Muzeul Național de Istorie deschide o expoziție despre relațiile dintre România și SUA. Când are loc vernisajul
Muzeul Național de Istorie a României organizează expoziția „SUA – România. Istorie, diplomație și drumul spre democrație”, dedicată aniversării a 250 de ani de la proclamarea independenței Statelor Unite ale Americii. Evenimentul este organizat sub Înaltul Patronaj al Președintelui României și sub egida Ambasadei Statelor Unite ale Americii în România. În 2026, SUA marchează 250 de ani de la adoptarea „Declarației de independență” din 4 iulie 1776. Acest document a promovat principiile egalității și drepturilor inalienabile ale omului și a influențat evoluția politică și socială din America, Europa și restul lumii. Potrivit comunicatului de presă, expoziția urmărește istoria relațiilor dintre România și Statele Unite, de la primele informații despre „Lumea Nouă” ajunse în Țările Române, până la Parteneriatul Strategic dintre cele două state. Sunt prezentate influența Declarației de Independență din 1776 și a Constituției SUA din 1787 asupra românilor, în momente importante precum Revoluția de la 1848 și Războiul de Independență din 1877-1878. Vizitatorii vor descoperi și povești despre diplomație, comerț, cultură și divertisment, dar și despre perioadele dificile din relațiile româno-americane. Expoziția va fi și despre contribuția românilor care au emigrat în Statele Unite, au participat la menținerea unității federale, au contribuit la dezvoltarea economică a țării și au devenit parte a culturii americane. Printre exponate se regăsesc documente și obiecte legate de începuturile relațiilor diplomatice și comerciale dintre cele două state, activitatea Crucii Roșii Americane pe frontul românesc în Primul Război Mondial, Regina Maria, prima suverană europeană care a cucerit publicul american, confruntările din timpul celui de-al Doilea Război Mondial, perioada Războiului Rece, postul „Vocea Americii”, Clauza națiunii celei mai favorizate, răcirea relațiilor din anii ’80 și relansarea cooperării după 1989. Expoziția amintește și de zecile de mii de români care au plecat peste Ocean în căutarea unei vieți mai bune și care, în perioada interbelică, au format cea mai mare comunitate românească din lume. Sunt prezentate și influențele culturale adoptate din America, precum foxtrot-ul și jazz-ul, fascinația pentru Hollywood, dar și personalități românești care sunt apreciate în SUA, printre care Constantin Brâncuși, George Enescu, Maria Tănase și Nicolae Iorga. Organizatorii precizează că expoziția spune povestea transformării relației dintre cele două țări, „de la o simplă știre de gazetă despre o țară îndepărtată, până la o alianță strategică ce leagă două popoare prin valori comune, aceasta este povestea pe care o spune expoziția noastră. O poveste despre curaj, idei și speranțe care au trecut Oceanul, în ambele sensuri.” Vernisajul va avea loc joi, 16 iulie 2026, de la ora 17:00, la Muzeul Național de Istorie a României, din Calea Victoriei nr. 12. Evenimentul este sponsorizat de Dacia Romanian Dining. Expoziția va putea fi vizitată în perioada 17 iulie – 30 septembrie 2026, de miercuri până duminică, între orele 10:00 și 18:00.
Cornel Constantin Ilie a preluat oficial conducerea Muzeului Național de Istorie a României. Care sunt prioritățile mandatului
„Astăzi, domnul dr. Cornel Constantin Ilie a preluat oficial mandatul de manager al Muzeului Național de Istorie a României pentru perioada 2026–2031. Contractul de management a fost semnat de către ministrul culturii, Demeter András István, în cursul zilei de ieri”, transmite pe Facebook Ministerul Culturii. Pilonul central al strategiei noului manager pentru următorii cinci ani este proiectul „Noul MNIR”, o inițiativă complexă ce presupune lucrări masive de restaurare, consolidare structurală, modernizare tehnologică și, în final, redeschiderea completă a sediului central al muzeului. „Este cel mai important proiect al instituției, menit să creeze condițiile pentru funcționarea Muzeului Național de Istorie a României ca muzeu modern al secolului XXI”, notează Ministerul. „Istoric și muzeograf cu o experiență îndelungată în domeniul patrimoniului cultural, al cercetării și managementului muzeal, Cornel Constantin Ilie își asumă conducerea uneia dintre cele mai importante instituții muzeale din România într-un moment esențial pentru viitorul acesteia”, se mai arată în informarea instituției.
Directorul MNIR respinge speculațiile: Nu există nicio îndoială asupra autenticității coifului de la Coțofenești
Întrebat despre informațiile apărute în presa olandeză privind modul în care ar fi fost găsit coiful de la Coțofenești, directorul muzeului a precizat că nu poate confirma astfel de detalii, deoarece țin de ancheta autorităților. „Astea sunt zvonuri pe care eu nu le pot confirma. Poate la un moment dat autoritățile, cei care s-au ocupat de caz, le vor putea confirma. Dar asta nu este treaba mea acum”, a spus Cornel Constantin Ilie. El a subliniat că specialiștii muzeului au verificat coiful de la Coțofenești și cele două brățări dacice și nu există dubii privind autenticitatea acestora. „Ceea ce vă pot spune, că din punctul nostru de vedere, al profesioniștilor, noi nu avem în momentul de față absolut nicio îndoială că aceste obiecte sunt obiectele originale”, a explicat directorul MNIR. Potrivit acestuia, artefactele au fost analizate în detaliu, inclusiv microscopic, și comparate cu datele existente anterior furtului. „După ce au fost făcute inclusiv analize microscopice pe acest obiect, după ce au fost verificate absolut toate particularitățile acestui obiect, inclusiv partea de restaurare, nu avem nicio îndoială asupra autenticității”, a subliniat Constantin Ilie. Detaliul care confirmă autenticitatea coifului „Și vă dau doar un singur element care să vă convingă, că deja s-a mai vorbit despre obiecte ca fiind copii sau ce se mai vehiculează, este deja absurd. Acea bucată de obrăzar care s-a desprins atunci când a fost scos din vitrină, scăpat din mână, ce s-a întâmplat cu el, deci s-a desprins pe urma veche de restaurare. Dacă priviți și în vitrină, pentru că noi am făcut exact această operațiune, acea zonă care este restaurată se potrivește perfect cu zona care… deci se îmbină perfect. Dacă cineva poate să-mi spună că s-a replicat coiful din aur, dar au fost atât de maniaci, ca să zic așa, încât au restaurat și urma veche de restaurare a coifului, atunci dați-mi voie să am mari îndoieli că se putea întâmpla acest lucru. Deci, ca să fie foarte clar, din punctul nostru de vedere, după ce am văzut foarte clar și am analizat și am stabilit toate detaliile, toate elementele, acestea sunt obiectele originale și noi nu avem absolut nicio îndoială asupra autenticității”, a mai spus Cornel Constantin Ilie.