Tehnocratul pregătit de Zelenski pentru conducerea Ucrainei. Legătura lui Serhii Koretskyi cu România
Serhii Koretskyi, directorul general al companiei energetice de stat Naftogaz, ar urma să devină următorul prim-ministru al Ucrainei, într-o schimbare prin care președintele Volodimir Zelenski pare să mizeze pe un manager cu profil tehnocrat pentru conducerea economiei de război. Zelenski i-ar fi propus lui Koretskyi funcția în timpul unei întâlniri desfășurate pe 12 iulie, iar acesta ar fi acceptat, potrivit unor surse politice citate de The Kyiv Independent. Votul din Parlamentul ucrainean ar putea avea loc pe 16 iulie. Informația nu a fost confirmată oficial nici de Președinția Ucrainei, nici de Koretskyi sau de Naftogaz. Numirea ar urma demisiei Iuliei Svîrîdenko, care și-a depus mandatul după ce Zelenski a anunțat o nouă reorganizare a guvernului. Președintele Parlamentului, Ruslan Stefanciuk, a precizat că demisia va fi analizată conform procedurilor legale. Un posibil premier fără partid și fără carieră politică Koretskyi nu este un tehnocrat în sensul strict al termenului, deoarece va conduce un guvern susținut de partidul prezidențial și va trebui să aplice programul politic al lui Zelenski. Profilul său este însă unul predominant tehnic și managerial. El nu a fost parlamentar, ministru sau lider de partid și nu și-a construit o bază politică proprie. Cariera sa s-a desfășurat în industria petrolului și gazelor, în companii private, iar ulterior la conducerea unor întreprinderi energetice controlate de stat. Pentru România, numele lui Serhii Koretskyi este important mai ales prin prisma viitoarelor proiecte energetice din Marea Neagră. Naftogaz, compania pe care o conduce, a intrat în discuții preliminare cu OMV Petrom pentru un posibil parteneriat privind dezvoltarea unei descoperiri importante de gaze din sectorul ucrainean al Mării Negre. Zăcământul se află în apropierea perimetrelor maritime românești și este considerat de surse din industrie unul dintre cele mai promițătoare din regiune. Dezvoltarea sa nu ar putea începe însă înainte de încheierea războiului, din cauza riscurilor de securitate. În martie 2026, după o întâlnire cu președintele României, Nicușor Dan, Zelenski declara că Bucureștiul și Kievul urmăresc să dezvolte împreună proiecte de exploatare a resurselor de pe platoul continental al Mării Negre. Marea Neagră, noua miză energetică a regiunii Interesul Kievului pentru experiența românească este legat și de dezvoltarea proiectului Neptun Deep, realizat de OMV Petrom și Romgaz. Zăcământul românesc are rezerve recuperabile estimate la aproximativ 100 de miliarde de metri cubi, iar începerea producției este programată pentru 2027. Proiectul ar urma să dubleze producția de gaze a României și să transforme țara într-un exportator net. OMV Petrom dispune astfel de tehnologia, experiența și infrastructura de care Ucraina ar avea nevoie pentru exploatarea zăcămintelor sale offshore după încheierea războiului. România ar putea deveni și o rută de tranzit pentru gazele destinate Ucrainei. Atacurile rusești au afectat grav instalațiile ucrainene de producție și au obligat Kievul să își majoreze importurile, după ce înaintea invaziei țara era aproape independentă energetic. Managerul care a readus Ukrnafta pe profit Reputația lui Koretskyi s-a consolidat în perioada în care a condus companiile Ukrnafta și Ukrtatnafta, între noiembrie 2022 și mai 2025. După trecerea Ukrnafta sub controlul statului, compania a raportat un profit net de 23,6 miliarde de grivne pentru 2023, în urma unui audit internațional. Veniturile au ajuns la peste 95 de miliarde de grivne, de peste două ori mai mari decât în anul precedent. În noiembrie 2024, Ukrnafta anunța că obținuse aproximativ 40 de miliarde de grivne profit net de la intrarea sub controlul statului și că producția de gaze crescuse cu 7% față de anul anterior. Aceste rezultate i-au creat lui Koretskyi imaginea unui manager capabil să redreseze companii strategice și să le mențină funcționale în condiții de război. El conduce Naftogaz din 14 mai 2025. Koretskyi are studii în inginerie mecanică, economie și exploatarea petrolului și gazelor și o experiență de peste două decenii în industria energetică. Înainte de a ajunge în companiile de stat, a condus grupul Continuum și rețeaua de benzinării WOG. De asemenea, a fondat lanțul ucrainean de cafenele Idealist Coffee. Misiunea noului „premier-manager” În cazul în care va fi confirmat de Parlament, Koretskyi va prelua guvernul într-un moment în care Rusia continuă să lovească instalațiile de producție, depozitare și distribuție ale Naftogaz. Compania a raportat în repetate rânduri în 2026 distrugerea unor echipamente și instalații critice. Koretskyi a fost nevoit să gestioneze intervențiile de urgență, importurile de gaze și atragerea finanțării externe pentru refacerea infrastructurii. Alegerea sa ar indica faptul că Zelenski dorește în fruntea executivului mai degrabă un administrator disciplinat decât un politician cu ambiții proprii. Lipsa unei structuri politice personale îi poate oferi lui Koretskyi imaginea unui premier independent de conflictele dintre partide și oligarhi. În același timp, îl poate face mai dependent de președinte și de majoritatea parlamentară a partidului Servitorul Poporului. Parlamentul trebuie să aprobe numirea Zelenski nu îl poate instala singur pe Koretskyi în funcție. Constituția Ucrainei prevede că prim-ministrul este numit de Rada Supremă, la propunerea președintelui. Tot Parlamentul trebuie să voteze membrii cabinetului, iar miniștrii, cu excepția celor de la Apărare și Afaceri Externe, sunt propuși de noul premier. Parlamentari ai partidului prezidențial au declarat că nu au fost consultați înainte ca numele lui Koretskyi să fie ales. Aceștia au indicat însă că ar urma să îi susțină candidatura.
Zelenski caută un nou premier al Ucrainei. Cinci nume sunt analizate după demisia Yuliei Svyrydenko
Liderul de la Kiev a descris schimbările din Executiv drept o „reînnoire” a echipei guvernamentale, menită să susțină o strategie politică adaptată provocărilor actuale generate de războiul cu Rusia. Până în acest moment, niciun candidat nu a fost nominalizat oficial, însă Zelenski a avut duminică întâlniri separate cu mai mulți oficiali de rang înalt, considerați potențiali succesori ai premierului demisionar, scrie TVPWorld. Cine sunt favoriții Printre numele vehiculate se află Serghei Korețki, directorul executiv al companiei de stat Naftogaz, ministrul Apărării, Mihailo Fedorov, ministrul Energiei, Denis Șmîhal, ministrul de Interne, Ihor Klimenko, precum și primarul orașului Harkov, Ihor Terehov. Potrivit unor informații apărute în presa ucraineană, Serghei Korețki este considerat unul dintre favoriți. Acesta conduce Naftogaz din 2025 și a administrat anterior Ukrnafta, cel mai mare producător de petrol din Ucraina. Cu o experiență de peste 20 de ani în industria energetică, Korețki s-a remarcat prin gestionarea unui sector strategic, aflat permanent sub presiunea atacurilor rusești asupra infrastructurii energetice. După întrevederea cu acesta, Zelenski a apreciat conducerea „eficientă” a companiilor Naftogaz și Ukrnafta, afirmând că acestea și-au îndeplinit obiectivele naționale într-un domeniu extrem de sensibil pentru securitatea statului. Fedorov și Șmîhal rămân variante importante Mihailo Fedorov este unul dintre cei mai apropiați colaboratori ai lui Volodimir Zelenski și face parte din Guvern încă din 2019. Inițial ministru al Transformării Digitale, acesta și-a consolidat influența în timpul războiului prin coordonarea programelor privind dronele, tehnologia militară și digitalizarea armatei ucrainene. În cadrul întâlnirii cu președintele, Fedorov a prezentat stadiul proiectelor din domeniul apărării și necesitatea unor noi acorduri cu partenerii internaționali. O altă variantă este Denis Șmîhal, actual ministru al Energiei și fost prim-ministru al Ucrainei. Acesta a condus Guvernul între 2020 și 2025, devenind cel mai longeviv premier al țării după obținerea independenței. Șmîhal a gestionat atât pandemia de COVID-19, cât și primii ani ai invaziei ruse la scară largă. Primarul Harkovului și ministrul de Interne sunt pe lista scurtă Ihor Terehov, primarul Harkovului din 2021, este apreciat pentru modul în care a administrat al doilea oraș ca mărime al Ucrainei, aflat constant sub bombardamente rusești. Acesta a coordonat intervențiile de urgență, refacerea infrastructurii și menținerea serviciilor publice într-un oraș aflat în apropierea frontului. De asemenea, pe lista potențialilor candidați se află și ministrul de Interne, Ihor Klimenko. Fost șef al Poliției Naționale, acesta conduce din 2023 ministerul responsabil de poliție, Garda Națională, Poliția de Frontieră și serviciile pentru situații de urgență, instituții implicate zilnic în protejarea populației și a infrastructurii critice. Zelenski a transmis că apreciază activitatea ministerului și a mulțumit personalului pentru eforturile depuse în apărarea țării. Yulia Svyrydenko ar putea pleca la Washington Yulia Svyrydenko, în vârstă de 39 de ani, a devenit prim-ministru în iulie 2025, după ce ocupase funcțiile de vicepremier și ministru al Economiei. Ea este considerată unul dintre cei mai importanți colaboratori ai lui Zelenski în domeniul economic. În mandatul său a coordonat negocierile pentru acordul privind resursele minerale încheiat cu Statele Unite și a gestionat pe rioada dificilă în care infrastructura energetică a Ucrainei a fost vizată de numeroase atacuri rusești. Președintele ucrainean i-a mulțumit pentru activitatea desfășurată și a anunțat că i-a propus o nouă funcție într-un domeniu important al relațiilor cu un partener strategic. Deși nu a precizat despre ce poziție este vorba, mai multe surse indică faptul că Svîrîdenko ar putea deveni noul ambasador al Ucrainei în Statele Unite. Schimbarea Guvernului are loc într-un moment critic pentru Ucraina, în condițiile în care autoritățile încearcă să consolideze administrația și să răspundă provocărilor generate de războiul cu Rusia, dar și să mențină sprijinul partenerilor occidentali.
Reuters: Compania Naftogaz din Ucraina, în discuții cu OMV Petrom din România pentru găzduirea gazelor din Marea Neagră
Compania ucraineană Naftogaz, care a descoperit rezerve „substanțiale” de gaze offshore în Marea Neagră înainte de invazia Rusiei, este în discuții cu compania românească OMV Petrom pentru a forma un parteneriat legat de acest zăcământ, au declarat trei surse din industrie pentru Reuters. Sursele nu au indicat cantitatea de gaze recuperabile la descoperire, dar una dintre ele a numit-o „unul dintre cele mai promițătoare zăcăminte de gaze din regiunea Mării Negre”, unde România și Turcia își dezvoltă deja propriile zăcăminte. Discuțiile se află într-un stadiu incipient, iar dezvoltarea zăcământului nu va începe înainte de sfârșitul războiului, au spus aceștia. Totuși, descoperirea de gaze ar putea, în cele din urmă, să consolideze securitatea energetică a Europei, deoarece aceasta rupe legăturile cu Rusia, subliniind în același timp potențialul Mării Negre pentru descoperiri suplimentare. Naftogaz și OMV Petrom nu au răspuns imediat solicitărilor de comentarii. Una dintre surse a declarat pentru Reuters că studii seismice au fost efectuate parțial pe zăcămintele aflate în apropierea perimetrelor offshore românești, și că sunt disponibile date 3D și 2D. Sursa a declarat că Ucraina solicită discuții inter-business și inter-guvernmentale pentru a atrage tehnologia occidentală de extracție a gazelor din adâncurile mării. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat la începutul acestei luni, după întâlnirea cu președintele român, Nicușor Dan, la București, că cele două țări își propun să deruleze împreună proiecte de extracție a resurselor pe platoul Mării Negre. Nu a oferit mai multe detalii. Ucraina era aproape în întregime autonomă în materie de gaze înainte de război, dar a fost forțată să își mărească brusc importurile după ce atacurile cu rachete rusești au avariat aproximativ jumătate din instalațiile sale de producție. Marea Neagră, crucială pentru transporturile de cereale, petrol și produse petroliere și care găzduiește proiecte de foraj offshore, este împărțită de Bulgaria, România, Georgia, Turcia și Ucraina, precum și de Rusia prin Crimeea. În cei patru ani de la începutul războiului, statele membre NATO Bulgaria, România și Turcia au interceptat mine care plutesc în Marea Neagră pe rute energetice și comerciale. OMV Petrom, controlată majoritar de compania austriacă OMV (OMVV.VI), deschide o nouă filă de explorare în blocul Han Asparuh, în largul coastei Bulgariei. În România, dezvoltă Neptun Deep în parteneriat cu producătorul de gaze de stat Romgaz (SNG.BX), care va începe producția în 2027, dublând producția de gaze a țării și transformând-o într-un exportator net.