Tineri care fugeau din calea războiului, atrași în capcană în Finlanda
Autoritățile finlandeze investighează activitatea unei agenții educaționale care a intermediat înscrierea a aproximativ 350 de studenți din Myanmar la școli profesionale din Finlanda, între anii 2022 și 2025. Anchetatorii suspectează că unii tineri au fost taxați cu sume exorbitante, fiindu-le promise locuri la studii, permise de ședere și examene de limbă, însă mulți au rămas fără bani și fără posibilitatea de a ajunge în Finlanda, potrivit unei investigații BBC. Cei mai mulți dintre studenți fugiseră din Myanmar după lovitura de stat militară din 2021, care a dus la prăbușirea sistemului educațional și la închiderea sau boicotarea unor școli controlate de junta militară, regimul instalat după preluarea puterii de către armată. Prețul falsului vis finlandez Unii dintre aceștia au ajuns în Mae Sot, un oraș din Thailanda aflat la granița cu Myanmar, unde au aflat despre o agenție care promitea acces la programe de studii în Finlanda. Mai mulți dintre ei au declarat că au plătit în jur de 10.000 de euro pentru cursuri de limba finlandeză, înscriere la școli profesionale și obținerea documentelor necesare pentru mutarea în Finlanda. „Nu conta ce studiam. Știam doar că am nevoie de o diplomă pentru a găsi un loc de muncă bun și pentru a-mi ajuta familia”, a declarat pentru sursa citată o tânără refugiată care spera să studieze în Finlanda. Speranțe transformate în datorii Pentru multe familii, suma a reprezentat economiile strânse timp de aproape un an, în speranța că studiile în străinătate le vor oferi copiilor o șansă la un viitor mai bun. Altele au împrumutat bani de la rude sau cunoscuți. „A fost o sumă uriașă pentru familia mea, dar credeam că ne va schimba viitorul”, a declarat una dintre tinerele refugiate. Însă o parte dintre cererile pentru permise de ședere au fost respinse de autoritățile finlandeze, iar unii studenți nu au mai reușit să ia legătura cu reprezentanții agenției pentru a solicita rambursarea banilor. Infracțiuni grave de extorcare Garda de Frontieră a Finlandei, instituția responsabilă de controlul frontierelor și investigarea unor infracțiuni legate de imigrație, desfășoară o investigație de amploare în acest caz. „Există suspiciuni că cel puțin o parte dintre studenți au plătit sume exorbitante sub pretextul obținerii unor locuri la studii, a permiselor de ședere și a examenelor de limbă”, au transmis autoritățile. Anchetatorii avertizează că situația i-ar putea expune pe studenți la noi forme de exploatare financiară sau de altă natură, mai ales în contextul în care unii dintre ei au rămas îndatorați. Potrivit acestora, cazul ar putea fi încadrat la infracțiuni grave de extorcare, însă identitatea persoanelor și a organizațiilor investigate nu a fost făcută publică. Agenția vizată de investigație avea sedii în Myanmar, Thailanda și Finlanda și promova cursuri profesionale în domenii precum asistența medicală, întreținerea imobilelor și alimentația publică. În Finlanda, instituțiile de învățământ pot colabora cu intermediari externi pentru recrutarea studenților din afara Uniunii Europene și organizarea unor programe adaptate cererii de pe piața muncii. Cazul ridică însă întrebări privind supravegherea acestor mecanisme și protecția studenților străini vulnerabili.
De ce China a executat rapid 11 persoane și plănuiește și alte execuții
Autoritățile chineze au executat rapid 11 membri ai unei clan de crimă organizată din nord-estul Myanmarului, condamnați la moarte, într-unul dintre cele mai dure semnale transmise împotriva rețelelor de fraudă online care au prosperat ani la rând la granița chino-birmaneză. China este țara care recurge la execuții în cel mai mare număr la nivel global, potrivit organizațiilor pentru drepturile omului, însă cifra exactă rămâne secret de stat. În mod frecvent, pedepse capitale sunt aplicate și în dosare de corupție, însă cazul clanului Ming, parte dintr-un grup mai larg de clanuri influente din Laukkaing, a fost prezentat de autorități drept mult mai grav, prin prisma acuzațiilor de abuzuri, tortură și crime asociate industriei de escrocherii, relatează BBC. Patru clanuri, un oraș de frontieră și o economie a fraudei Din 2009, patru clanuri etnice chineze, Ming, Bau, Wei și Liu, au dominat orașul de frontieră Laukkaing, din statul Shan, una dintre cele mai sărace regiuni ale Myanmarului. Ascensiunea lor a început după o operațiune militară condusă de generalul Min Aung Hlaing, actualul lider al juntei instalate prin lovitura de stat, care a împins în afara zonei armata insurgentă etnică MNDAA, ce controlase regiunea din anii ’80. Odată instalate la putere, cele patru clanuri au preluat controlul economic al orașului și au schimbat treptat modelul tradițional, bazat pe opiu și metamfetamină, cu unul centrat pe cazinouri și, ulterior, pe frauda online. Potrivit informațiilor făcute publice, ele au păstrat relații strânse cu armata Myanmarului: în decembrie 2021, după preluarea puterii prin lovitura de stat, Min Aung Hlaing l-a omagiat pe Liu Zhengxiang, patriarhul clanului Liu, la Nay Pyi Taw, acordându-i un titlu onorific pentru „contribuții extraordinare la dezvoltarea statului”. Conglomeratul Fully Light, controlat de clanul Liu, ar fi dezvoltat afaceri profitabile în mai multe regiuni ale Myanmarului, în timp ce membri ai celor patru familii au fost asociați politic cu partidul sprijinit de armată, USDP. Tortura era „de rutină” În spatele fațadei de prosperitate, lucrurile au devenit, potrivit relatărilor, printre cei mai brutale din Asia. Tortura ar fi fost o practică obișnuită, iar zeci de mii de lucrători – majoritatea chinezi – ar fi fost atrași cu promisiuni de joburi bine plătite, doar pentru a fi închiși și forțați să opereze escrocherii sofisticate. Majoritatea victimelor ar fi fost, de asemenea, cetățeni chinezi. Pe rețelele sociale, numărul plângerilor a crescut, atât din partea victimelor, cât și din partea familiilor celor captivi, iar presiunea publică a devenit dificil de ignorat pentru Beijing. Punctul de ruptură: Crouching Tiger Villa și ofensiva din 2023 Un moment-cheie a fost incidentul din octombrie 2023, într-un complex notoriu din Laukkaing numit Crouching Tiger Villa, administrat de familia Ming. În timpul a ceea ce ar fi fost o tentativă de evadare, gardienii ar fi ucis mai mulți cetățeni chinezi. După acest episod, autoritățile chineze au fost împinse să reacționeze. În acest context, MNDAA și aliații săi au atacat și au recucerit Laukkaing, ca parte a ofensivei lor împotriva armatei Myanmarului în războiul civil în desfășurare. Gruparea insurgentă a declarat că va elimina complet afacerile de fraudă din zonă. Conducătorii celor patru clanuri au fost reținuți, iar peste 60 de rude și asociați au fost predați poliției chineze. Potrivit autorităților, Ming Xuechang, patriarhul clanului Ming, s-ar fi sinucis după capturare. În timpul interogatoriilor, unul dintre membrii familiei ar fi recunoscut că a ucis o persoană aleasă la întâmplare „pentru a-și demonstra forța” – un detaliu pe care China l-a făcut public pentru a justifica duritatea tratamentului aplicat. Urmează alte execuții, în timp ce frauda se mută Cinci membri ai familiei Bau ar mai aștepta execuția, iar procesele pentru clanurile Wei și Liu nu s-au încheiat încă, potrivit informațiilor disponibile. Deși cele patru familii aveau legături cu autoritățile de pe partea chineză a frontierei, în provincia Yunnan, amploarea abuzurilor și faptul că victimele erau în principal chinezi au făcut ca fenomenul să devină „prea aproape de casă” pentru Beijing. Campania împotriva escrocheriilor din Laukkaing este descrisă drept una dintre cele mai decisive de până acum. În paralel, China ar fi exercitat presiuni și pentru extrădarea unor figuri de afaceri acuzate că au condus imperii ale fraudei în regiune, inclusiv din Thailanda și Cambodgia. De asemenea, zeci de mii de cetățeni chinezi care lucrau în centre de scam ar fi fost aduși înapoi în China pentru a fi judecați. Cu toate acestea, industria fraudei online nu pare să fi dispărut, ci să se fi adaptat. În Cambodgia, se consideră în continuare că această activitate rămâne una dintre cele mai mari surse de bani, în pofida presiunilor internaționale. În Myanmar, rețelele s-au mutat către noi zone, chiar dacă unele complexe cunoscute de la granița thailandezo-birmaneză au fost forțate să se închidă.
Myanmar organizează primele alegeri generale după lovitura de stat din 2021
Junta militară care a preluat puterea în 2021, printr-o lovitură de stat, a calificat alegerile drept o șansă a statului pentru schimbare. Potrivit presei de stat, alegerile „vor întoarce o nouă pagină pentru Myanmar, schimbând narațiunea de la o țară afectată de conflicte și crize la un nou capitol al speranței pentru construirea păcii și reconstrucția economiei”. Alegerile sunt contestate puternic de Organizația Națiunilor Unite, o parte din statele occidentale și organizații pentru drepturile omului. Înaltul comisar ONU pentru drepturile omului, Volker Türk, a avertizat că scrutinul are loc într-un climat de violență și represiune. „Nu există condiții care să permită exercitarea libertății de exprimare, asociere sau întrunire pașnică, necesare pentru o participare semnificativă a populației”, a declarat acesta. Partidele politice anti-juntă nu participă la scrutin, iar fosta lideră civilă Aung San Suu Kyi, laureată a Premiului Nobel pentru Pace, rămâne în detenție, după ce partidul său, Liga Națională pentru Democrație, a fost dizolvat. Alegerile se desfășoară în trei etape. Prima rundă are loc duminică, urmând alte două pe 11 și 25 ianuarie, acoperind 265 dintre cele 330 de zone administrative din țară, deși autoritățile nu dețin complet controlul asupra tuturor zonelor. Experții consideră că în aceste condiții, partidul Uniunea Solidarității și Dezvoltării, partid apropiat armatei, condus de generali retrași este favorit să revină la putere. Formațiunea a înscris aproximativ o cincime din totalul candidaților.
Spital bombardat de militari. Martorii susțin că sunt zeci de victime
Atacul aerian a vizat un spital din vestul țării asiatice. Cel puțin 31 de persoane au murit, a declarat joi un lucrător umanitar aflat la fața locului, potrivit Le Figaro. „Situația este teribilă. Sunt 31 de morți și credem că vor fi mai mulți. De asemenea, sunt 68 de răniți și vor fi mai mulți”, a spus Wai Hun Aung, referindu-se la atacul aerian efectuat miercuri seara asupra spitalului din orașul Mrauk U, în statul Rakhine, lângă granița cu Bangladesh. Reprezentanții militarilor aflați la putere în urma loviturii de stat din 2021 nu au comentat acuzațiile. Observatorii conflictului susțin că militarii și-au intensificat atacurile aeriene în ultima perioadă. Ofensiva împotriva forțelor care contestă puterea militară a țării s-a intensificat chiar înainte de alegeri. Armata a programat alegerile parlamentare pe 28 decembrie, susținând că scrutinul va pacifica țara. Totuși, opoziția se teme că alegerile vor fi fraudate și că au rolul de a consolida autoritatea militarilor. Ca urmare, rebelii au anunțat că vor împiedica desfășurarea alegerilor în teritoriile pe care le controlează și pe care militarii încearcă să le recucerească.
Cinci victime noi au fost descoperite după scufundarea unei bărci cu migranți în largul coastei Malaeziei
Operațiunile de căutare și salvare continuă în largul insulei Langkawi, după ce o barcă plină cu migranți din Myanmar s-a scufundat săptămâna trecută, scrie Associated Press. Autoritățile malaeziene au anunțat faptul că au descoperit alte cinci trupuri, doi bărbați, două femei și un băiat, în apropierea graniței maritime cu Thailanda. Potrivit amiralului Romli Mustafa din cadrul Agenției Malaeziene pentru Aplicarea Legii Maritime, aproximativ 70 de persoane se aflau la bordul ambarcațiunii, conform relatărilor supraviețuitorilor. Până acum, 13 oameni au fost salvați, iar zeci sunt încă dați dispăruți. Oficialii au declarat că un vas mai mare, cu aproximativ 300 de persoane la bord, a plecat din localitatea Buthidaung, din statul Rakhine (Myanmar), și că pasagerii au fost împărțiți ulterior în trei bărci mai mici, înainte ca acestea să se apropie de țărmul Malaeziei. Una dintre ambarcațiuni s-ar fi scufundat joi, în apropiere de insula Tarutao, în sudul Thailandei. Echipele de intervenție, sprijinite de avioane care survoalează, au extins aria de căutare și vor continua operațiunile și în ziua de marți.
Represiune brutală în Myanmar: armata ucide civili cu bombe aruncate din paramotoare
Militarii au folosit aparate de zbor ultraușoare motorizate pentru a arunca bombele asupra mulțimii adunate în localitatea Chaung U, din regiunea Sagaing din Myanmar – un bastion al rezistenței împotriva juntei militare, așa cum este numit regimul autoritar condus de generalii care au preluat puterea prin lovitura de stat din 2021. Atacul a avut loc luni seara, în timpul unei sărbători naționale, la care participau aproximativ o sută de persoane. Mulți dintre cei prezenți luau parte și la un protest pașnic împotriva regimului militar și a noilor măsuri de recrutare obligatorie impuse de juntă pentru bărbații cu vârste între 18 și 25 de ani. „Totul s-a întâmplat în șapte minute. Explozia mi-a rănit piciorul, însă oamenii de lângă mine au murit”, a declarat un oficial local al unui grup de rezistență format din civili, citat de BBC. Victimele, „complet sfâșiate” de bombe Sagaing este una dintre cele mai sângeroase zone ale conflictului civil izbucnit după lovitura de stat din 2021, când armata a răsturnat guvernul ales democratic condus de Aung San Suu Kyi. Mii de civili au fost uciși de atunci, iar alte milioane au fost strămutați. Atacul de luni a fost unul dintre cele mai violente din ultimele luni, spun martorii, care descriu scene de o cruzime extremă, identificarea victimelor fiind aproape imposibilă: „Copiii au fost complet sfâșiați. Și încă adunăm fragmente de corpuri la locul atacului”, a povestit o femeie care a participat la organizarea evenimentului și la înmormântările de a doua zi. Amnesty: „Civilii din Myanmar trebuie urgent protejați” Amnesty International a condamnat atacul, descriind utilizarea paramotoarelor de către armată drept „o tendință alarmantă”: „Acest atac ar trebui să fie un semnal de alarmă cumplit. Civilii din Myanmar au nevoie urgentă de protecție”, a declarat analistul Joe Freeman, din cadrul organizației pentru drepturile omului. China și Rusia înarmează regimul Potrivit relatărilor recente, armata recurge tot mai des la paramotoare din cauza lipsei de avioane și elicoptere, cauzată de sancțiunile internaționale care îi limitează accesul la echipamente militare. Însă regimul este alimentat de China și Rusia cu drone și tehnologii avansate de război, sporindu-i capacitatea de atac împotriva grupurilor de rezistență. Alegeri sub control militar Protestul pașnic vizat de atac fusese organizat împotriva recrutării militare obligatorii, dar și pentru a contesta alegerile generale programate pentru decembrie, primele de la lovitura de stat. Manifestanții au cerut și eliberarea liderilor politici întemnițați, printre care și Aung San Suu Kyi. Observatorii politici au avertizat că viitorul scrutin nu va fi nici liber, nici corect, având ca scop legitimarea regimului militar, în condițiile în care multe partide de opoziție au fost interzise, iar votul ar urma să aibă loc doar în regiunile aflate sub controlul armatei.