Cât costă să vizitezi Muzeul Național de Istorie a României, unde va fi expus coiful de la Coțofenești
Coiful de la Coțofenești și cele două brățări dacice vor putea fi văzute de public la Muzeul Național de Istorie a României între 22 aprilie și 3 mai. Ulterior, acestea vor fi incluse într-o campanie de prezentare în mai multe regiuni ale țării. Muzeul Național de Istorie a României este deschis de miercuri până duminică, între orele 10:00 și 18:00, iar ultima intrare este la 17:15. Luni și marți este închis. Cât costă biletul Prețurile pentru vizitarea Muzeului Național de Istorie a României sunt: 32 de lei – adulți 16 lei – pensionari 8 lei – elevi și studenți Detalii despre Coiful de la Coțofenești Coiful de la Coțofenești este una dintre cele mai cunoscute piese de aur din patrimoniul României, alături de tezaurul de la Pietroasele, fiind una dintre cele mai reprezentative descoperiri arheologice de pe teritoriul României. Descoperit înainte de 1927, în apropierea satului Coțofenești, județul Prahova, coiful a fost găsit întâmplător de mai mulți copii. Ulterior, piesa a ajuns în posesia unui colecționar, iar în 1929 a fost donată statului și inclusă în colecțiile Muzeului Național de Antichități. Din 1972, coiful a fost expus la Muzeul Național de Istorie a României, unde a fost văzut de milioane de vizitatori. Realizat din aur, coiful datează din secolul al IV-lea î.Hr. și este considerat o capodoperă a artei traco-getice. Specialiștii consideră că piesa a aparținut unui conducător get, fiind un obiect de prestigiu, posibil folosit în ceremonii. De-a lungul timpului, coiful a fost expus și în mari muzee din Europa, contribuind la creșterea notorietății sale internaționale.
Coiful de la Coțofenești este expus pentru prima dată după revenirea sa în țară
„Începând cu data de 22 aprilie și până pe 3 mai 2026, aceste piese excepționale, recuperate, vor putea fi admirate de publicul larg, la Muzeul Național de Istorie a României, în timpul programului de vizitare, de miercuri până duminică, în intervalul orar 10.00 – 18.00”, a transmis instituția. Piesele vor fi prezentate mai întâi presei, marți seară, la Muzeul Național de Istorie a României, aceasta fiind prima prezentare după revenirea lor în țară. Coiful de la Coțofenești și trei brățări dacice au fost furate în ianuarie 2025 de la Muzeul Drents din Assen, unde erau expuse în cadrul expoziției „Dacia – Regatul aurului și argintului”. Hoții au folosit explozibili pentru a forța accesul în muzeu, apoi au spart vitrinele și au sustras obiectele. Coiful și două dintre brățări au fost recuperate la începutul lunii aprilie 2026, după mai bine de un an de la furt. Obiect unicat al lumii getice Coiful de la Coțofenești este considerat unul dintre cele mai spectaculoase artefacte din patrimoniul arheologic al României, o piesă cu valoare „arheologică, istorică și artistică excepțională”, potrivit muzeului. Realizat din aur și datat în secolul al IV-lea î.Hr., coiful este decorat cu motive complexe, inclusiv o pereche de ochi apotropaici pe partea frontală și scene de sacrificiu pe obrăzare, părțile laterale ale coifului, care acoperă obrajii. Specialiștii îl consideră un obiect unicat, asociat elitei getice, și o mărturie a legăturilor culturale dintre spațiul carpato-dunărean și lumea greacă sau scitică. Descoperit în anii 1920 în județul Prahova, coiful a devenit una dintre cele mai reprezentative piese ale tezaurului istoric al României.
Șase tronuri domnești și regale, expuse la Muzeul Național de Istorie a României
„Ne bucurăm să anunțăm deschiderea expoziției «Tronuri domnești și regale». Vă așteptăm la vernisaj, joi, 26 februarie, de la ora 13:00”, a transmis Muzeul Național de Istorie a României într-o postare pe Facebook. În expoziție sunt prezentate șase tronuri din patrimoniul muzeului, despre care MNIR afirmă că au „o încărcătură istorică, simbolică și artistică deosebită” și „ne amintesc de momente de referință și personalități de seamă ale trecutului nostru”. „În expoziție veți descoperi poveștile acestor tronuri, care încearcă să reconstituie «traseele» pe care acestea le-au urmat și «încercările» la care au fost supuse de-a lungul timpului”, a precizat MNIR. De la Ghica și Bibescu la Cuza și regii României Printre piesele prezentate se află tronul folosit de Grigore Dimitrie Ghica, primul domnitor pământean al Țării Românești după încheierea domniilor fanariote (1822–1828), descris de MNIR ca fiind marcat de elemente decorative diverse, specifice eclectismului european din prima jumătate a secolului al XIX-lea. Un alt tron este cel al lui Gheorghe Bibescu, al doilea domnitor regulamentar al Țării Românești (1842–1848), despre care muzeul afirmă că a fost realizat „cel mai probabil, într-un atelier austriac” și are trăsături ale „stilului Blondel”, la modă la Viena după 1840. Tronurile domnitorului Alexandru Ioan Cuza și al Doamnei Elena Cuza ce prezintă, din punct de vedere stilistic, caracteristicile stilului Napoleon III, au fost folosite, pentru o bună perioadă de timp, și de principele/regele Carol I și de principesa/regina Elisabeta. Astfel, aceste tronuri sunt legate de două momente de importanță majoră ale istoriei moderne: Unirea Principatelor române (1859) și proclamarea Regatului (fiind prezente la ceremoniile Încoronării, din 10 mai 1881). Este prezentat și tronul reginei Elisabeta, realizat de Casa Krieger din Paris în 1884. În expoziție se mai află și impozantul tron din lemn masiv, cu spătar înalt de doi metri, al regilor României din Palatul Adunării Deputaților, realizat la începutul secolului XX, și care era considerat, în epocă, „o minune a artei decorative”. Program de vizitare Expoziția va fi deschisă la MNIR „din 26 februarie până pe 15 aprilie 2026” și poate fi vizitată „de miercuri până duminică (9:00–17:00, conform orarului de iarnă, respectiv 10:00–18:00, program de vară)”, potrivit anunțului instituției.