Casa Coandă a intrat în reabilitare și amenajare, la 48 de ani de la închiderea MUZEULUI. Când este programată finalizarea lucrărilor
Casa Coandă, aflată în proprietatea Academiei Române, a intrat în șantier, la aproape o jumătatea de secol de la închiderea muzeului, decizie luată de Nicolae Ceaușescu după catastrofalul cutremur din 1977, care a afectat semnificativ multe sedii ale minunilor diplomatice externe. Lucrările de reabilitare au fost demarate săptămâna aceasta, după ce, în urmă cu aproape o lună și jumătate, Gândul semnala starea de degradare în care se află clădirea monument istoric, donată de familia marelui savant român pentru a deveni un spațiu muzeal și se încurajare a tinerilor cu potențial. Lucrările de reabilitare a clădirii monument istoric de pe Bulevardul Lascăr Catargiu nr. 29 și amenajarea Muzeului „General Constantin Coandă și inginer Henri Coandă” au fost demarate pe 10 iunie, așa cum indică panoul cu „Șantier în lucru”, montat zilele acestea pe gardul de protecție din jurul impresionantului imobil. Când ar putea fi vizitat noul muzeu Se întâmplă la scurt timp după ce Gândul a publicat un amplu reportaj despre starea de degradare a clădirii, parcă abandonată în timp, dar și despre demersurile susținătorilor muzeului de a-l readuce în circuitul educativ și cultural. Contactați atunci de reporterul Gândul, reprezentanții Academiei Române explicau, cu regret, că nu dispun de banii necesari pentru derularea lucrărilor obiectivului. Este un rol pe care, în ciuda demersurilor iubitorilor aviației, mai vechi și mai noi, nu și-l poate duce la îndeplinire, pe termen nedeterminat, din cauza lipsei alocărilor bugetare pentru finanțarea proiectului de reabilitare și amenajare, așa cum au transmis, la solicitarea Gândul. Potrivit reprezentanților instituției, Casa Memorială Henri Coandă, proprietate a Academiei Române, este inclusă într-un proiect de reabilitare a clădirii monument istoric și de amenajare a Muzeului „General Constantin Coandă și inginer Henri Coandă”. „Din lipsa bugetului alocat în anul 2024, nu s-a putut proceda la demararea execuției lucrărilor. Precizăm că în acest moment, proiectul deține atât certificatul de urbanism, cât și toate avizele și acordurile necesare începerii lucrărilor. Având în vedere bugetul alocat pe anul în curs, constatăm, din nou, cu mare regret, că alocațiile bugetare sunt total insuficiente în raport cu obiectivele incluse în programul de investiții ale Academiei Române. În acest context, Academia Română a întreprins nenumărate demersuri, pe care le va continua, pentru o serie de obiective de investiții, între care și Muzeul «General Constantin Coandă și inginer Henri Coandă», care a fost prioritizat maxim în proiecția bugetară pentru anul 2025”, au transmis reprezentanții Academiei, la finalul lunii aprilie. Panoul afișat la locul șantierului arată că autorizația de construire a fost emisă acum doi ani – fară o zi, pe 16 iunie 2023 – iar execuția va dura 18 luni. Astfel, dacă totul merge conform planului, peste un an și jumătate, pe 10 decembrie 2026, noul muzeu va fi inaugurat, iar expoziția privind realizările marelui om de știință și obiecte ale familiei Coandă ar putea fi vernisată și apoi vizitată de toți iubitorii aviației, dar nu numai. Povestea Casei Coandă Saga Muzeului Coandă a fost detaliată în mai pentru cititorii Gândul de unul dintre veteranii aviației, inginerul Alexandru Bartoc, în vârstă de 84 de ani, un adevărat cronicar al domeniului, care chiar a fost prezent când inginerul aeronautic de geniu a revenit în țară și s-a numărat printre voluntarii care s-au luptat pentru deschiderea primului Muzeu Coandă, în urmă cu mai bine de o jumătate de secol. Gândul a vorbit și cu inginerul Sorin Dinea, coordonatorul Asociației Henri Coandă, care s-a alăturat acum mai bine de 30 de ani demersurilor de aducere a clădirii la stadiul stipulat prin actul de donație. Henri Coandă a sosit în România, după enorme presiuni ale regimului comunist, în 1967, pe Băneasa, singurul aeroport deschis la acea dată în Capitală, înainte de inaugurarea Aeroportului Otopeni, deschis în 1970, și care îi poartă în prezent numele. Astfel, prin Hotărârea Consiliului de Ministri, în anul 1970 s-a aprobat înființarea Muzeului Științific (Henri Coandă) al Academiei RSR, care a funcționat la etajul clădirii până la 11 martie 1977. „Muzeul s-a înființat rapid, după ce Nicolae Ceaușescu a dat dispoziție să fie realizat urgent, astfel să putem marca 50 de ani de la epocala realizare a lui Henri Coandă din 1910”, povestește Alexandru Bartoc. După uriașul cutremur din 1977, cel mai distructiv seism din România, cu peste 1.500 morți și 11.300 de răniți prinși sub clădirile prăbușite, la dispoziția conducerii PCR, muzeul a fost desființat, iar clădirea transferată în administrarea Ministerului Afacerilor Externe, Oficiul pentru Deservirea Corpului Diplomatic (ODCD). O vreme după desființare, în clădire a funcționat Ambasada Algeriei. „Casa Henry Coandă, construită după planurile arhitectului Gregoire Marc, reședința generalului Constantin Coandă, este un exemplu reprezentativ de arhitectură romantică de factură neo-renaștere franceză”, se indică pe plăcuța de monument istoric, din secolul XIX., montată pe clădire. Documentele culese de Asociația Henri Coandă arată că savantul a condiționat revenirea în țară de transformarea acesteia într-o adevărată „Casă a gândirii românești”: „Casa Coandă a fost construită în anul 1910 de către generalul Constantin Coandă, după planurile arhitectului român de origine franceză Ernest Doneaud, secondat de ucenicul său arh. Gregoire Marc. Construcția compusă din parter, etaj, mansardă și subsol a fost proiectată între 17.04 si 15.06 1910 și construită până în 15.09.1910, costând 88.000 LEI (aproximativ 2 milioane de euro de astăzi), având 6% onorariul arhitectului. Clădirea a fost dobândită în 1936 de către cele două surori ale lui Henri Coandă, prima fiind Aida Maria Elena Popovici și a doua fiind Jeanne Serge (Ioana) Herbert, născute Coandă, moștenindu-l pe defunctul lor tată. Imobilul a fost rechizitionat în 1947 și folosit până în 1967 de Ministerul Afacerilor Interne, găzduind sediul agenției eline de presă Ellas Press si al Asociației Emigranților Politici din Grecia în RPR, între 1967 si 1969 acesta fiind administrat de Gospodăria de Partid. În 21 iunie 1967, după mai multe tatonări și demersuri ale conducerii de partid și de stat de a-l aduce în țară, Henri Coandă acceptă învitația de a veni în România pentru a participa la lucrările Simpozionului Internațional Efectul Coandă și unele aplicații speciale ale aerohidrodinamicii, organizat de Academia Republicii Socialiste România prin eforturile academicianului Elie Carafoli.