Premieră istorică pentru muzica românească la Carnegie Hall din New York: violonista Diana Jipa și pianistul Ștefan Doniga vor deschide noua stagiune camerală a celui mai faimos centru de concerte din lume cu muzica lui George Enescu, pe 1 octombrie 2026
Cei doi muzicieni români prezenți în GUINNESS BOOK – violonista Diana Jipa și pianistul Ștefan Doniga – vor realiza o nouă performanță remarcabilă pentru muzica românească, fiind primii artiști români care vor avea privilegiul de a inaugura sezonul cameral al faimosului centru de concerte Carnegie Hall din New York. În eleganta ambianță a sălii Weill, cei doi muzicieni vor prezenta, sub titlul ROOTS, un concept original, ce pune în valoare importanța promovării, cunoașterii și aprecierii identității culturale în contextul social al prezentului. Repertoriul prezentat va fi, ca în cazul fiecăruia dintre turneele mondiale ale celor doi artiști, centrat pe promovarea muzicii românești, una dintre capodoperele lui George Enescu, și anume Sonata a 3-a „În caracter popular românesc”, fiind celebrată la împlinirea a 100 de ani de la compunerea sa. Programul se va deschide, însă, cu o primă audiție absolută, lucrarea „Roots and Loops” fiind creată de tânăra și foarte apreciata compozitoare Diana Rotaru special pentru acest eveniment. Seria partiturilor românești prezentate va continua cu creații semnate de Dan Dediu, Remus Georgescu și Roman Vlad, programul fiind completat de piese compuse de Serghei Bortkiewicz, Béla Bartók și, în semn de considerație pentru publicul newyorkez, de marele creator american Aaron Copland. „Așa cum spune și titlul ptoiectului, ROOTS esteun program legat exclusiv de nevoia conștientizării importanței rădăcinilor culturale ale fiecăruia dintre noi” au declarat cei doi interpreți. „Ca întotdeauna, vom cânta multe piese românești, dar, indiferent de originea muzicii prezentate, ceea ce ne dorim cu adevărat este să arătăm lumii că valoarea se naște și există pretutindeni, că oamenii sunt la fel de bogați și de frumoși sufletește oriunde pe Pământ și că trebuie doar să ai puțină deschidere pentru a privi și a primi această frumusețe. Dacă fiecare dintre noi ar fi dispus să îl cunoască pe cel de alături, să îi înțeleagă valorile și identitatea, lumea noastră ar fi, cu siguranță, infinit mai bună!”. Evenimentul este organizat de Asociația Culturală INNOVARTE cu valorosul sprijin al Institutului Cultural Român de la New York și este promovat pe pagina oficială a centrului de concerte Carnegie Hall, biletele fiind deja puse în vânzare. Diana Jipa și Ștefan Doniga desfășoară de aproape un deceniu o activitate internațională remarcabilă, susținând peste 750 concerte pe toate cele 7 continente și dezvoltând proiecte dedicate promovării creației muzicale românești. Prin originalitatea conceptelor lor artistice și prin calitatea interpretării, cei doi muzicieni au devenit repere ale diplomației culturale românești, contribuind la afirmarea imaginii României într-unele dintre cele mai importante spații culturale ale lumii.
Cazinoul din Constanța inaugurează Cazino Music Festival, ce aduce muzica clasică la malul Mării Negre
Evenimentul va avea loc în perioada 12 septembrie – 22 noiembrie 2026. Festivalul marchează începutul unei noi tradiții culturale la malul Mării Negre, într-unul dintre cele mai emblematice monumente Art Nouveau din Europa. Conceput ca un mix între excelența muzicală internațională, patrimoniul Cazinoului și diversitatea publicului contemporan, Cazino Music Festival va aduce pe scena somptuoasei săli de spectacole din Cazinoul Constanța artiști care pot fi ascultați de obicei la concerte din Viena, Berlin, Milano sau alte centre culturale europene cu tradiție. 11 weekenduri de spectacole Sub direcția artistică a lui Ioan Holender, festivalul se desfășoară în sala de concerte a Cazinoului Constanța. Aceasta beneficiază de 300 de locuri și o acustică unică, pe parcursul a 11 weekenduri. Fiecare va avea o propunere artistică distinctă, definită de genul muzical, repertoriul și personalitatea artiștilor invitați. Fiecare weekend își construiește astfel propria identitate și atmosferă artistică, păstrând însă un fir roșu comun: diversitatea, excelența și deschiderea către public. Privite împreună, aceste întâlniri construiesc un parcurs muzical amplu, care traversează epoci, stiluri și forme de expresie – de la baroc și repertoriul clasic până la muzica secolului XX, jazz, musical, repertoriu lyric, crossover și proiecte care ies din formula convențională a concertului clasic. Evenimentul începe în acest weekend Festivalul debutează pe 12 și 13 septembrie, cu Janoska Ensemble, într-un weekend dedicat ideii de „Virtuozitate fără granițe”, și continuă cu I Solisti Veneti, sub semnul „Rafinamentului Barocului italian”. Urmează Liviu Holender & Adriana González, cu „De la Mozart la Broadway”, CrossNova, într-un dialog între „Tradiție și inovație”, Romana Amerling & The Henry Love Group, cu „Atmosfera Vienei și Parisului interbelic”, și Hugo Wolf Quartett, într-o explorare a „Tradițiilor în dialog”. Eddie Luis 5 propune „O călătorie în jurul lumii prin muzică”, Druml Sisters (Ania & Sophie Druml) aduc tema „Două surori, un singur limbaj muzical”, iar Arcadia Quartet reprezintă „Excelența muzicii de cameră românești”. Ultimele două weekenduri sunt dedicate artei lirice: Adela Zaharia, cu „O voce de referință a operei contemporane”, și Ionuț Pascu, cu „Marile roluri ale baritonului verdian”. Ioan Holender construiește direcția artistică Fost director al Operei de Stat din Viena, pe care a condus-o între 1992 și 2010, pentru cea mai lungă perioadă din istoria instituției, și fost director al Festivalului Internațional George Enescu, Ioan Holender a acceptat să construiască direcția artistică a primei ediții Cazino Music Festival după standardele marilor evenimente culturale europene. Pentru Ioan Holender, criteriul care stă la baza selecției este unul singur: calitatea, iar programul este construit astfel încât să poată fi descoperit și de cei care vin pentru prima dată la un concert de muzică clasică. „Firul roșu trebuie să rămână calitatea” „Cel mai important este ca în interiorul Cazinoului să se întâmple ceva pe măsura a ceea ce reprezintă clădirea pe dinafară. Firul roșu trebuie să rămână calitatea. Dacă acest criteriu este înțeles până în cele mai mici detalii, inclusiv în lucrurile care nu trebuie neapărat spuse, dar trebuie gândite, atunci putem ajunge acolo unde sper să ajungem. Muzica nu trebuie să fie întâmpinată cu prejudecata că trebuie mai întâi să o cunoști ca să te poți bucura de ea. Poți veni fără să știi. Dar trebuie să vii deschis și să ai curiozitatea de a rămâne. Dacă spectatorul va spune «Vreau să vin din nou», atunci am reușit”, afirmă Ioan Holender, Directorul Artistic al Cazino Music Festival. Pentru Cazinoul din Constanța, alegerea programului este inseparabilă de standardul pe care clădirea și istoria ei îl impune. „Prestigiul Cazinoului nu poate fi întreținut numai de arhitectura sa și de propria istorie” „Avem patrimoniul necesar. Avem o istorie extraordinară. Avem Marea Neagră și suntem locul în care s-au întâlnit culturi, limbi și comunități timp de secole. Avem instituții și artiști care au construit în timp. Prestigiul Cazinoului nu poate fi întreținut numai de arhitectura sa și de propria istorie. Și nu orice eveniment devine important pentru că se desfășoară într-o clădire importantă. Uneori se întâmplă exact invers: ceea ce alegem să așezăm într-un asemenea spațiu spune cât de mult îl respectăm”, spune Anamaria Mișa, Director General al Cazinoului din Constanța. Prin această primă ediție, Cazino Music Festival pune bazele unei noi tradiții culturale la malul Mării Negre. Într-un loc care a fost, încă de la inaugurarea sa, un simbol al eleganței și al deschiderii către Europa, muzica devine din nou limbajul care aduce împreună artiști internaționali, public de pretutindeni și patrimoniu.
Marele câștigător la violoncel al Concursului Enescu. Cântă pe un instrument vechi de peste 300 de ani
Samuel Niederhauser a câștigat Premiul I al Secțiunii Violoncel după finala desfășurată luni la Ateneul Român. Performanța sa nu a fost răsplătită doar de juriul internațional: muzicianul elvețian a primit și Premiul Publicului, precum și premiul pentru cea mai bună interpretare a lucrării impuse, Waves of Gravel, de Malika Kishino. Victoria i-a adus lui Samuel Niederhauser Premiul I, în valoare de 15.000 de euro. Elvețianul a fost răsplătit și pentru cea mai bună interpretare a lucrării impuse, cu 2.000 de euro, iar preferința publicului i-a mai adus un premiu de 1.000 de euro. Un violoncel din 1690, pe scena Ateneului Român Dincolo de rezultat, povestea câștigătorului are un detaliu aparte. Samuel Niederhauser cântă pe un violoncel Carlo Giuseppe Testore construit în 1690, instrument pe care îl are la dispoziție gratie unui împrumut. Instrumentele construite de Carlo Giuseppe Testore în urmă cu peste trei secole sunt folosite și astăzi de muzicieni. Lutierul italian, care a trăit între 1660 și 1716, provenea dintr-o familie renumită pentru construcția instrumentelor cu coarde și și-a învățat meșteșugul la Milano, de la Giovanni Grancino, unul dintre maeștrii vremii. În finala de la București, Niederhauser a interpretat, alături de Orchestra Națională Radio și sub bagheta dirijorului Case Scaglione, Concertul nr. 1 pentru violoncel și orchestră în Mi bemol major, op. 107, al compozitorului rus Dmitri Șostakovici. Pe aceeași scenă au urcat ceilalți doi finaliști, Joshua Kováč din Statele Unite și Sanghyeok Park din Coreea de Sud, care au interpretat Concertul pentru violoncel și orchestră în si minor, op. 104, al compozitorului ceh Antonín Dvořák. Premiul al II-lea i-a revenit lui Joshua Kováč, iar Sanghyeok Park a obținut Premiul al III-lea. Cine este Samuel Niederhauser Născut pe 2 februarie 1998 în Elveția, Samuel Niederhauser are deja în palmares rezultate importante în unele dintre marile competiții internaționale dedicate muzicii clasice. În 2022, el s-a numărat printre laureații prestigiosului Concurs Regina Elisabeta de la Bruxelles, iar un an mai târziu a obținut Premiul al III-lea la Concursul Internațional de Violoncel Paulo de la Helsinki. Muzicianul concertează atât ca solist, cât și alături de ansambluri de muzică de cameră. Victoria de la București îi aduce acum nu doar Premiul I și recompensa financiară, ci și noi apariții pe scene internaționale. Pe 14 februarie 2027, Samuel Niederhauser va concerta în cadrul stagiunii camerale a Teatrului Fraschini din Pavia, Italia. Laureații Concursului Enescu primesc, de asemenea, oportunitatea de a reveni pe scenă la edițiile din 2027 și 2028 ale Festivalului și Concursului Internațional George Enescu, precum și în stagiunile mai multor instituții muzicale din România. Arto Noras, în fruntea juriului internațional Rezultatele Secțiunii Violoncel au fost stabilite de un juriu internațional prezidat de Arto Noras, unul dintre marii violonceliști finlandezi. Laureat cu Premiul al II-lea al prestigiosului Concurs Internațional Ceaikovski în 1966, Noras a fost timp de 40 de ani profesor de violoncel la Academia Sibelius din Helsinki și a concertat pe marile scene ale lumii. Din juriu au făcut parte muzicieni și personalități importante ale scenei internaționale, între care Marin Cazacu, managerul Filarmonicii „George Enescu”, și violoncelistul Valentin Răduțiu, câștigător al Concursului Enescu în 2011. Record de înscrieri la Concursul Enescu 2026 Dedicat tinerilor muzicieni, Concursul Internațional George Enescu poartă numele marelui compozitor român și are o tradiție începută în 1958. Ediția din 2026 a atras un număr record de 819 înscrieri din 58 de țări. Dintre acestea, 756 au fost pentru competiție, iar 63 pentru masterclassuri – cursuri în care tinerii muzicieni au ocazia să lucreze și să se perfecționeze sub îndrumarea unor artiști și profesori cu experiență. Competiția are loc la București între 23 august și 19 septembrie. După încheierea întrecerii violonceliștilor, urmează secțiunile dedicate viorii și pianului. Ediția a XX-a se desfășoară sub tema „În căutarea excelenței / In Pursuit of Excellence”.
Beethoven te face mai bun la sală / Cercetătorii știu de ce
Dacă ai antrenamente intense în fiecare zi, ar fi bine să știi că cel mai recent studiu, publicat în International Journal of Sport Studies for Health și Universitatea de Științe ale Sănătății și Sportului din Wroclaw a evidențiat faptul că muzica clasică, atunci când faci efort fizic, atenuează senzația de oboseală și îmbunătățește echilibrul. Studiul, realizat pe jucătoare profesioniste de baschet care s-au antrenat cu muzică clasică și-au îmbunătățit agilitatea și precizia aruncărilor libere, în comparație cu cele care nu au avut muzică. Prin urmare, muzica clasică poate servi un instrument eficient pentru dezvoltarea abilităților motorii complexe și este benefică pentru orice tip de antrenament. Muzica clasică a îmbunătățit simțitor abilitățile Muzica clasică ajută la creșterea motivației și a energiei și permite sportivilor să-și termine seturile de exerciții cu mai puțină dificultate, mai ales înspre sfârșitul antrenamentelor, când se acumulează oboseala. Același experiment a fost realizat pe atleți de trambulină și gimnaști. Aceștia și-au îmbunătățit echilibrul într-un mod simțitor și relativ rapid. În general, ca o constatare de ansamblu, muzica clasică în timpul antrenamentelor a îmbunătățit starea emoțională și percepția asupra efortului în timpul sesiunilor de antrenament extrem de dure. Muzica clasică a contribuit la creșterea ratei de îmbunătățire a abilităților pe tot parcursul antrenamentului. „Stimulii auditivi, precum muzica, îmbunătățesc nu doar aspectele mentale și cognitive, ci și aspectele fiziologice și coordonarea mișcărilor, reducând oboseala și crescând motivația”, a explicat studiul.