Câți oameni mai muncesc în România și cât. Topul județelor cele mai active
Câți oameni mai muncesc în România și cât. Monitorul Social a întocmit o analiză a evoluției populației ocupate din România în perioada 2008–2024. Populația ocupată include totalitatea persoanelor care desfășoară, în mod curent, activități în urma cărora este generat un venit. Aceste activități sunt prestate fie în baza unui contract de muncă, fie în mod independent. Potrivit Institutului Național de Statistică (INS), populația ocupată civilă nu include cadrele militare și personalul asimilat acestora. Câți oameni mai muncesc în România și cât Datele indică faptul că între anii 2008-2024, a scăzut populația ocupată civilă a României cu un milion de cetățeni. Dacă în 2008 erau 8,7 milioane de persoane care făceau parte din această categorie, în 2024 a ajuns la 7,7 milioane. Monitorul Social al Friedrich Ebert Stiftung mai arată că „ponderea populației civile ocupate în întreprinderile proprietate publică a rămas constantă (16,6% în 2008, 16,5% în 2024), în timp ce ponderea populației ocupate în privat a crescut de la 79,9% la 81,8%”. „Rata de ocupare a populației în vârstă de muncă se calculează ca procentaj al populației ocupate raportat la populația rezidentă cu vârsta între 15 și 64 de ani. Acest raport a înregistrat o ușoară creștere între 2008 (62,5%) și 2024 (63,4%). În cazul femeilor, rata de ocupare este mai scăzută: 57,8% în 2008, 58,3% în 2024″, mai arată analiza. La nivelul județelor se poate observa că cele mai înalte valori se află în: Județul Cluj-Napoca: 78%; Județul Timiș: 77%; Județul Sibiu: 74%; În București, sunt circa 1,3 milioane de persoane ocuapte. Numărul este mai mare față de cel al populației rezidente în vârstă de muncă, arată analiza. Analiza mai arată că nivelurile cele mai mici ale ocupării sunt în județele Giurgiu (40%), Botoșani (41%) și Călărași (41%). Autorul recomandă: Interes crescut pentru locuințele vechi din Iași. Cum se prezintă piața: La nivel național, trendul e invers Un studiu realizat recent a arătat că 8 din 10 români nu concep ziua de 1 Mai fără bere Lista preliminară cu cele 11 companii de stat care ar putea fi listate la bursă, prezentată de AMEPIP București a prins topul celor mai fericite orașe din lume în 2026. Pe ce loc este în clasament România, dată exemplu negativ într-un raport prezentat în Consiliul Europei. Țara noastră, acuzată de tratament inuman aplicat pacienților din spitale Sursă foto: Shutterstock; Monitorul Social al Friedrich Ebert Stiftung
Tabel salarii | Ce salarii primesc în România muncitorii din Nepal, Sri Lanka, India etc + Care sunt cei mai bine plătiți
Tabel salarii. Iată ce salarii primesc în România muncitorii din Nepal, Sri Lanka, India etc și care sunt cei mai bine plătiți. La finalul anului trecut, erau peste 140.640 de angajați non-UE în România, conform datelor oficiale furnizate de Inspectoratul General pentru Imigrări (IGI). Acest număr este însă într-o continuă creștere, iar nevoia de forță de muncă din afara UE este însemnat mai mare decât numărul actual de angajați. De precizat este că, pentru al doilea an consecutiv, contingentul pentru lucrători nou-admiși pe piața forței de muncă a rămas la 100.000. Salariul minim net în România, în 2025, este de 2.580 RON. Majoritatea muncitorilor non-UE pornesc de la acest salarii. Însă muncitorii calificați, precyum șoferi TIR, sudori, electricieni, personal hotelier etc, pot să depășească semnificativ aceste intervale. Astfel, un muncitor din Nepal primește, pe lună, în România, un salariu între 515 și 800 de euro, adică 2600-4100 de lei. Un muncitor din Sri Lanka primește ceva mai puțin ca muncitorul din Nepal, undeva între 490 și 785 de euro. Muncitorul din Bangladesh primește puțin mai mult la salariu: între 510 și 825 de euro pe lună. În ordine crescătoare, avem muncitorul din India între 490 și 885 de euro pe lună. Un muncitor din Pakistan poate obține, lunar, suma de 785 de euro, la fel ca cel din Sri Lanka. La cel mai înalt nivel al salariilor, avem muncitorii din Turcia, Egipt, Filipine. Ei pot ajunge la un maxim de 1.180 de euro pe lună. Muncitorii din Vietnam se clasează la nivelul celor din Pakistan, cu un salariu între 470 și 785 de euro, pe lună. Consultă tabelul de salarii realizat de Gândul, pentru informații mai detaliate! Autorul recomandă: Tabel pensii | Câți bani vei primi la pensie, în funcție de anul pensionarii TABEL PENSII | Ce pensie ar trebui să ai în 2025 pentru un trai decent în România, pentru fiecare oraș în parte
Coreea de Sud intervine în scandalul arestărilor cetățenilor săi, la fabrica din Georgia / Tensiunile dintre Washington și Seoul se amplifică
Președintele sud-coreean Lee Jae Myung a ordonat, sâmbătă, începerea eforturilor pentru a răspunde arestării a sute de cetățeni sud-coreeni într-un raid al autorităților americane de imigrare la o fabrică Hyundai Motor. Ministrul de externe Cho Hyun a declarat că guvernul a constituit o echipă pentru a gestiona situația creată de arestarea, joi, a peste 300 de cetățeni coreeni la unitatea din statul Georgia, din sudul SUA, și că ar putea merge la Washington pentru întâlniri cu oficiali americani, dacă va fi necesar. „Sunt profund îngrijorat” „Sunt profund îngrijorat. Resimt o mare responsabilitate pentru arestarea cetățenilor noștri”, a spus Cho în cadrul unei ședințe de urgență a guvernului. Arestarea a aproximativ 475 de muncitori la fabrica de lângă Savannah, parte a intensificării măsurilor președintelui Donald Trump împotriva imigranților, reprezintă cea mai mare operațiune de aplicare a legii într-un singur sit din istoria Departamentului pentru Securitate Internă al SUA. Incidentul riscă să amplifice tensiunile dintre administrația Trump și Seul, un aliat esențial al Washingtonului în Asia și un investitor major în Statele Unite. Cele două părți sunt în dezacord în privința detaliilor unui acord comercial ce include investiții sud-coreene de 350 de miliarde de dolari în SUA. LG Energy Solution le-a cerut angajaților să se întoarcă din deplasările de afaceri LG Energy Solution, companie care colaborează cu Hyundai la construirea fabricii, a anunțat că le-a cerut angajaților să se întoarcă din deplasările de afaceri din Statele Unite și a suspendat călătoriile în SUA, cu excepția întâlnirilor cu clienți. Potrivit LG Energy Solution, 47 dintre angajații săi și aproximativ 250 de muncitori ai subcontractorilor de la fabrica mixtă au fost reținuți.
Roboții umanoizi pe linia de asamblare: cât de aproape suntem de înlocuirea muncitorilor auto?
De câțiva ani încoace, industria auto pare din ce în ce mai fascinată de ideea integrării roboților umanoizi în producție. Articolele recente vorbesc despre testări și prototipuri ce ar putea înlocui lucrători umani în fabrici. Însă, dincolo de demonstrațiile spectaculoase și clipurile virale cu roboți care merg sau cară obiecte, cât de reală este această amenințare pentru forța de muncă din domeniu? Răspunsul e mai complex decât ai crede și implică atât realități tehnologice, cât și mișcări strategice de PR și investiții. Automatizarea nu este ceva nou pentru industria auto. Încă din anii ’60, brațele robotice au devenit o prezență obișnuită pe liniile de producție. De exemplu, Unimate de la General Motors a fost primul robot industrial utilizat într-o fabrică auto. Aceste sisteme fixe sunt ideale pentru sarcini repetitive, de mare precizie, care nu necesită adaptabilitate. În contrast, roboții umanoizi sunt proiectați să semene și să se comporte cât mai mult ca oamenii. Iar asta vine la pachet cu o mulțime de compromisuri. Din dorința de a replica anatomia umană, acești roboți sunt mai scumpi, mai fragili, mai limitați în forță și au o autonomie redusă – majoritatea funcționează pe baterii doar câteva ore. Totuși, giganții auto par interesați de această direcție. BMW testează robotul Figure 02 în uzina sa din Carolina de Sud, Mercedes a lansat teste cu seria Apollo de la Apptronik în Ungaria, iar Audi-FAW a introdus nu mai puțin de 800 de roboți în fabrica din Changchun, China, într-un ecosistem aproape complet automatizat. Motivul? Ușurința de integrare. Roboții umanoizi pot „înlocui” muncitorii umani fără a fi necesară reproiectarea completă a fabricilor. Aceștia pot naviga în spațiile existente și pot fi programați să repete sarcini relativ simple. Dar să nu ne entuziasmăm prea repede… Marketing de tehnologie sau viitor iminent? Realitatea este că majoritatea roboților umanoizi din fabricile auto fac, deocamdată, sarcini banale: țin obiecte, inspectează vizual componente sau transportă piese. Lucruri pe care le poate face deja un cărucior motorizat sau un braț robotic tradițional. De fapt, Tesla a recunoscut recent că robotul său Optimus a fost controlat de la distanță, deși fusese prezentat ca fiind autonom și versatil. Asta nu înseamnă că aceste proiecte nu au valoare. Sunt excelente pentru atragerea de investiții, pentru poziționarea companiilor ca „vizionare” și pentru stimularea interesului publicului larg. Însă, când vine vorba de eficiență industrială pură, robotica tradițională este în continuare mult mai performantă. Și totuși, există o dimensiune strategică a acestei povești. Roboții umanoizi sunt folosiți și ca instrument de presiune indirectă asupra angajaților. Mesajul implicit: „Poți fi înlocuit oricând.” Este o tactică veche, dar eficientă, mai ales în contextul în care tot mai multe sindicate cer salarii mai mari și condiții mai bune. De ce (încă) nu ne pot înlocui complet roboții umanoizi Problema fundamentală rămâne flexibilitatea cognitivă. Oamenii învață, se adaptează, găsesc soluții în fața necunoscutului. Roboții, în schimb, trebuie programați pentru fiecare scenariu în parte. Chiar și cu ajutorul inteligenței artificiale, încă este extrem de dificil să creezi un robot capabil să facă față complexității unei linii de producție moderne. O altă barieră importantă este autonomia energetică. Mișcarea bipedă consumă multă energie, iar bateriile actuale nu oferă decât câteva ore de funcționare. Dacă adaugi și faptul că acești roboți ridică greutăți mai mici decât un muncitor uman, devine clar că înlocuirea completă nu e la orizontul imediat. Chiar și companii precum Honda, pionier al roboticii prin ASIMO, au recunoscut că direcția viabilă este cea a roboților specializați pe un singur task, nu a celor umanoizi polivalenți. Boston Dynamics, Toyota și General Dynamics au proiecte similare, dar nimeni nu a găsit încă rețeta ideală. Concluzia? Roboții umanoizi pot fi spectaculosi, dar nu sunt (încă) soluția optimă pentru înlocuirea muncitorilor auto. Cu toate acestea, presiunea asupra forței de muncă va continua să crească pe măsură ce companiile explorează noi moduri de a-și eficientiza producția. Dacă lucrezi în industrie, e momentul să înveți, să te adaptezi și să urmărești atent evoluția acestor tehnologii. Pentru că viitorul poate veni mai repede decât te aștepți – doar că nu va avea (neapărat) două picioare și un zâmbet digital.
Secretar de stat în Ministerul Transporturilor, mesaj important despre situația muncitorilor din șantierele UMB : „Nu este nicio pauză! Continuă angajările”
Ionel Scrioșteanu, secretar de stat Ministerul Transporturilor a postat, într-un mesaj pe pagina de facebook, faptul că toți cei 7000 de muncitori ai UMB sunt în șantiere. Reamintim că discuția a plecat, după ce, în apațiul public a apărut informația că UMB, cea mai mare companie din România în construcția de autostrăzi, va opri lucrările de construcție pentru autostrăzile A8 și A3, începând de săptămâna viitoare, pe perioadă nedeterminată. Informația a fost infirmată și de cptre Sorin Grindeanu, ministrul Transporturilor. „Mobilizarea antreprenorului este foarte bună, fiind prezenți pe șantier 400 muncitori și 180 utilaje” Secretarul de stat în Ministerul Transporturilor a ținut să precizeze că „nu doar că sunt toți muncitorii prezenți în șantierele UMB, dar continuă și angajările, numai astăzi începând lucrul încă 70 muncitori și au mai adus 20 utilaje noi.” „Sunt pe șantierul Lotului 4 al Autostrăzii București #A0 Nord, pentru a verifica progresul lucrărilor pe acest lot, care, deși este cel mai mic ca lungime (4,47 km), este cel mai dificil, din cauza supratraversării cu un pod în lungime de 1,3 km a Lacului Cernica (arie protejată). Mobilizarea antreprenorului este foarte bună, fiind prezenți pe șantier 400 muncitori și 180 utilaje. Lotul 4 Nord este cel care face joncțiunea cu Autostrada București – Constanța #A2 prin nodul rutier de la A0 x A2, iar termenul de finalizare contractual este primăvara anului 2026″, a explicat Ionel Scrioșteanu, secretar de stat Ministerul Transporturilor. Sorin Grindeanu a avut și el o reacție pe acest subiect, despre care a spus că este un caz de fake news. „Astăzi, când vorbim pe șantiere, sunt peste 7.000 de oameni pe șantierele gestionate de UMB. Peste 7.000 de oameni lucrează. Dar ăsta este un caz tipic de fake news,”a precizat ministrul interimar al Transporturilor. Sursă foto: captură foto facebook Ionel Scrioșteanu CITIȚI ȘI: Lucrările la autostrăzile A3 și A8, OPRITE de compania UMB/ Surse CNAIR: Este pauza lor clasică – UPDATE Sorin Grindeanu: „Sunt peste 7.000 de oameni pe șantierele gestionate de UMB / Acesta este un caz tipic de fake news” Mara Răducanu este jurnalist de eveniment. A terminat Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din București și a lucrat la mai multe publicații, precum Jurnalul național, Evenimentul … vezi toate articolele
Constructorii români din Italia s-au întors în România să termine A1, segmentul Sibiu – Pitești
Constructorul italian WeBuild face progrese semnificative pe șantierul Autostrăzii Sibiu – Pitești (A1), aducând 108 utilaje și 480 de muncitori, inclusiv români întorși din diaspora, potrivit Profit.ro. Secțiunea Pitești-Curtea de Argeș, cu o lungime de 30,35 km, se apropie de finalizare. Webuild SPA execută ultimele lucrări înainte de deschiderea circulației pe tronsonul de 14,65 km dintre nodul rutier Băiculești și Curtea de Argeș, programată pentru sfârșitul lunii viitoare. Anul trecut, a fost deja deschisă circulația pe aproximativ jumătate din această secțiune, între Bascov și nodul rutier Băiculești. Din mai 2025, se estimează că va fi posibilă circulația pe autostradă de la Curtea de Argeș la București, pe o distanță de aproximativ 140 km. Pe secțiunea 3 a A1, care include cel mai dificil și important tronson de autostradă din România, sunt mobilizați 300 de muncitori și peste 80 de utilaje. Acest număr urmează să crească odată cu deschiderea de noi puncte de lucru. Autorizație pentru tunelul Poiana A fost deja emisă și Autorizația de Construire pentru tunelul Poiana, de pe Autostrada Sibiu-Pitești (A1). Este cel mai lung tunel de pe această autostradă și va fi construit pe Secțiunea 3 (Cornetu-Tigveni).(…) Cele două galerii vor fi forate cu tehnologie TBM. Antreprenorul italian este mobilizat în șantier și desfășoară acum lucrări pregătitoare pentru construcția zonelor de acces a instalației TBM. Tunelul Poiana va avea: Două galerii cu câte două benzi pe sens; Galeria pe calea 1: 1.780 m (sens Sibiu – Pitești); Galeria pe calea 2: 1.778,11 m (sens Pitești- Sibiu) a anunțat ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu. Rene Pârșan a debutat în presă în 1992, reporter și redactor la Evenimentul Zilei. Între 1994 și 2010 a fost senior editor, editorialist, reporter și fotoreporter la ZIUA. A mai colaborat ca … vezi toate articolele