Etichetă: NASA

Zborul Artemis II, powered by… AMD

Când auzim de o misiune spațială precum Artemis II, primul gând merge la rachetă, la lansare, la echipaj. Este partea spectaculoasă. Dar realitatea este că succesul unei astfel de misiuni stă, în mare parte, într-un loc mult mai puțin vizibil: sistemul informatic din interiorul navei spațiale. Iar aici intervine o componentă despre care se vorbește prea puțin: tehnologii de materiale dar și tehnologii de IT capabile să funcționeze în spațiu, inclusiv cea dezvoltată de AMD. O scurtă recapitulare a Programului Artemis Artemis este un program al cărui nume vine de la denumirea din greacă a zeiței Lunii, Artemis, sora geamănă a zeului Apollo (programul anterior cu aselenizare umană), dar cu un twist: denumirea feminină a fost aleasă pentru a sărbători includerea primei femei într-o misiune lunară, astronauta Christina Koch, lucru esențial pentru a testa cum reacționează și corpul feminin în spațiu. În acest context, Orion este capsula spațială care transportă astronauți, denumită după constelația cu același nume. Toate aceste denumiri nu sunt întâmplătoare, ci reprezintă o tradiție a celor de la NASA de a numi vehiculele de explorare spațială după obiecte cerești sau personaje mitologice. Programul Artemis conține 5 misiuni planificate (de la I la V) pentru a întoarce omul pe Lună: Artemis I (26 de zile; 16 noiembrie – 11 decembrie 2022) – misiune fără echipaj care a testat racheta SLS (Space Launch System, racheta care propulsează capsula) și modulul Orion pe orbită în jurul Lunii. Artemis II (10 zile; 1 – 10 aprilie 2026) – prima misiune cu echipaj uman; astronauții au ocolit Luna pentru a valida sistemele de zbor cu oameni. Artemis III (≈ 2 – 3 săptămâni; planificată pentru 2027) – misiune cu echipaj dedicată testelor critice de andocare și integrare, fără aselenizare. Artemis IV (≈ 3 – 4 săptămâni; planificată pentru 2028) – prima misiune Artemis cu aselenizare, marcând revenirea oamenilor pe suprafața Lunii. Artemis V (≈ 1 lună sau mai mult; planificată pentru final de 2028 / început de 2030) – misiune de consolidare, cu o nouă aselenizare și operațiuni lunare extinse. Până acum au fost finalizate două misiuni, I și II. Artemis II a trecut printr-o serie de etape în care fiecare sistem depindea de celălalt: lansarea cu SLS, intrarea pe orbită, verificările inițiale, manevrele de apropiere, plecarea spre Lună, zborul în jurul Lunii, întoarcerea spre Pământ, reintrarea în atmosferă și, la final, aterizarea în ocean. Obiectivele Artemis II Scopul principal al misiunii a fost testarea de tehnologii. Interesant este că una dintre tehnologiile folosite de capsula Orion este chiar AMD. Într-o postare pe paginile de LinkedIn și X, AMD menționează că a contribuit la misiunile Artemis I și II cu FPGA-urile AMD Virtex 5QV. Pe scurt, Artemis I și Artemis II (dar și viitoarea Artemis III) sunt misiuni de testare a echipamentelor pentru scopul suprem al seriei: aselenizarea din misiunile Artemis IV și Artemis V. Sursa foto: nasawatch.com După mai bine de 50 de ani, tehnologiile s-au schimbat complet din toate punctele de vedere, așadar au fost necesare noi teste pentru a face misiunea lunară sigură pentru a transporta oameni. În primul rând, s-a testat scutul termic Avcoat, un material ablativ pe bază de fibre de siliciu, testat la reintrare la viteză extrem de mare în atmosfera Pământului (cca 5000 °C), care se exfoliază progresiv pentru a atenua impactul. Alte echipamente testate au fost vestele de protecție împotriva radiațiilor AstroRad, realizate din straturi flexibile de polimeri. FPGA-urile AMD Virtex 5QV, care sunt cipuri speciale ce pot fi reconfigurate pentru sarcini diferite, pot îndeplini mai multe roluri simultan și sunt construite să reziste acolo unde spațiul nu iartă. În afara protecției oferite de atmosfera Pământului, radiațiile pot produce erori imprevizibile în electronică, adică biți care se schimbă aleatoriu și pot compromite întregul sistem, iar ceea ce pe Pământ este o raritate, în spațiu este un lucru constant. Tocmai de aceea, AMD este testat în astfel de misiuni: pentru că aceste cipuri sunt proiectate special să detecteze și să corecteze erori cauzate de radiații, să continue să funcționeze în condiții ostile și să evite situații critice în care sistemele ar putea ceda, lucru care demonstrează că nu este vorba doar despre performanță, ci despre tehnologie construită să nu cedeze atunci când nu există loc de erori, având in vedere ca orice eroare sau greșeala poate costa viața întregului echipaj. Pe lângă toate acestea, s-au mai testat panouri solare de ultimă generație, baterii optimizate pentru cicluri lungi și temperaturi variabile, sisteme de life support (pentru reciclarea aerului și a apei, controlul temperaturii și umidității în spații mici), sisteme de comunicații – toate acestea fiind tehnologii noi, testate până acum doar în medii de simulare pe Pământ. Artemis II – o misiune reușită Misiunea Artemis II a fost un succes real: a reușit să lanseze, să susțină în spațiu și să readucă pe Pământ oameni, iar AMD a făcut parte din acest moment unic in istorie. Pe lângă asta, cei patru astronauți ai misiunii Artemis II au doborât recordul de distanță parcursă de oameni în spațiu, depășind cel mai îndepărtat punct în raport cu Terra atins anterior de astronauții programului Apollo în mijlocul anilor 60. Având în vedere că tehnologiile AMD au demonstrat din plin că pot participa cu succes la astfel de procese cu echipaj uman în Artemis I și II, este foarte probabil ca acestea să fie folosite și în următoarele misiuni Artemis.

Integrity a aterizat cu succes în Oceanul Pacific. NASA: Amerizare direct la țintă

După ce a străbătut atmosfera terestră, capsula Orion a aterizat în siguranță în Oceanul Pacific, în largul coastei orașului San Diego, potrivit Sky News.  NASA se aștepta ca Orion să atingă viteze de până la 38.365 km/h la reintrarea în atmosfera Pământului. Capsula a lansat aproape o duzină de parașute pentru a-și ușura coborârea, încetinind în siguranță nava spațială de 21.000 de livre de la viteze mari la aproximativ 32.187 de km/h pentru aterizare. După aterizare, cei patru astronauți din capsulă au așteptat intervenția navelor de recuperare din Oceanul Pacific, dar și stabilirea comunicării prin satelit cu NASA. NASA a oferit câteva cuvinte de laudă Agenția spațială a SUA a numit aterizarea capsulei drept: „Amerizare perfectă, chiar în centrul țintei” (n.r. trad – perfect bullseye splashdown). Comandantul Reid Wiseman a comunicat, de asemenea, centrului de control al misiunii că toți cei patru membri ai echipajului se află într-o stare excelentă după întoarcerea pe Pământ. După ce au rezolvat câteva probleme legate de telefonul prin satelit, controlorii misiunii au dat undă verde pentru oprirea capsulei Orion. Echipele de recuperare din zona locului de amerizare s-au asigurat că zona a fost liberă de resturi, înainte de a începe pregătirile pentru deschiderea trapei și recuperarea celor patru astronauți din interior. În jurul orei 4:24, platforma gonflabilă numită „verandă”, a fost conectată la „gulerul gonflabil de stabilizare”, instalat în jurul capsulei Orion. În acest timp, elicopterele așteptau în proximitatea capsulei, la o înălțime de 12, 19 metri. Când astronauții au ieșit din capsula Orion, aceștia au pășit, pe rând, pe o platformă gonflabilă numită „verandă”. Aceasta a fost desfășurată în fața capsulei și a avut rolul de a-i ajuta pe astronauți să își să-și recâștige echilibrul pe mare și să se obișnuiască din nou cu forța gravitațională a Pământului. Astronauții au ieșit afară din capsulă, pentru prima dată în peste 9 zile ale misiunii lor în spațiu În jurul orei 4:35, cei patru astronauți au ieșit în siguranță pe „verandă”. Christina Koch a fost prima, urmată de Victor Glover și apoi de Jeremy Hansen, ultimul dintre ei fiind comandantul Reid Wiseman. Scafandrii Marinei și personalul medical au avut ocazia să examineze echipajul înainte ca aceștia să fie ridicați, unul câte unul, în elicoptere. După ce aceștia au ajuns pe verandă, ea a fost repoziționată la aproximativ 91 de metri de capsulă, astfel încât membrii echipajului să poată fi ridicați, individual, în siguranță în elicoptere și transportați la USS John P. Murtha, nava Marinei SUA care a așteptat în apropiere, potrivit NBC News.  În jurul orei 5:00, aceștia elicopterele în care se aflau cei patru astronauți au ajuns succes pe nava USS John P. Murtha, acolo unde aceștia s-au reîntâlnit, s-au îmbrățișat, iar apoi s-au îndreptat, pe rând, spre echipajele medicale pentru a fi supuși evaluării. Administratorul NASA, Jared Isaacman, a fost prezent pe puntea de zbor și a salutat pe fiecare astronaut în parte. Echipajele vor lucra în următoarele cinci-șase ore pentru a scoate din apă capsula Orion, astfel încât NASA să poată efectua o evaluare completă a navei spațiale și a scutului său termic. Sărbătoare la Centrul de Control În tot acest timp, la Centrul de Control al misiunii toți controlorii de zbor implicați în misiunea Artemis II s-au reunit pentru a sărbători întoarcerea cu succes a celor patru astronauți. „Aceasta amintește de scena de după ultima misiune a navetei spațiale STS-135”, a declarat comentatorul NASA Rob Navias. „Totuși, aceea a fost sfârșitul unui program. Aceasta este doar începutul unui program”. NASA: „Un cadou pentru lume” Amit Kshatriya, administratorul adjunct al NASA, a declarat că misiunea Artemis II a reprezentat un „pas important” către o aselenizare în următorii ani. „Cred că drumul către suprafața Lunii este acum deschis”, a spus el. „Acesta a fost un test incredibil pentru o mașinărie incredibilă.” El a comentat, de asemenea, asupra semnificației culturale a misiunii și asupra impactului său global. „Cred că acesta a fost un cadou pentru lume”, a spus el. Capsula trebuie recuperată din largul oceanului Lili Villarreal, directoarea operațiunilor de aterizare și recuperare ale misiunii Artemis II a precizat că Orion trebuie recuperată din larg, dar a precizat că se simte entuziasmată și ușurată de succesul misiunii, dar și de faptul că cei patru astronauți sunt bine. „Mai trebuie să aducem capsula pe puntea de acces a navei, dar faptul că echipajul se află acum aici, pe navă și în infirmerie, reprezintă o etapă importantă. Știi, echipa noastră s-a pregătit și a muncit din greu, iar eu sunt foarte mândru de fiecare dintre ei. Totul a decurs foarte bine, exact cum era planificat. (…) Nu aș fi reușit fără echipa mea și, bineînțeles, fără sprijinul deplin al armatei americane. O să fie multe felicitări când vom recupera capsula, și sunt foarte bucuroasă că echipajul se simte bine”, a declarat Lili Villarreal. Aceasta a precizat că astronauții erau deja ridicați de pe scaune când au așteptat ca echipajele de recuperare să deschidă trapa. „Când am deschis trapa, ei erau deja ridicați de pe scaune, se distrau de minune, așteptând să deschidem trapa. Am deschis trapa și, bineînțeles, am efectuat prima evaluare medicală, iar toți se simțeau foarte bine. Și se distrau de minune cu echipa medicală care se afla în interiorul capsulei. Cred că toți își făceau selfie-uri cu telefoanele pe care le aveau, probabil vorbind despre ceea ce au văzut. Și erau zâmbete peste tot”, a declarat Lili Virrael. Aterizarea capsulei Orion în Oceanul Pacific pune capăt misiunii Artemis II de survol în partea îndepărtată a Lunii, începută în 1 aprilie, în cadrul căreia, cei patru astronauți, Reid Wiseman, Victor Glover, Christina Koch și Jeremy Hansen, au avut prilejul de a fi primii oameni care – în peste jumătate de secol de la ultima misiune Apollo – explorează spațiul îndepărtat. Cei patru au parcurs 406.771 de kilometri de la Pământ în cadrul misiunii Artemis II, mai departe decât oricine în istorie.

O pană de șoim pe Lună? Explicația fotografiei curioase publicate de NASA

La prima vedere poate părea un mister: cum a ajuns pana de șoim acolo? Răspunsul este simplu: este vorba despre un experiment realizat în timpul misiunii Apollo 15. Povestea datează din 1971, când astronautul David Scott a decis să realizeze o demonstrație științifică de pe suprafața lunară. Ținea într-o mână o pană și în cealaltă un ciocan geologic. Comandantul a lăsat să cadă ambele obiecte de la aceeași înălțime, scrie 20minutos. Pe Pământ, rezistența aerului încetinește căderea obiectelor mai ușoare, însă pe Lună, unde aceasta nu există, toate cad cu aceeași accelerație. Rezultatul a fost că pana și ciocanul au atins solul exact în același timp. Comandantul a explicat în fața camerei că era vorba despre un experiment pentru a explica legile gravitației formulate cu secole în urmă de Galileo Galilei. „A făcut o descoperire foarte importantă despre căderea obiectelor în câmpuri gravitaționale”, a comentat. Astronautul Charlie Duke a fost cel care a surprins experimentul realizat de comandantul Scott, care a găsit pe Lună cel mai bun loc pentru a confirma descoperirile lui Galileo Galilei. „Avea dreptate”, a adăugat în videoclip după ce a observat că ambele obiecte cădeau cu aceeași viteză. Și acest lucru a devenit una dintre cele mai clare dovezi despre modul în care funcționează legile gravitației.

O pană de șoim pe Lună? Explicația fotografiei curioase publicată de NASA

La prima vedere poate părea un mister: cum a ajuns pana de șoim acolo? Răspunsul este simplu: este vorba despre un experiment realizat în timpul misiunii Apollo 15. Povestea datează din 1971, când astronautul David Scott a decis să realizeze o demonstrație științifică de pe suprafața lunară. Ținea într-o mână o pană și în cealaltă un ciocan geologic. Comandantul a lăsat să cadă ambele obiecte de la aceeași înălțime, scrie 20minutos. Pe Pământ, rezistența aerului încetinește căderea obiectelor mai ușoare, însă pe Lună, unde aceasta nu există, toate cad cu aceeași accelerație. Rezultatul a fost că pana și ciocanul au atins solul exact în același timp. Comandantul a explicat în fața camerei că era vorba despre un experiment pentru a explica legile gravitației formulate cu secole în urmă de Galileo Galilei. „A făcut o descoperire foarte importantă despre căderea obiectelor în câmpuri gravitaționale”, a comentat. Astronautul Charlie Duke a fost cel care a surprins experimentul realizat de comandantul Scott, care a găsit pe Lună cel mai bun loc pentru a confirma descoperirile lui Galileo Galilei. „Avea dreptate”, a adăugat în videoclip după ce a observat că ambele obiecte cădeau cu aceeași viteză. Și acest lucru a devenit una dintre cele mai clare dovezi despre modul în care funcționează legile gravitației.

Dumitru Prunariu explică detaliile misiunii Artemis II

Singurul cosmonaut român, Dumitru Prunariu, a vorbit, în exclusivitate pentru Gândul, despre momentul în care capsula Orion va atinge astăzi punctul maxim al călătoriei sale în jurul Lunii. Dr. ing. cosmonaut Dumitru-Dorin Prunariu, VALENTINA SAROSI / MEDIAFAX FOTO Dumitru Prunariu, inginer aeronautic de profesie, explică importanța acestui zbor care are loc la o distanță record de 406.000 de kilometri de Pământ. Acesta subliniază că, deși scopul este același ca acum 54 de ani, tehnologia de la bord este complet diferită. „Misiunea Artemis II, indiscutabil, este foarte importantă. Este istorică. Pentru prima dată după 54 de ani, un echipaj uman înconjoară Luna, ca să nu mai spun că acum 54 de ani au coborât pe Lună. Deci totul este nou, totul este în teste. Racheta purtătoare este nouă, capsula care duce oamenii spre Lună, de data aceasta, este nouă. O grămadă de lucruri trebuie testate în regim de funcționare efectivă în spațiul cosmic,” a declarat Dumitru Prunariu pentru Gândul. Primele provocări tehnice Acesta a menționat că apar deja mici provocări tehnice specifice, precum defecțiuni la toaletă sau la sistemele de internet prin care astronauții pot trimite e-mailuri direct din spațiul circumlunar. „Până acum au fost testate la sol toate ansamblurile și, uitați, că ajunse în Cosmos, dintr-o dată apar mici probleme. Ba s-a defectat toaleta, ba n-a mai mers alt lucru, de exemplu internetul, pentru că acum se pot transmite e-mailuri direct în spațiul cosmic, chiar în spațiul circumlunar. De asemenea, cu transmisiune prin sistem RENATA, ei vor ajunge la cel mai îndepărtat punct de Pământ la care a ajuns omul vreodată: 406.000 km. Apollo 13, care de asemenea doar a înconjurat Luna și s-a întors pe Pământ din cauza unei defecțiuni, a ajuns la aproximativ 400.000 km. Luna, efectiv, este, din punct de vedere al distanței dintre centrul Pământului și centrul Lunii, la circa 384.000 km.” Omul rămâne neschimbat în fața radiațiilor cosmice Dumitru Prunariu atrage atenția că, deși tehnologia a avansat semnificativ, limitele umane au rămas aceleași. „Din punct de vedere al suportabilității umane, lucrurile stau la fel. Omul este același, nu s-a schimbat genetic, nu s-a transformat. Suportă aceleași suprasarcini la lansare, la reintrarea în atmosferă. Suportă aceleași radiații cosmice în zborul spre Lună, în jurul Lunii și pe drumul înapoi, aceleași transformări în organism, datorate unui spațiu îngust în care stă, indiferent cât de bine antrenat este. Apare un anumit stres, iar faptul că este în imponderabilitate acționează asupra sistemului circulator, asupra mușchilor și oaselor. Astronauții vor trebui să se recupereze din punct de vedere fizic și medical la revenirea pe Pământ.” Dumitru-Dorin Prunariu este singurul cosmonaut român, care a realizat, în luna mai a anului 1981, un zbor spațial de 8 zile la bordul navei spațiale Soyuz-40 și al stației spațiale Saliut-6 Misiunea Artemis II Echipajul misiunii Artemis II stabilește astăzi, 6 aprilie 2026, un nou record de depărtare față de planeta noastră. Cei patru astronauți de la bordul navei depășesc borna stabilită în urmă cu cinci decenii de Apollo 13. În plus, acest zbor marchează și o premieră socială: pentru prima dată în istorie, la bordul capsulei se află o femeie și un astronaut de culoare. NASA Artemis / Sursa foto: Profimedia Echipajul depășește recordul pentru cea mai mare distanță a oamenilor față de Pământ De la ora 20, ora României, începe transmisia NASA, pe care o puteți urmări AICI. Atunci, capsula va survola partea nevăzută a Lunii. Timp de șapte ore, echipajul studiază prin hublouri formațiunile geologice și face fotografii de înaltă rezoluție. Deși doar o porțiune din această zonă beneficiază de lumină solară, datele culese sunt esențiale pentru geologii de pe Pământ care vor să înțeleagă evoluția craterelor lunare. Controlorii Artemis II monitorizează progresul navei spațiale Orion / Sursa foto: Profimedia Un punct critic al zilei are loc în spatele Lunii, unde masa satelitului blochează orice semnal radio. Timp de aproximativ 40 de minute, astronauții rămân fără contact cu centrul de control din Florida. În acest interval de izolare totală, aceștia asistă la o eclipsă solară provocată de Lună și la celebrul „răsărit pe Pământ”, imagini care urmează să ajungă la public prin platforme online. Pe 3 aprilie, agenția spațială a dat publicității și prima fotografie cu planeta noastră albastră, realizată de echipajul misiunii Artemis 2. NASA a publicat o imagine spectaculoasă cu Pământul. Fotografia a focst realizată de astronauții de la bordul capsulei Orion, din cadrul misiunii lunare Artemis 2. Astăzi, 6 aprilie, NASA a publicat și prima fotografie cu Luna. NASA publică o fotografie cu Luna realizată de echipajul Artemis 2. Racheta Space Launch System a misiunii Artemis II, cu o înălţime de 98 de metri, echipată cu capsula Orion unde se află patru astronauţi, a fost lansată miercuri, 1 aprilie 2026 și este programată să dureze 10 zile, până la data de 11 aprilie. AUTORUL RECOMANDĂ: NASA publică o fotografie cu Luna realizată de echipajul Artemis 2. Astronauții se pregătesc pentru primul zbor în jurul Lunii după 54 de ani NASA a publicat prima imagine cu Pământul de la misiunea spațială Artemis 2

Pentru prima dată din 1972, oamenii văd din nou Pământul din drumul spre Lună. NASA a publicat imaginile din a treia zi a misiunii Artemis II

Imaginile au fost publicate în a treia zi a primei misiuni din 1972 care trimite oameni în jurul Lunii. Prima a fost descrisă de centrul de control al misiunii NASA de la Centrul Spațial Johnson din Houston ca un memento că, indiferent cât de departe ajungem, rămânem o singură lume, observând, sperând și aspirând la mai mult, notează CNN. A doua imagine a fost realizată dintr-una dintre ferestrele navei Orion, o altă vedere a Pământului descrisă ca un punct albastru pal văzut prin ochii echipajului. Pământul se vede printr-o fereastră a navei spațiale Orion. Imaginile completează perfect unele comentarii ale specialistei de misiune Christina Koch în timpul unei transmisiuni live cu presa în a doua zi a zborului. „După ce am avut parte de priveliști incredibile ale planetei Pământ, văzând-o în întregime prin fereastră, faptul că în curând vom avea priveliști similare ale Lunii mă emoționează și mai mult”, a spus. „Știam că asta vom vedea. Dar nimic nu te pregătește pentru senzația impresionantă de a-ți vedea planeta luminată ca și cum ar fi zi și, în același timp, cu strălucirea Lunii noaptea, cu frumosul fascicul al apusului. Și să știu că vom avea priveliști similare ale Lunii… Sunt cu adevărat entuziasmată”. În aceeași conversație, Wiseman a comentat: „În urmă cu aproximativ o oră, Centrul de Control al Misiunii din Houston a reorientat nava noastră în timp ce soarele apunea în spatele Pământului. Nu știu la ce ne așteptam să vedem în acel moment, dar se putea vedea globul întreg, de la un pol la altul. Se vedeau Africa, Europa și, dacă te uitai atent, puteai vedea aurora boreală. A fost un moment spectaculos care ne-a lăsat pe toți patru fără cuvinte”. Wiseman a mai spus că ferestrele Orion sunt deja murdare deoarece echipajul s-a bucurat foarte mult privind în exterior. El a întrebat despre procedurile corecte pentru curățarea acestora. Echipajul a fost ocupat să facă fotografii într-un moment care includea prima lor masă împreună în spațiu, dar au amânat-o puțin pentru a privi în exterior și a face fotografii. „Ne bucurăm de o priveliște frumoasă a părții întunecate a Pământului iluminată de Lună”, a spus Jeremy Hansen, astronaut și specialist de misiune al Agenției Spațiale Canadiene. „Este fenomenal. Niciunul dintre noi nu poate lua prânzul pentru că suntem lipiți de fereastră. Facem fotografii. Reid a spus că nu mai poate rezista”.

Zborul rachetei Artemis II în jurul lunii: Racheta a fost lansată cu succes

Racheta Artemis II a fost lansată cu succes în spațiu în jurul orei 1:34, după ce numărătoarea inversă a fost inițial întreruptă pentru câteva momente. Ea a fost reluată ulterior. Racheta Artemis II a dispărut în cer, iar reprezentanții NASA tocmai au declarat că funcționează „conform specificațiilor”. Acesta este un semn clar că totul a decurs bine. Racheta depășește în prezent viteza de aproximativ 8.046 de mile pe oră, potrivit Sky News. Comandantul misiunii Artemis II, Reid Wiseman, a comunicat echipei NASA de la sol că pot vedea destinația. „Avem un răsărit de lună minunat, ne îndreptăm direct spre el”, a spus el. La scurt timp după aceea, treapta superioară a rachetei, împreună cu capsula Orion, s-au separat de restul rachetei. NASA a anunțat apoi că echipajul misiunii Artemis a intrat pe orbită la nouă minute de la începerea misiunii. La puțin timp peste 11 minute de la începerea zborului către lună, cei patru astronauți au putut să își ridice vizierele. Echipajul a început să se deplaseze în interiorul capsulei și să verifice sistemele de la bordul rachetei. „Mult succes, Artemis II”: NASA aprobă lansarea. Numărătoarea inversă a fost reluată „Sondajul de aprobare/respingere” al NASA a fost aprobat, iar echipa de lansare este acum gata de acțiune. Directorul de lansare Charlie Blackwell-Thompson a finalizat sondajul de verificare a pregătirii pentru lansare al diferitelor echipe. Fiecare a dat un răspuns afirmativ „go” când a fost solicitat, în timp ce alții au fost mai entuziaști. „Full send”, a spus unul. „Go – pentru umanitate”, a spus altul. Din capsula Orion, comandantul Reid Wiseman a spus: „Echipajul Artemis II este gata de lansare. Totul pregătit.” „Reid, Victor, Christina și Jeremy, în această misiune istorică voi purtați în voi inima echipei Artemis, spiritul îndrăzneț al poporului american și al partenerilor noștri din întreaga lume, precum și speranțele și visurile unei noi generații. Mult noroc, drum bun, Artemis II. Să mergem.” Charlie Blackwell-Thomason către echipajul Artemis Apoi au izbucnit urale din partea mai multor angajați ai NASA, care au putut fi auzite în transmisiunea live a agenției spațiale. Numărătoarea finală nu a început – NASA mai are încă câteva lucruri de rezolvat Deși lansarea rachetei Artemis II era inițial programată la ora 1:24, numărătoarea finală nu a început. NASA afirmă că mai există câteva lucruri de rezolvat. Într-o transmisie, s-a discutat despre o „anomalie a transponderului”, sistemul electronic care transmite poziția, viteza și starea rachetei și ajută comunicarea cu stațiile de la sol. Deși aceasta este o pauză planificată la T-minus 10 minute, ea a fost prelungită. Este important de menționat că, în acest moment, nu este vorba de o anulare. Inginerii NASA au o fereastră de lansare de două ore pentru a se asigura că totul este în regulă, așa că mai este destul timp. Directorul de lansare, Charlie Blackwell-Thompson, spune că recomandarea este în continuare aceea de a lansa la un moment dat, dar nu știm încă ce nouă oră ar putea fi stabilită, potrivit Sky News. Problema apărută la senzorul bateriei nu va împiedica lansarea Blogul Artemis II al NASA precizează că problema bateriei nu va afecta lansarea, potrivit informațiilor NASA, citate de Sky News. „Inginerii au investigat un senzor de pe bateria controlerului motorului de control al atitudinii din cadrul sistemului de întrerupere a lansării, care indica o temperatură mai ridicată decât cea preconizată. Se consideră că este vorba de o problemă legată de instrumentație și că aceasta nu va afecta lansarea de astăzi.” O altă problemă legată de baterie O altă problemă semnalată a fost semnalată ulterior de inginerii NASA. Este vorba despre o problemă legată de baterie, iar inginerii au un termen limită pentru a o rezolva. Problema este legată de nivelurile de temperatură ale unei baterii din sistemul de întrerupere a lansării (Launch Abort System). Se pare că una dintre cele două baterii înregistrează temperaturi care depășesc intervalul prevăzut. Acest lucru ar putea cauza probleme în ultimele minute ale numărătoarei inverse, când un computer preia controlul rachetei. Echipele încearcă acum să înțeleagă dacă problema a fost legată de un senzor sau de bateria în sine. Ulterior s-a constatat că bateria funcționează corect, însă problema ar putea fi legată de un senzor conectat la sistemul de anulare a lansării. Se lucrează în continuare la investigarea problemei. Se consideră că problema nu reprezintă un obstacol în acest moment, dar va deveni unul odată ce vom intra în faza de numărătoare inversă finală (ultimele 10 minute înainte de decolare). Dacă problema persistă și în ultimele șase minute ale numărătorii inverse (T-6 minute), lansarea ar putea fi anulată. Problema la sistemul de întrerupere a zborului, remediată la puțin timp Cu puțin timp înainte de decolare, care care este programată să aibă loc miercuri, începând cu ora 1:24, NASA afirmă că în timpul verificărilor de ultim moment a apărut „o mică problemă” la sistemul de întrerupere a zborului. Din fericire, astronauții au reușit să remedieze problema la scurt timp după apariția acesteia. Problema a survenit la sistemul de abandon al rachetei, care este crucial pentru astronauți. Se află în vârful rachetei și o poate distruge în cazul în care aceasta deviază de la traiectorie și reprezintă o amenințare la adresa siguranței, notează Sky News. „Este o componentă de siguranță foarte importantă, în ceea ce privește modul în care baza asigură siguranța publicului de aici”, a declarat un comentator al NASA în transmisiunea live a agenției. Descoperirea a fost făcută în timpul unor de revizii realizate înainte de lansare. Inginerii au reutilizat echipamente existente în Clădirea de Asamblare a Vehiculelor NASA. Problema a fost remediată la scurt timp după apariția acesteia. NASA anunțat: „S-a efectuat un test de verificare pentru a ne asigura că echipamentul este pregătit pentru lansarea de astăzi.” Racheta Artemis II este programată să decoleze la ora 01:24, ora României. Misiunea este una deosebită. Cei patru astronauți s-au îmbarcat deja la bordul rachetei și și-au pus centurile: Christina Koch, Jeremy Hansen, Reid Wiseman și Victor Glover. Dacă totul va merge bine, Artemis II va face un în jurul lunii, iar misiunea va dura

Patru noi astronauți ajung la Stația Spațială Internațională pentru a înlocui echipajul evacuat al NASA

Stația Spațială Internațională (ISS) și-a revenit la capacitate maximă, după ce sâmbătă, patru noi astronauți vin în locul colegilor care au părăsit stația mai devreme din motive de sănătate, relatează The Guardian. SpaceX i-a transportat pe astronauții americani, francezi și ruși la o zi după lansarea lor de la Cape Canaveral. Jessica Meir și Jack Hathaway de la NASA, Sophie Adenot din Franța și Andrei Fedyaev din Rusia vor fi la ISS pentru o misiune de opt-nouă luni. Hatches open! Four @SpaceX Crew-12 crew members have entered the station and joined Expedition 74 to begin a long-duration space research mission. More… https://t.co/1329gppIO1 pic.twitter.com/q7khFP9TKW — International Space Station (@Space_Station) February 14, 2026 Sosirea celor patru noi astronauți a avut loc în contextul în care în luna ianuarie, o parte a echipajului care se afla pe Stația Spațială Internațională a fost evacuată din motive de sănătate, mai devreme decât era planificat. În urma deciziei, la Stația Spațială au rămas doar trei membri ai echipajului – un american și doi ruși – ceea ce a determinat NASA să suspende ieșirile în spațiu și să reducă cercetările. NASA a refuzat să divulge identitatea astronautului care s-a îmbolnăvit în orbită pe 7 ianuarie sau să explice ce s-a întâmplat, invocând confidențialitatea medicală. A fost pentru prima dată după mai multe decenii când o misiune a fost întreruptă din cauza unei probleme medicale apărute în orbită.

Până în anul 2032 am putea avea deschis primul hotel pe Lună. Cât va costa o vacanță spațială

Au fost prezentate planurile pentru prima unitate de cazare de pe Lună. Hotelul gonflabil se va construi pe Pământ și va fi transportat în spațiu, el va oferi cazare pentru patru persoane, timp de cinci nopți, cu vedere la stele și Pământ. Hotelul de pe Lună este pregătit pentru 2032 Compania Galactic Resources Utilization (GRU) Space, susținută de SpaceX și gigantul AI Nvidia, invită turiștii spațiali entuziasmați să rezerve un loc pentru suma de 865.000 de euro, reprezentând un avans de 10% din prețul total al biletului, care va ajunge la 8,65 milioane de euro. Cu toate acestea, primul hotel va putea găzdui doar câte patru oaspeți. GRU Space are planuri mari pentru a deschide primul hotel pe Lună în 2032, acesta fiind doar primul pas spre construirea unor orașe pe Marte până în 2060. Cronologia aceasta a turismului spațial a fost dezvăluită la doar câteva săptămâni înainte ca NASA să lanseze prima misiune cu echipaj uman pe Lună din ultimii peste 50 de ani. „Credem că umanitatea va deveni interplanetară înainte să murim, datorită evoluției tehnologice pe care o vedem. Suntem într-un moment crucial al istoriei umane. Dacă reușim, miliarde de vieți umane se vor naște pe Lună și Marte și vor putea experimenta frumusețea vieții selenare și marțiene”, a precizat Skyler Chan, fondatorul GRU Space, în vârstă de doar 22 de ani, pentru publicația Metro. Cum se va construi hotelul lunar GRU intenționează să construiască, cu investiții din partea SpaceX, deținută de Elon Musk, și a companiei de tehnologie de apărare Anduril, un hotel spațial gonflabil pe Pământ, care va fi transportat și amplasat pe suprafața Lunii în 2032. Skyler Chan a dezvoltat ideea hotelului lunar ca parte a acceleratorului de startup-uri Y-Combinator. Fondatorul GRU Space promite o experiență inedită pentru turiștii care vor vizita hotelul lunar. „Nu va fi hotelul tradițional. De aceea oamenii sunt entuziasmați. Gândiți-vă la toate aceste experiențe pe care le puteți avea în Moon Hotel. Plimbări lunare privind Pământul și stelele pe geam”, a spus el. Costurile pentru un bilet sunt estimate la peste 8,65 milioane de euro, dar Skyler Chan, absolvent al Universității Berkeley din California, specializarea inginerie electrică și informatică, consideră că prețurile vor scădea pe măsură ce călătoriile spațiale devin mai comune. Recomandările autorului:

Nimeni nu știe ce sunt: NASA în alertă după detectarea a trei puncte roșii inexplicabile în spațiu

Dacă este ceva ce știm despre spațiu, este faptul că nu cunoaștem marea lui majoritate. În pofida studiilor și cercetărilor continue pe care le facem despre ceea ce se află dincolo, faptul că spațiul este infinit și că am accesat doar o parte minusculă a acestuia face ca evenimente precum acesta să fie normale, dar tot surprinde că nici măcar NASA nu poate spune cu certitudine ce reprezintă aceste trei puncte roșii, notează El Economista. S-a stabilit deja că nu sunt stele apropiate și nici galaxii obișnuite și, prin urmare, au fost clasificate drept o nouă categorie de obiect cosmic, care din fericire nu reprezintă nicio amenințare pentru Pământ. Ceea ce face totuși această descoperire este să pună sub semnul întrebării ceea ce știm despre formarea primelor galaxii și a găurilor negre, deoarece cercetările au arătat că aproape toate au existat în primele o mie cinci sute de milioane de ani după Big Bang. Această privire în trecut surprinsă de Telescopul James Webb a dezvăluit că peste 60% dintre obiectele studiate prezentau gaz care se deplasa cu viteze apropiate de o mie de kilometri pe secundă, ceea ce indică faptul că multe dintre aceste „puncte roșii mici” ar fi galaxii foarte compacte în care luminozitatea este dominată de o gaură neagră ce înghite materie într-un ritm rapid. Procesele de formare a găurilor negre reprezintă una dintre cele mai puțin cunoscute zone ale științei, astfel că descoperirea ar putea fi un progres fără precedent în acest domeniu. Comunitatea științifică rămâne nedumerită în urma acestui fenomen, deoarece nu sunt cunoscute obiecte echivalente în universul mai apropiat. Aceste obiecte se află încă în studiu, așa că a ști cu certitudine ce sunt aceste puncte roșii rămâne un caz deschis.