A renunțat sau nu a renunțat România la căutarea tezaurului furat din Olanda? Ce înseamnă plata despăgubirilor de aproape 6 milioane de euro
5,7 milioane de euro. Cam cât un kilometru de autostradă în zona de câmpie. Aceasta este despăgubirea pe care România o primește pentru tezaurul furat din Olanda. Și noi ne întrebăm: aici se termină povestea? Am vrut să aflăm de la doi oficiali care au fost responsabili de soarta pieselor de muzeu. Raluca Turcan, fost ministru al Culturii – în al cărei mandat a fost organizată expoziţia obiectelor dacice de la Muzeul Drent și Natalia Intotero – cea care și-a început mandatul de ministru al Culturii cu controversele și discuțiile privind furtul tezaurului dacic din Olanda – au vorbit în exclusivitate pentru Gândul despre despăgubirea primită, dar și despre șansele de a mai vedea vreodată Coiful de la Coțofenești și cele 3 brățări dacice. În timp ce Raluca Turcan consideră că politizarea acestui caz a fost și este dăunătoare anchetei, Natalia Intotero susține că suma cu care a fost despăgubită România nu reprezintă valoarea reală a tezaurului, format din piese inestimabile pentru cultura și istoria țării noastre. Raluca Turcan: „Dacă autoritățile nu ar fi făcut totul ca la carte, despăgubirea nu ar fi fost plătită” Raluca Turcan, fostul ministru al Culturii în perioada în care tezaurul a ieșit din țară, ne spune răspicat că ar trebui să mulțumim autorităților române că am ajuns să primim despăgubirea. „Prin plata celor aproape 6 milioane de euro pentru asigurare, partea olandeză își asumă responsabilitatea privind neidentificarea hoților în jaful de la muzeul din Drents. A fost un eveniment tragic, nimeni nu poate anticipa când și unde se comite un jaf, mai ales într-un stat european serios, și trebuie menționat că dacă Muzeul Național de Istorie și autoritățile statului nu ar fi făcut totul ca la carte, despăgubirea nu ar fi fost plătită.”, ne-a explicat fostul ministru. Raluca Turcan: „Politizarea furtului nu ajută ancheta” O altă grijă a fostului ministru este politizarea acestei tragedii. Ba chiar crede că ancheta n-a avut succes din cauza adversarilor politici care au folosit subiectul furtului tezaurului în campania electorală. „Politizarea furtului a avut și are rațiuni de campanie electorală. Politizarea nu a ajutat și nu ajută ancheta. Sper că plata acestor aproape 6 milioane de euro va mobiliza și mai mult autoritățile olandeze să identifice cât mai rapid locația artefactelor, care pentru noi, ca români, au o valoare inestimabilă. Ancheta trebuie să continue într-un ritm susținut până la recuperarea bunurilor furate”, a conchis fostul ministru al Culturii. Natalia Intotero: „Dacă se găsește tezaurul, România trebuie să restituie banii” La rândul său, Natalia Intotero, fost ministru al Culturii – pe mandatul căreia s-a petrecut furtul tezaurului românesc din Olanda – a precizat că țara noastră nu renunță la tezaur și că ancheta autorităților din Olanda își continuă cursul. „A fost vorba despre procedurile legale și acești bani prin care România a fost despăgubită vor fi puși într-un cont. În cazul în care tezaurul va fi găsit, România va trebui să restituie această sumă de bani. Să știți că eu am încredere în autoritățile implicate în această anchetă. Ceea ce pot să vă spun este că noi a trebuit să parcurgem prevederile legale, privind asigurarea care a fost făcută la vremea respectivă și din această sumă, în cazul în care se va găsi tezaurul și se spune că va fi deteriorat, se va putea achita partea de restaurare a acestuia. Deci, nu este o sumă care pe care România să o cheltuiască. Categoric că nu este o sumă care reprezintă valoarea tezaurului”, a explicat Natalia Intotero. De ce doar 5,7 milioane de euro? După ce ni s-a spus că tezaurul are o valoare inestimabilă, iată că asiguratorii au estimat o sumă pentru despăgubire. Fostul ministru, Natalia Intotero, recunoaște că suma este mică dintr-un motiv ireal. Brățările dacice nu fuseseră evaluate. „Am solicitat reevaluarea pieselor de tezaur. După cum știți, unora dintre aceste piese nu li s-a făcut reevaluarea, așa cum prevedea legea. De aceea, și suma de asigurare pentru unele a fost mai mică. În speță, chiar și pentru aceste exponate din tezaur care, din păcate au fost furate”, a conchis Natalia Intotero. Blestemul brățărilor dacice În timp ce „emblema” jafului din ianuarie rămâne Coiful de Aur de la Coțofenești, cele 3 brățări dacice care au fost de asemenea furate se înscriu într-o „tradiție” nefericită a statului român. Reamintim că 24 de brățări dacice din aur au fost găsite la situl Sarmizegetusa Regia, 15 dintre acestea fiind furate în anii 2000 și 2001. O parte s-au recuperat. Însă nu pentru mult timp. Trei dintre suspecți au fost eliberați După jaful de la Muzeul Drents din Assen, mai multe persoane au fost arestate în Olanda. Trei dintre aceștia sunt considerați de anchetatori autorii principali: Douglas Chesley W., Bernhard Z. şi Jan B. Aceștia se află în arest preventiv, în timp ce alți trei suspecți, despre care s-a crezut că au fost complici la furt, au fost scoși de sub urmărire penală. Un director demis, un ministru denunțat Directorul Muzeului Naţional de Istorie a României, Ernest Oberländer-Târnoveanu, care a împrumutat piesele de tezaur pentru expoziția de la Muzeul Drents, a fost demis de către ministrul Culturii, Natalia Intotero. Atât împotriva lui, cât și împotriva fostului ministru al Culturii, Raluca Turcan, Liga Studenților din Iași a depus un denunț pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu, cu privire la lipsa unei Hotărâri de Guvern prin care să fi fost aprobat exportul coifului de aur de la Coțofenești și a celor trei brățări dacice la expoziția organizată de Muzeul de Artă Drents din Assen, Olanda, de unde au fost furate. Sursă foto: colaj Gândul RECOMANDAREA AUTORULUI: ADIO, Coif! România a fost despăgubită cu 5,7 milioane de euro pentru valoarea inestimabilă a tezaurului furat în Olanda Cine este ASIGURATORUL Tezaurului Dacic FURAT din Muzeul Drents? Director Muzeu Istorie: „Asigurarea expoziției, peste 30 de milioane de euro” Ernest Târnoveanu, veriga dintre “Jaful secolului” și “Jaful mileniului”. Ce au în comun furtul tablourilor din Olanda și catastrofa tezaurului dacic
Anchetatorii olandezi sunt pe cale să găsească Coiful de la Coțofenești și brățările dacice. Planificatorul jafului știe unde sunt ascunse
Anchetatorii olandezi ar putea afla unde se află Coiful de la Coțofenești și brățările dacice, furate la sfârșitul lunii ianuarie de la Muzeul Drents, după un jaf ca în filme. Planificatorul furtului urmează să fie audiat. Complicii lui, care au acceptat să coopereze cu polițiștii, susțin că este „singurul care știe unde se află ascunse piesele de aur”. Niciunul dintre persoanele audiate nu știu locul unde se află ascuns tezaurul dacic. Considerat „creierul operațiunii”, este vorba de un bărbat de 36 de ani, suspectat că a planificat în detaliu jaful de la Muzeul Drents din Olanda. Potrivit unei surse din anchetă, bărbatul urma să vândă tezaurul, jaful fiind comandat de un grup de interlopi, un club de motocicliști numit „Hells Angels”, potrivit Antena 3 CNN. El este singurul care nu a colaborat cu anchetatorii, ba chiar i-ar fi îndemnat pe complicii săi să tacă, având un comportament agresiv față de unul dintre complicii săi. Coiful de la Coțofenești, care datează din jurul anului 450 î.Hr., și brățările dacice, care ar fi fost create înainte de ocupația romană a Daciei (între secolele 2 î.Hr. – 1 d.Hr.), au fost jefuite pe 25 ianuarie 2025, de la Muzeul Drents, unde erau expuse. Coiful și brățările dacice din aur valorează în jur de 6 milioane de euro. Sursa Foto: Shutterstock Autorul recomandă: Istoria din spatele coifului dacic de la Coțofenești, unul dintre obiectele de aur FURATE de la Muzeul Drents Adevărata POVESTE a coifului de la Coțofenești, spusă de urmașa descoperitorului său. „NU a fost folosit pentru adăparea găinilor” Ce s-a aflat, la două luni de la FURTUL tezaurului românesc din Olanda, despre securitatea muzeului. Ce ar fi făcut hoții cu Coiful de la Coțofenești Coiful de la Coțofenești și celelalte artefacte dacice furate ar putea fi INTACTE, susțin procurorii olandezi Coiful de aur de la Coțofenești, sub formă de căciulă împletită. La București se fac deja comenzi
Autoritățile olandeze, încă în căutare după artefactele dacice furate. Până acum, au fost investigați șapte suspecți
Potrivit presei olandeze, șapte suspecți sunt investigați în cazul furtului de artefacte româneşti de la Muzeul Drents: Coiful de aur de la Coțofenești și trei brățări dacice care au fost furate în ianuarie, pe durata expoziției „Dacia – Imperiul de aur şi argint”. În urma spargerii muzeului din Assen, autoritățile române au colaborat cu cele olandeze pentru a-i găsi pe făptași, potrivit Ziare.com. Un grup de persoane din Olanda de Nord, în principal din Heerhugowaard, a fost vizat de autoritățile olandeze. Trei dintre suspecţi au fost lăsaţi în libertate până la finalizarea anchetei. Numele a do dintre suspecți, Douglas Chesley şi Bernhard Zeeman, au fost făcute publice de Poliţie încă din ianuarie. Alți patru suspecți sunt încă în arest, iar pe 9 mai, instanţa va decide în cadrul unei şedinţe publice la Assen, dacă arestarea lor preventivă va fi prelungită. Parchetul va prezenta informaţii actualizate privind stadiul anchetei. Poliţia a desfăşurat o anchetă intensă timp îndelungat după ce a primit ponturi din partea publicului, dar a avut la dispoziție și înregistrări ale camerelor de luat vederi de la un magazin de bricolaj din Assen. Datele telefonice şi maşinile au fost studiate de autorități. Deşi mai multe persoane au fost arestate, operele de artă furate sunt încă dispărute și nu se știe nici la această oră dacă mai sunt întregi sau au fost topite. Coiful este de aur pur, bine conservat și cântărește aproape un kilogram. Potrivit analizelor efectuate, datează din jurul anului 400 î.Hr. (din vremea când Sparta și Atena erau la finalul războiului peloponesiac). După forma și decorațiunile evidențiate, istoricii au ajuns la concluzia că ar fi fost un coif ceremonial și nu unul de luptă. Arthur Brand, specialist în recuperarea obiectelor de artă furate, a declarat pentru cotidianul olandez AD că „marea teamă” este că cel mai faimos obiect antic de aur din România” ar putea fi „topit” de hoți. Sursa Foto: Shutterstock Citește și: Istoria din spatele coifului dacic de la Coțofenești, unul dintre obiectele de aur FURATE de la Muzeul Drents Absolvent al Facultății de Istorie (2013-2016) și al programului de master „Istorie și Practică în Relații Internaționale” (2019-2021) la Universitatea din București, Alexandru Stan Bogdan … vezi toate articolele
Ce s-a aflat, la două luni de la furtul tezaurului românesc din Olanda, despre securitatea de la Muzeul Drents / Hoții ar fi distrus Coiful de la Coțofenești
Securitatea expoziţiei „Dacia – Empire of Silver and Gold”, de la Muzeul Drents nu a funcţionat corespunzător în timpul furtului Coifului de aur de la Coţofeneşti şi a celor trei brăţări de aur. Este concluzia lui Ernest Oberländer-Târnoveanu, fost director al Muzeului Naţional de Istorie din Bucureşti şi curator al expoziţiei. Muzeul Drents nu a dorit să facă nicio declaraţie cu privire la circumstanţele furtului, de la care a trecut ceva vreme, fără rezultate concrete ale anchetei. România rămâne definitiv fără Coiful de aur de la Coțofenești? În plus, Coiful de aur de la Coțofenești – care a fost sustras de la muzeul din Olanda – ar fi, cel mai probabil, deteriorat. Se pare că dovadă în acest sens ar sta imaginile de pe camerele de supraveghere obţinute de anchetatori, în care se vede că hoţii, în graba lor, l-ar fi aruncat pe calea de evacuare, potrivit informațiilor Antena 3. Dacă Coiful şi brăţările de aur nu sunt găsite, guvernul olandez se poate aştepta la o cerere de despăgubire, iar suma ar putea ajunge la 5,8 milioane de euro. În plus, Poliția Olandeză a anunțat că se fac căutări într-o zonă destul de extinsă, inclusiv cu detectoarele de metal, cu scopul de a se găsi obiectele de tezaur furate. Protecţia cu fum a Muzeului Drents din Assen a eşuat Directorul demis al Muzeului Național de Istorie a României a dezvăluit unei publicaţii olandeze că hoţii ar fi încercat să mai ia un coif de aur pe care nu l-au putut scoate din vitrina în care era expus, după cum relatează publicaţia Dagblad van het Noorden, citat de News.ro. „Spaţiul expoziţional ar fi trebuit să fie umplut cu fum lăptos în câteva secunde de la explozie, în care să nu mai poţi vedea nimic”, spune Oberländer-Târnoveanu. „Nici măcar propriile mâini. În Assen, apariţia fumului a fost prea lentă. De ce mecanismul nu a funcţionat cum trebuie?” Oberländer-Târnoveanu a fost directorul Muzeului Naţional de Istorie din Bucureşti, de la care Muzeul Drents a împrumutat piesele. Reamintim că el a fost demis de ministrul Culturii în urma furtului de artă. La două luni de la furtul aurului, el are încă întrebări. „Ceea ce nici eu nu înţeleg este: cum au putut vitrinele să se spargă atât de repede? Asta nu ar trebui să fie posibil.” Trei suspecţi au fost arestaţi după jaful de la Muzeul Drents În noaptea de 24 ianuarie spre 25 ianuarie, infractorii au reuşit să deschidă o uşă a Muzeului Drents cu explozibil. În câteva minute, ei au reuşit să fure cele mai importante comori. Valoarea totală a acestora a fost stabilită la 5,8 milioane de euro. La puţin mai puţin de o săptămână de la jaf, trei suspecţi au fost arestaţi în Heerhugowaard, iar ulterior un al patrulea. Trei dintre aceştia sunt încă în arest. O femeie a fost eliberată, dar este încă suspectă. Un al cincilea suspect este încă în libertate. Ministerul Educației și implicit guvernul olandez, garantează pentru puțin peste 9 milioane de euro Conform datelor obţinute de RTV Drenthe, statul olandez este responsabil pentru pagubele produse operelor de artă cu puţin peste 9 milioane de euro. În caz de furt, pierdere sau deteriorare, guvernul trebuie să plătească pentru daune. Numai în cazul în care daunele depăşesc 9 milioane de euro, trebuie să intervină asigurarea Muzeului Drents. Cum însă operele de artă furate sunt asigurate pentru 5,8 milioane, asigurarea Muzeului Drents nu trebuie să intervină. Publicația olandeză RTV Drenthe scrie că Ministerul olandez al culturiii a garantat pentru 30% din valoarea totală a poliției încheiate de cele două muzee, drept urmare ar putea suporta plata daunelor. Acest lucru reprezintă 30% din valoarea totală asigurată. Asta înseamnă că, în caz de furt, pierdere sau deteriorare, Olanda este parțial responsabilă și trebuie să plătească. Mara Răducanu este jurnalist de eveniment. A terminat Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din București și a lucrat la mai multe publicații, precum Jurnalul național, Evenimentul … vezi toate articolele