Recrutorii de muncitori asiatici denunță noul OUG al lui Bolojan și spun că vor fi sancționați dacă asiaticii pleacă ilegal din România. Ce soluție dau guvernului
O nouă Ordonanță de Urgență propusă de Guvernul Bolojan pentru reglementarea forței de muncă străine stârnește revoltă în rândul agențiilor de recrutare, care acuză transferul unei responsabilități disproporționate asupra lor în cazul în care muncitorii asiatici părăsesc ilegal țara. Premierul Ilie Bolojan (FOTO – ALEXANDRU NECHEZ / MEDIAFAX FOTO) Sancțiuni pentru agenții, deși companiile aduc singure muncitori Conform noii reglementări, Guvernul vrea să autorizeze agenții de recrutare care să preia atribuții extinse de monitorizare și gestiune a muncitorilor străini. Problema principală ridicată de specialiști este „răspunderea disproporționată”. Companiile au dreptul de a-și aduce singure angajați din țări precum Indonezia sau Nepal, cum ar fi, de exemplu, un transfer de la o filială la alta. Totuși, dacă un astfel de muncitor ajunge în România și alege ulterior să plece ilegal spre alte state UE, proiectul de OUG prevede sancționarea recrutorilor în loc să tragă la răspundere direct companiile beneficiare. Nestlers, una dintre companiile de consultanță, avertizează că acest mecanism transformă agențiile în „țapi ispășitori” pentru decizii pe care nu le pot controla. Aceștia denunță faptul că agențiile autorizate vor fi obligate să-și asume riscuri juridice și financiare imense, ceea ce va duce la creșterea tarifelor de recrutare. „Textul proiectului creează, în practică, o răspundere disproporționată pentru agențiile autorizate și pentru companiile care respectă legea. În momentul în care sancțiunile sunt severe, aplicabile rapid și fără o logică de gradualitate reală, costul conformării crește inevitabil. Iar acest cost nu rămâne la nivel teoretic. El se transferă direct în piață, în tarife, în costurile angajatorilor și, mai departe, în deciziile de investiție și dezvoltare”, a declarat Andreea Gheorghe, Managing Partner, Nestlers Group. „Modelul Bolojan” și riscul de blocaj economic Proiectul de OUG semnat de premierul Ilie Bolojan introduce filtre administrative stricte, precum „Lista ocupațiilor deficitare” și un contingent anual de lucrători. Deși Guvernul invocă nevoia de a opri migrația ilegală secundară (muncitori care folosesc România doar ca poartă de intrare în spațiul Schengen), recrutorii susțin că abordarea este una sancționară. Elena Antoneac, Managing Partner Nestlers Group, afirmă că statul tratează întreaga piață a muncii străine doar prin prisma personalului necalificat. Ea subliniază că există specialiști străini în industrii de înaltă tehnologie care vor fi blocați de aceeași birocrație rigidă. „Vedem în acest proiect o abordare care, din păcate, reduce întreaga realitate a muncii străine la o singură categorie — aceea a personalului necalificat. Da, România are nevoie de acești oameni și este bine că statul încearcă să aducă ordine într-o piață care a crescut accelerat în ultimii ani. Însă economia reală nu funcționează într-o singură cheie. Există și angajați fără studii universitare care lucrează în medii high-end, în operațiuni sofisticate, în sectoare unde competența practică este esențială. Dacă îi tratezi identic, fără diferențiere, nu reglementezi inteligent piața, ci o blochezi” Soluția propusă: Dialog și diferențiere, nu doar amenzi Recrutorii solicită Guvernului Bolojan o revizuire urgentă a textului legii. Soluția propusă de aceștia include: Diferențierea nivelurilor de calificare: Reguli mai flexibile pentru lucrătorii înalt calificați față de cei necalificați. Responsabilitate partajată: Angajatorul care beneficiază direct de munca străinului să fie cel responsabil de menținerea acestuia în legalitate, nu agenția care a facilitat actele. Flexibilitate în funcție de industrie: Legislația trebuie să permită companiilor să reacționeze rapid la contracte noi, fără piedici birocratice care pot dura luni de zile. Proiectul de OUG stabilește că, dacă numărul vizelor de muncă emise atinge limita stabilită, acesta poate fi suplimentat doar prin Hotărâre de Guvern. În lipsa unor corecții, agențiile de profil se tem că noile reguli vor transforma recrutarea legală într-o activitate mult prea riscantă. De altfel, acest lucru va încuraja indirect exact fenomenele pe care Guvernul Bolojan pretinde că vrea să le combată: munca la negru și exploatarea. Ordonanța integrală poate fi consultată AICI AUTORUL RECOMANDĂ:
Dezbateri publice la Guvern pentru facilitarea accesului lucrătorilor străini pe piața muncii din România
Dezbaterile au avut loc pe marginea proiectului OUG privind înregistrarea și obligațiile angajatorilor străini, autorizarea și funcționarea agențiilor de plasare a străinilor pe piața muncii din România, dar și modificarea și completarea unor legi din acest sector. ”Prin acest proiect de ordonanță facilităm accesul antreprenorilor din România la forță de muncă din state terțe, în condițiile în care criza forței de muncă la nivel național este o realitate. Concret, ne-am propus să simplificăm și să reducem timpul mediu pentru procesarea unei solicitări de viză, care acum ajunge la 9 luni sau chiar un an. De asemenea, venim cu soluții în domeniul recrutării și plasării forței de muncă străine pentru ca toți operatorii economici implicați să respecte același set de reguli, să facă dovada profesionalismului și să ofere garanții atât statului român, cât și lucrătorului-străin. Este o necesitate ce derivă din realitate și din obligația statului de a preveni exploatarea, munca nedeclarată, migrația și șederea ilegală, traficul de persoane, în acord cu obligațiile constituționale, europene și internaționale”, a afirmat consilierul de stat Valentin Vătăjelu, președinte al Comitetului pentru admisia și reglementarea șederii străinilor în România. În cadrul dezbaterii a fost analizată propuneri la următoarele aspecte ale proiectului: Crearea unei platforme unice care va gestiona „într-un mod transparent, sigur și digitalizat” accesul lucrătorilor străini pe piața muncii din România. Platforma se va numi: WorkinRomania.gov.ro. Introducerea „Listei ocupațiilor deficitare”, aprobată și actualizată de două ori pe an, pe baza datelor ANOFM și INS, dar și a consultării cu partenerii sociali. Consultările pe această temă vor continua între Ministerul Muncii și reprezentanții sindicatelor și patronatelor. O altă schimbare care a fost analizată se referă la instituirea unui depozit financiar – un mecanism de protecție preventivă, obligatorie, care garantează acoperirea costurilor aferente repatrierii, sprijinului acordat lucrătorilor aflați în situații de risc și executării amenzilor contravenționale aplicate agențiilor de plasare care nu își îndeplinesc obligațiile legale. În cadrul dezbaterilor a mai fost analizată și standardizarea contactelor, precum cel dintre agenția de plasare și angajator, dar și contractul de plasare care va fi tipărit atât în limba română, cât și într-o altă limbă înțeleasă de lucrător. Standardizat va fi și contractul de muncă încheiat între angajatorul și lucrătorul străin. O altă schimbare analizată vizează interzicerea solicitării de comisioane/taxe/garanții/depozite de la lucrători, ele trebuind să fie suportate de angajatori, în conformitate cu standardele Organizației Internaționale a Muncii și OCDE. Propunerile și argumentele prezentate vor fi analizate, iar rezultatele vor fi comunicate public pe site-ul Cancelariei Prim-Ministrului. Potrivit datelor publicate de Guvern, în ultimii 10 ani, numărul de muncitori străini a crescut, de la 5.500 de muncitori în 2015 și 2016, până la 100.000 de muncitori, în perioada 2022-2025. În acest an, Guvernul a aprobat un contingent de 90.000 de lucrători străini nou-admişi pe piaţa forţei de muncă din România.
Raluca Turcan critică Guvernul pentru reducerea contingentului de muncitori străini: O lovitură dată firmelor care încă mai produc și plătesc taxe
Deputata PNL avertizează că această decizie ar putea duce la blocaje economice și la relocarea unor companii românești în alte state. Declarația vine după ședința Consiliului Național Tripartit din 29 octombrie, în care s-a stabilit că executivul va elibera cel mult 90.000 de permise de muncă pentru lucrătorii străini în 2026 – cu 10.000 mai puțin decât în 2025. Potrivit ministrului Muncii, Florin Manole, reducerea contingentului este necesară deoarece urmează un val de disponibilizări, iar Guvernul dorește să creeze oportunități pentru românii care vor rămâne fără locuri de muncă. Raluca Turcan a reacționat pe Facebook, criticând argumentul: „Reducerea contingentului de muncitori străini cu justificarea că astfel se eliberează locuri pentru persoanele concediate din sectorul public va genera, la început, amuzament, iar ulterior dezamăgire. Nu îmi pot imagina cum o persoană care câștiga 7.500 de lei sau mai mult într-o companie de stat se va angaja în ferme de animale, în confecții sau în livrare de mâncare pentru salariul minim pe economie.” Deputata liberală a subliniat că mediul de afaceri are nevoie urgentă de forță de muncă și că patronatele au cerut majorarea contingentului la 150.000 de muncitori străini pentru anul 2026. „În loc să asculte mediul de afaceri, pare că se preferă o măsură populistă, care va genera blocaje în sectoare vitale”, a mai spus Turcan. Aceasta a adăugat că România are nevoie de „o strategie deșteaptă a muncii”, care să susțină firmele și economia reală, nu de „gesturi de imagine care nu vor produce rezultatele așteptate”.
NEPALEZII conduc detașat în topul muncitorilor străini din România. Număr dublu față de srilankezii de pe locul 2. Vezi cine mai completează topul
România continuă să atragă forță de muncă străină, atât necalificată, cât și înalt calificată. Conform datelor furnizate de recrutorii de forță de muncă asiatică, principalele țări de proveniență ale muncitorilor veniți în România sunt Nepal, India, Sri Lanka și, într-o măsură mai mică, Turcia. Aceștia sunt angajați în special în sectoarele industriei prelucrătoare, construcții, HoReCa și comerț. Muncitorii fără calificare primesc de regulă salariul minim pe economie, la care se adaugă tichete de masă și cazare oferită de angajator. În paralel, România importă și specialiști înalt calificați (ingineri, IT-iști sau manageri) pentru care salariile sunt mult mai ridicate, în funcție de competențele deținute. Contactat în exclusivitate de Gândul, Inspectoratul General pentru Imigrări a transmis că la data de 31 iulie 2025, numărul total al străinilor cu drept de ședere valabil în România era de 206.333, dintre care 128.941 erau în scop de muncă. Potrivit aceleiași surse, topul cetățenilor străini este condus de Nepal (43.755), urmat de Sri Lanka (21.601), India (11.536), Turcia (8.242) și Bangladesh (7.678). Cei mai mulți dintre aceștia se află în București (33.616), Ilfov (17.335), Constanța (7.866), Timiș (6.699) și Cluj (6.269). În ceea ce privește avizele de angajare, în perioada 1 ianuarie – 31 august a acestui an, au fost depuse 71.921 de cereri, majoritatea pentru lucrători permanenți. Contingentul aprobat pentru anul în curs a fost utilizat în proporție de 71,9 %, arată Inspectoratului General pentru Imigrări. AUTORUL RECOMANDĂ: Romina Ferrari, reacție EXCLUSIVĂ pentru Gândul la taxele guvernului Bolojan: „Taxa pe LUX NU este pentru România. Italia, Franța au tot dreptul” Iulian Fota comentează reacția Oanei Țoiu la vizita foștilor premieri români în China: „MAE este de VINĂ” Guvernul oferă SUBVENȚII pentru angajarea victimelor violenței domestice și traficului de persoane
Unul din șase lucrători din hoteluri și restaurante sunt străini. Fără muncitorii asiatici, industria HoReCa din România s-ar putea prăbuși
Fără străini, industria HoReCa din România s-ar prăbuși, potrivit România TV. 1 din 6 lucrători din industrie sunt străini. Patronii hotelurilor, restaurantelor și cafenelelor atrag atenția că întregul sector este dependent de forța de muncă străină. Fără muncitorii asiatici, întregul sector s-ar prăbuși. În industria HoReCa, din România, lucrează 400.000 de persoane. Peste 60.000 sunt străini, potrivit Economedia. 1 din 6 lucrători provin din afara țării. Angajații străini muncesc din greu și plătesc aceleași taxe ca românii la bugetul statului. Angajatorii acoperă costuri sociale suplimentare pentru fiecare contract. Anul trecut, erau înregistrați peste 140.600 de angajați din afara UE care lucrau legal în România. Până iulie 2025, au mai fost eliberate încă 40.000 de avize de angajare pentru cetățenii străini. Majoritatea lucrătorilor vin din India, Sri Lanka și Nepal, potrivit România TV. Mai mulți lucrează în producție, comerț și construcții. În sectorul HoReCa, activează 18.000 de străini. Romulus Badea, președinte al Patronatului Importatorilor de Forță de Muncă, a declarat pentru Europa Liberă că angajatorii români acoperă deficitul de forță de muncă de peste 600.000 de persoane cu lucrători străini. Sursa Video: România TV Sursa Foto: Shutterstock Autorul recomandă: Angajatorii români se bazează pe muncitorii din ASIA, când vine vorba de sarcini complexe. Salariile ajung și la 5.000 de lei