Unul din șase lucrători din hoteluri și restaurante sunt străini. Fără muncitorii asiatici, industria HoReCa din România s-ar putea prăbuși
Fără străini, industria HoReCa din România s-ar prăbuși, potrivit România TV. 1 din 6 lucrători din industrie sunt străini. Patronii hotelurilor, restaurantelor și cafenelelor atrag atenția că întregul sector este dependent de forța de muncă străină. Fără muncitorii asiatici, întregul sector s-ar prăbuși. În industria HoReCa, din România, lucrează 400.000 de persoane. Peste 60.000 sunt străini, potrivit Economedia. 1 din 6 lucrători provin din afara țării. Angajații străini muncesc din greu și plătesc aceleași taxe ca românii la bugetul statului. Angajatorii acoperă costuri sociale suplimentare pentru fiecare contract. Anul trecut, erau înregistrați peste 140.600 de angajați din afara UE care lucrau legal în România. Până iulie 2025, au mai fost eliberate încă 40.000 de avize de angajare pentru cetățenii străini. Majoritatea lucrătorilor vin din India, Sri Lanka și Nepal, potrivit România TV. Mai mulți lucrează în producție, comerț și construcții. În sectorul HoReCa, activează 18.000 de străini. Romulus Badea, președinte al Patronatului Importatorilor de Forță de Muncă, a declarat pentru Europa Liberă că angajatorii români acoperă deficitul de forță de muncă de peste 600.000 de persoane cu lucrători străini. Sursa Video: România TV Sursa Foto: Shutterstock Autorul recomandă: Angajatorii români se bazează pe muncitorii din ASIA, când vine vorba de sarcini complexe. Salariile ajung și la 5.000 de lei
Tot mai mulți bani trimiși din România în țările asiatice. Sumele s-au dublat
În timp ce banii trimiși în țară de românii care muncesc în străinătate sunt în scădere, muncitorii care vin din Asia să lucreze în România își întrețin familiile care au rămas în țările natale. Sumele trimise s-au triplat în ultimul timp. Muncitorii asiatici sunt tot mai căutați din cauza lipsei de personal în sectorul HoReCa și în domeniul construcțiilor. Mulți dintre aceștia lucrează din 2019 în România, ca muncitori necalificați în pizzerii. Câțiva dintre ei și-au prelungit contractele și au ajuns promovați ca bucătari. În primul trimestru, banii trimiși de muncitorii nepalezi din România în țara lor de origine s-au dublat: Trimestrul I 2024: 16 milioane de euro; Trimestrul I 2025: 30 milioane de euro; În 2020, ei au trimis 10 milioane de euro, iar în anul 2022 – circa 16 milioane de euro. Statul român a pus la dispoziție 100.000 de permise de muncă pentru angajați din afara Europei. Sumele trimise de muncitorii străini în țările de origine au crescut de la 271 milioane de euro în primul trimestru din 2024 la 354 de milioane de euro în primul trimestru din 2025. „Cerințele de pe piața muncii au făcut posibilă recrutarea internațională. Pentru anumite poziții din HoReCa și construcții, pentru că nu avem suficient personal, a fost o soluție”, a spus pentru TVR2 Alexandra Badea, expert HR. Sumele trimise de românii din diasporă în țară au scăzut de la 1,53 miliarde de euro în primul trimestru din 2024 la 1,43 miliarde de euro în primul trimestru din 2025. Radu Ciobanu, analist economic, avertizează: „Din păcate, aceste sume care pleacă din România nu fac bine situației macroeconomice din România. Cheltuielile vor fi fi făcute în statele respective. Dacă același ritm va continua, va trebui să fim mai atenți asupra sumelor de bani trimise în statele din Asia”. Cei mai mulți bani trimiși de către românii din diaspora în țară, în primul trimestru din acest an, au fost din Marea Britanie (384 milioane de euro), Germania (339 milioane de euro) și Italia (194 milioane de euro), potrivit statisticilor BNR. Sursa Foto: Envato Autorul recomandă: România ar putea fi SANCȚIONATĂ de Bruxelles din cauza muncitorilor asiatici care tranzitează ilegal spre țările vestice, în căutare de salarii mari
Muncitorii asiatici vor putea fi și șoferi de taxi și ridesharing, în România
Muncitorii asiatici vor fi de acum și șoferi de taxi și ridesharing, în România. Ei vor putea susține examenul de atestat și în engleză, așa că cea mai mare problemă a lor, limba, nu va mai fi o barieră. Noua reglementare, însă, îi nemulțumește pe taximetriști și pe clienți, iar ceilalți șoferi se tem că se vor înmulți accidentele. „Păi nu mă urc, că nu știu cât de bine sunt instruiți pe aici și e cam greu prin Bucureștiul ăsta”… Este reacția unui client la auzul veștii că la volanul taxiurilor sau a mașinilor din rețeaua de ridesharing vor fi de acum și nepalezi, srilanchezi sau pakistanezi. Dacă știu limba engleză, cetățenii asiatici vor putea să-și ia atestatul pentru transport de persoane, conform noii legislații în domeniu. „Nu respectă în circulație nimic, semne… roșu, nimic, nimic, absolut, nimic. Haotic”, spune un șofer. „Atât timp cât se reglementează la normele noastre și respectă regulile de circulație și au atestat pentru treaba asta, mi se pare în regulă”, este de părere un alt conducător auto. Dacă în rândul șoferilor și al celor care circulă cu taxiul sau transportul alternativ supărarea e mare, cei care se bucură sunt muncitorii asiatici. Noua reglementare este una controversată, mai ales că șoferii asiatici nu vor mai trece prin alte testări sau cursuri după obținerea testatului. Pentru patroni, riscul pare să merite. „Acești non-europeni, ca să le spun așa, au anumite facilități și sunt angajați pe un salariu mai mic decât un cetățean român”, a precizat pentru Știrile Kanal D Cosmin Coman, președintele Asociației Taximetriștilor din București și Ilfov. Doar că cetățenii asiatici ar putea să aibă mari probleme de comunicare în caz de accidente, spun experții în asigurări. „Constatarea amiabilă are multe rubrici și trebuie completată corect. Dacă nu bifezi la pagube materiale DA/NU, la vătămări DA/NU… toate aceste căsuțe care sunt importante în soluționarea procesului de despăgubire, pot risca respinge ea dosarului de daună și neplata despăgubirilor”, explică Marius Constantinescu, expert în asigurări. Momentan, reglementarea este valabilă pentru București și județul Ilfov, dar urmează să se extindă în toată țara, informează sursa citată.