Anchetă de amploare la Muntele Athos. Românii, principalii clienți ai unei rețele ilegale care speculează pelerinajele
O investigație publicată în presa din Grecia scoate la iveală existența unei presupuse rețele de intermediari care ar fi transformat pelerinajele la Muntele Athos într-o afacere de milioane de euro. Potrivit jurnaliștilor eleni, cei mai numeroși clienți ai acestor filiere sunt pelerinii din România, în contextul creșterii masive a numărului de vizitatori din ultimii ani. Românii, cei mai numeroși clienți ai rețelelor de intermediari. Afacere de milioane de euro, construită în jurul pelerinajelor Loading … Publicația Voicenews.gr susține că fenomenul a luat amploare după reducerea pelerinajelor în Țara Sfântă, pe fondul războiului din Israel. În aceste condiții, tot mai mulți credincioși, în special din România, s-au orientat către Muntele Athos, fiind aduși prin intermediul unor ghizi care ar opera fără autorizație. Muntele Athos. Sursa: Social-Media Potrivit investigației, în 2025, Peninsula Athonită a înregistrat între 350.000 și 370.000 de vizitatori, depășind nivelul din 2019, ultimul an înainte de pandemie. Românii au devenit cea mai numeroasă categorie de pelerini, iar unul dintre cele mai mari afluxuri a fost înregistrat în perioada Crăciunului pe stil vechi. Ancheta arată că, deși permisul oficial de acces pe Muntele Athos (diamonitirion) costă 25 de euro, intermediarii comercializează pachete de patru zile care ajung și la 700 de euro de persoană. Jurnaliștii eleni susțin că această practică blochează locurile disponibile pentru pelerinii care încearcă să își organizeze singuri vizita și generează profituri uriașe pentru rețelele ilegale. Conform datelor publicate de Voicenews.gr: aproximativ 700 de pelerini intră zilnic pe Muntele Athos în cele opt luni de vârf ale anului; profitul estimat al rețelelor de ghizi ilegali ajunge la circa 140.000 de euro pe zi; milioane de euro ar circula zilnic în numerar, fără a fi declarate. Acuzații de mită, transport ilegal și suveniruri contrafăcute. Șeful Biroului de Pelerinaje din Uranopolis, vizat de anchetă Investigația mai susține că pentru obținerea vizelor de acces unii intermediari ar plăti mită cuprinsă între 50 și 100 de euro unor funcționari. De asemenea, sunt descrise presupuse servicii ilegale de transport, prin care vehicule aparținând unor mănăstiri ar fi închiriate grupurilor de pelerini pentru aproximativ 300 de euro pe zi. În același timp, presa elenă susține că în unele magazine din incinta mănăstirilor ar fi ajuns la vânzare obiecte religioase fabricate în China, prezentate cumpărătorilor drept produse autentice realizate pe Muntele Athos. Potrivit sursei citate, investigația îl vizează și pe Vasilis G., șeful Biroului de Pelerinaje din Uranopolis, suspectat că ar fi profitat de sistemul cotelor de acces impuse pelerinilor străini. Anchetatorii verifică și informațiile potrivit cărora pelerinii care nu mai reușeau să obțină viza de intrare ar fi fost direcționați către anumite pensiuni și restaurante din zonă, unde ar fi plătit aproximativ 100 de euro pe noapte, intermediarii încasând comisioane din aceste recomandări.
Un înotător român şi întâlnirea care i-a marcat viața: „Ce am văzut în apă în dreptul Muntelui Athos… Era fosforescent”
La 38 de ani, Bogdan Zubargiu se poate lăuda cu o poveste de viață demnă de filmele de Hollywood. Pasiunea pentru înotul pe distanțe lungi, în ape deschise, i-a purtat pașii în toate colțurile lumii. Episodul care îi va rămâne veșnic întipărit în memorie, după cum a recunoscut chiar el, într-un interviu acordat recent – s-a petrecut în Grecia. Mai exact, în dreptul Muntelui Athos, unde a fost martorul unui fenomen straniu: o mulțime de meduze care se grupau și formau astfel un „șarpe fosforescent”. După ce a impresionat în cursele de marathon swimming – în care a înotat doar în slip, fără costum de neopren și fără posibilitatea de a intra în contact cu staff-ul său din barcă – , românul se pregătește să-și testeze limitele în noi experiențe dificile. Una dintre ele presupune traversarea Strâmtorii Gibraltar. Bogdan Zurbagiu, marcat de ceea ce a văzut când a înotat în dreptul Muntelui Athos Ajuns în dreptul Muntelui Athos, înotătorul a crezut că în apă erau șerpi. Nu mică i-a fost, însă, mirarea când a aflat ce s-a întâmplat, de fapt în acele momente. „În Grecia, am traversat cele două mari golfuri de pe continent. În dreptul Muntelui Athos, la un moment dat am observat un fel de șarpe fosforescent. Le spuneam celor de pe barcă că sunt șerpi în apă sau, în orice caz, niște vietăți foarte lungi. Pe barcă erau un român, un prieten de-al meu, și doi greci care făceau pilotajul și observarea. Și spuneau că nu există așa ceva în apele lor. De fapt, am înotat într-o perioadă în care un anumit tip de meduze se grupează și creează o formațiune lungă de câțiva metri, ca un șarpe. (n.r. Te-au și urzicat meduzele?) Da, dar nu acolo, ci în Australia. În canalul Rottnest erau diverse meduze și, la un moment dat, am simțit o arsură extrem de intensă pe corp. Nu am văzut ce m-a lovit, să spun așa, doar m-am ales cu acele înțepături. Tot în timpul acelei curse a apărut un rechin. Nu m-am întâlnit cu el, dar m-am dus pregătit pentru o astfel de întâlnire. În timpul înotului și-a făcut apariția un rechin, așa cum se întâmplase și cu un an înainte. Organizatorii dispuneau de un elicopter și de ambarcațiuni, monitorizând prezența rechinului și având grijă ca înotătorii să fie în siguranță”, a dezvăluit Zurbagiu pentru gsp.ro. Și-a propus să înoate 28 de kilometri, de la Capri la Napoli După cursele din strâmtoarea Gibraltar și Canalul Mănecii, Bogdan va merge direct în Italia, pentru a parcurge înot distanța dintre insula Capri și Napoli. Adică nu mai puțin de 28 de kilometri. „Urmează strâmtoarea Gibraltar, apoi Canalul Mânecii. Între cele două voi mai avea un înot între insula Capri și Napoli, de aproximativ 28 de kilometri. Când intrăm în iarnă și de obicei când termin competițiile, intru într-un moment în care îmi caut motivația pentru anul următor. Volumul și intensitatea antrenamentelor se reduc, focusul meu se mută către alte zone, încerc să mențin contactul cu apa și încep să identific unde mi-ar plăcea să mă duc, unde aș vrea să mă înscriu, acolo unde mă pot înscrie de pe un an pe altul. De exemplu, la Canalul Mânecii am aplicat acum vreo 2 ani, iar la Gibraltar țin minte că am depus documentația în 2019. Deci ești cumva angajat pe termen lung în aceste experiențe”, a explicat Bogdan Zurbagiu.