Claudiu Năsui are un sfat pentru premierul Ilie Bolojan, ca să învingă în lupta contra pensiilor speciale: „Să le taie pe toate”
Claudiu Năsui continuă seria dezvăluirilor cu privire la pensiile speciale, a căror creştere a înregistrat un procent de 170%, în ultimii 8 ani. Iar creşterea acestora este cauzată exclusiv de creşterile salariale din sectorul de stat. Fostul ministru al Economiei demontrează, cu cifre, cum pensiile speciale au plecat de la un total în plată de 6,3 miliarde de lei, în 2016, şi au ajuns la 17 miliarde de lei, în 2024. „Pensiile speciale totale au crescut de la 6.3 miliarde de lei în 2016 la 17 miliarde în 2024 (~1% din PIB). O creștere de 170%, mult peste inflație. Știți de ce? Pentru că pensiile speciale nu depind de punctul de pensie, ci se indexează și cu inflația și cu creșterile salariale din sectorul din care provin. Cresc salariile la stat, cresc din nou și pensiile speciale. Marele avantaj al pensiilor speciale nu este doar cuantumul mare, în general de câteva ori mai mare decât pentru românii normali, ci faptul că poți să ieși la pensie mult mai devreme și că pensia crește mai repede”, scrie Năsui, pe facebook. Năsui oferă şi un sfat actualului premier, Ilie Bolojan, pentru ca demersul său de eliminare a acestor pensii sperciale să aibă succes: „Să le taie pe toate”. „În MAI, de exemplu, vârsta medie de pensionare este de 50 de ani și două luni. Iar pensia medie, aproape triplă decât pensia medie a românilor din sistemul normal. Problema nu este că sunt mari. Problema este că sunt plătite din taxe și impozite de restul românilor. Singurul guvern care a reușit până acum să taie pensii speciale în România este guvernul Boc. Dar abordarea sa nu a fost selectivă, cum este cea a guvernului de acum. Nu a ales doar o singură categorie de pensii speciale de tăiat și atât. Ci a avut o abordare unitară contra tuturor pensiilor speciale. Și a reușit parțial. Le-a tăiat pe toate mai puțin cele ale magistraților care au câștigat la CCR atunci. Dacă scopul este să taie pensii speciale, guvernul Bolojan ar trebui să încerce să le taie pe toate. Altfel nu face decât să-și submineze propriile scopuri declarate”, mai scrie Năsui. RECOMANDAREA AUTORULUI: Prima vizită în România a secretarului general al NATO după retragerea trupelor americane. Mark Rutte a fost primit la Cotroceni de Nicușor Dan Mark Rutte vine, miercuri, la NATO-Industry Forum. Preşedintele Nicuşor Dan îl va primi la Palatul Cotroceni
Viața bate filmul. Parlamentarii USR, Claudiu Năsui și Cristina Prună, și-au scris greșit propriul proiect de lege de reducere a numărului de parlamentari la 300.
Pentru cuplul politic Claudiu Năsui şi Cristina Prună, cei doi deputați USR, a devenit deja o provocare politică – dacă nu chiar o fixație – adoptarea prin Parlament a unei legi care să reducă la 300 numărul de parlamentari. Cumva, ambițiile sunt uneori binevenite în politică, dar câteodată – graba strică treaba, cum se zice. Iar asta li s-a întâmplat și celor doi lideri USR. Noul proiect de lege, redepus în mai 2025 de cei doi parlamentari, prevede – într-adevăr – în modificarea legii 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor – reducerea aleșilor la 300. Așa cum a și fost votul celor 7,7 milioane de români la referendumul declanșat de Traian Băsescu, în 2009, odată cu primul tur alegerilor prezidențiale. Numai că, dacă în articolul modificat din lege – care se referă la numărul total se parlamentari – se prevede că deputații vor fi 200 iar senatorii 100, și în anexa proiectului legislativ totul este pe invers: senatorii ajung la 200, practic s-ar dubla, iar deputații ajung la 100, ar fi reduși cu 2/3 față de câți sunt în prezent și ar deveni o specie politică pe cale de dispariție. Gândul a numărat parlamentarii din anexa proiectului USR și matematica este cardinală: numărul de aleși este pus invers. Aritmetica probează că în anexa USR sunt scriși greșit: 200 de senatori și 100 de deputați. Ce șanse are proiectul USR: se aliază cu AUR? Chiar dacă liderii USR și-au greșit propriul proiect de lege iar coloanele cu repartizarea numărului de parlamentari pe judeţe și circumscripții electorale sunt practic inversate, nici șansele de adoptare de către coaliție a proiectului de lege cu greșeli pe care insistă USR nu sunt prea mari. Nici liberalii, nici PSD nu sunt încântați de reducere, în ciuda referendumului din 2009. Însă proiectul cu defect al USR are şanse să treacă cu voturile…AUR. Suveraniștii dar și alți parlamentari neafiliați ar fi dispuși să voteze reducerea Parlamentului la 300 de aleși. Ca atare, după ce intrat pe traseul parlamentar și a obținut avize negative dar și favorabile de la comisii, pe 13 octombrie liderii USR au solicitat Senatului prelungirea termenului de adoptare tacită de la 45 la 60 de zile. Potrivit calendarului afişat pe site-ul Camerei Superioare, cele 45 de zile curg de la data de 2 septembrie de când a fost aprobat în BP-ul Senatului. Bolojan zice una și semnează alta Iar premierul Ilie Bolojan, președinte al PNL, cel care a spus că este de acord cu reducerea numărului de parlamentari la 300 și respectarea referendumului din 2009, atunci când a fost vorba să semneze, s-a fofilat. Pe principiul spus de Arghezi, una se vorbește și alta se fumează, Ilie Bolojan a scris că a lăsat la „latitudinea” Parlamentului să decidă ce se va întâmpla cu aplicarea referendumului din 2009. De parcă Bolojan n-ar mai avea nicio părere și n-ar fi și șeful parlamentarilor PNL. Una peste alta termenul de adoptare tacită în Senat a proiectului de lege cu greșeli al USR se împlinește peste 2 săptămâni, pe 15 noiembrie. Proiectul este în categoria legilor organice, ceea ce înseamnă că pentru adoptare trebuie votul a jumătate plus 1 din numărul total al parlamentarilor fiecărei Camere. Iar în Camera Deputaților sunt necesare minimum 165 de voturi pentru adoptarea finală. Camera inferioară a Parlamentului este cameră decizională în acest caz. RECOMANDAREA AUTORULUI: AUR vine cu un program în 12 puncte pentru depășirea crizei bugetare și politice PROIECT: Mai mulți parlamentari pentru diaspora. În ce județe ar putea scădea numărul de mandate
Năsui critică Guvernul: Care e reforma? Ce s-a făcut până acum e un mizilic, câteva fursecuri desființate
Fostul ministru al Economiei Claudiu Năsui declară că adevărata reformă nici măcar nu a început. „Guvernul Bolojan a făcut o greșeală imensă că a început reducerea deficitului bugetar prin creșterea taxelor și acum, când vine vorba de scăderea cheltuielilor, nu ne mai punem de acord”, afirmă el. Deputatul USR consideră că măsurile luate până acum sunt un mizilic și nu reprezintă o reformă, în adevăratul sens al cuvântului: „Un mizilic. Dacă ne uităm, câțiva directori, câteva fursecuri care au fost desființate la secretariatul general al Guvernului sau într-un minister sau altul, nu au un impact semnificativ bugetar. Eu nu văd reforma deocamdată. Care e reforma?”. Claudiu Năsui observă că ”de fiecare dată când e vorba de creșteri de taxe, trebuie făcute imediat, instant, rapid, că nu ne mai dă UE banii, că vin agențiile de rating, că se găsesc diverse motive, dar când e vorba să scădem cheltuieli, trebuie analize, trebuie studii, poate la anul, încet, că poate deranjăm pe cineva (…). Nu o să se întâmple reforme, din păcate”.