Călătorie inedită către spațiu pentru 1.000 de persoane. O navă autosustenabilă i-ar putea transporta, doar dus, într-o călătorie de 250 de ani
O navă autosustenabilă, numită Chrysalis, ar putea transporta 1.000 de oameni într-o călătorie de 250 de ani, doar dus, către spațiu. Cilindrul, lung de 58 km, include o varietate de ecosisteme biologice și are încăperi pentru producția de hrană. Este o navă spațială futuristă concepută pentru a transporta un grup de oameni într-o călătorie de 250 de ani până la cel mai apropiat sistem stelar, Alpha Centauri, potrivit Adevărul. Cilindrul, lung de 58 km, are o varietate de ecosisteme biologice, încăperi pentru producția de hrană, biblioteci, parcuri, zone de locuit pe mai multe niveluri, școli, spitale și complexe sportive. Unul dintre cele mai impresionante elemente este un „dom cosmic”, înalt de 130 de metri, cu panouri de sticlă, care le permite locuitorilor să observe universul în timp ce plutesc liber. Nava spațială poate găzdui aproximativ 1.000 de persoane și ar urma să fie alimentată cu reactoare de fuziune nucleară, în timp ce mai mulți cilindri concentrici s-ar roti pentru a genera gravitație artificială. Construcția a câștigat deja locul 1 în competiția globală de design Project Hyperion, care a invitat echipe de oameni de știință, ingineri, arhitecți și sociologi să dezvolte planuri detaliate pentru o „navă generațională”. Participanții au avut voie să folosească doar tehnologii existente sau pe cele considerate plauzibile în viitorul apropiat, inclusiv fuziunea nucleară, călătoria mai rapidă decât lumina și sistemele de hibernare pentru echipaj fiind interzise. Un juriu de experți, care a inclus și cercetători de la NASA, a evaluat aproape 100 de proiecte, ținând cont nu doar de design și sustenabilitate, ci și de modul în care viitorii locuitori s-ar putea înțelege între ei, potrivit surei citate. Echipa internațională din spatele proiectului Chrysalis a declarat că numele face referire la „posibilitatea fascinantă de a construi o navă capabilă să-și protejeze și să-și unească locuitorii, generație după generație, până la sosirea într-un nou sistem solar”. Obiectivul acestei misiuni este acela de a transporta în siguranță pasagerii pe suprafața planetei Proxima Centauri b, aflată la patru ani-lumină de Soare, în timp ce „păstrează moștenirea culturală, biologică și tehnologică a Pământului”. Nava este împărțită în mai multe „învelișuri”, fiecare având o funcție dedicată, unul dintre ele fiind dedicat agriculturii și biome-urilor – inclusiv pădure tropicală, pădure boreală și zonă de ariditate medie. Acestea sunt esențiale pentru recrearea unui habitat pe noua planetă de sosire, potrivit echipei, iar la bord va exista și o bancă genetică, care va stoca semințe, embrioni și ADN de la toate speciile prezente pe navă, dar și de pe Pământ. Producția de hrană va fi exclusiv vegetală, pentru că toți locuitorii navei fiind vegetarieni. „Prezența animalelor este redusă la o mică secțiune, pentru diversitate și scopuri estetice, nu pentru hrană”, au explicat cercetătorii. Proteinele ar putea fi produse sintetic, similar proteinelor cultivate în laborator de astăzi. Lumina artificială va simula ziua și anotimpurile, iar un sistem în circuit închis va reutiliza apa și nutrienții. Un alt înveliș va include spații comune, cum ar fi parcuri, zone de relaxare, biblioteci și camere ce păstrează obiecte și artefacte culturale de pe Pământ. Pereții și ferestrele pot funcționa ca ecrane mari care redau peisaje sau panorame ale Pământului. Un al treilea înveliș va conține zonele de locuit, împărțite în 20 de sectoare, fiecare având „locuințe modulare”, o unitate locativă individuală pentru fiecare persoană. „Structura familiei pe Chrysalis se bazează pe identitatea fiecărui individ și pe sentimentul de apartenență la întreaga comunitate a navei”, au precizat autorii proiectului. Cuplurile pot alege să locuiască împreună dacă au un copil, dar acest lucru nu este „etic obligatoriu”, iar indivizii pot decide să se mute în alte sectoare. Alte învelișuri vor adăposti laboratoare pentru cercetare tehnologică și dezvoltare de produse, respectiv spații de depozitare pentru materiale, echipamente și utilaje. Din păcate, deocamdată, nu este clar deocamdată cât ar costa construirea unei astfel de nave spațiale futuriste.
De la limbaj la manevră: cum pilotează un AI o navă spațială, ChatGPT a reușit un scenariu demn de SF
Ceea ce părea un scenariu SF prinde tot mai mult contur în realitate: un model de inteligență artificială, ChatGPT, a reușit să piloteze o navă spațială într-o simulare competitivă și a obținut locul doi în clasament. Performanța sa ridică întrebări esențiale despre viitorul explorării spațiale și despre rolul pe care îl vor juca AI-urile în misiuni din ce în ce mai autonome. Competiția a fost organizată în cadrul Kerbal Space Program Differential Game Challenge, un proiect științific inspirat de popularul joc de simulare spațială Kerbal, care oferă un cadru semi-realistic pentru testarea sistemelor autonome. Scopul? Crearea de algoritmi care pot lua decizii în timp real în medii spațiale complexe – fără intervenția umană, scrie Space.com. Paradoxal, ChatGPT nu a fost antrenat special pentru a controla vehicule spațiale. Totuși, cercetătorii care l-au înscris în competiție au găsit o metodă ingenioasă de a-l face „să înțeleagă” situația: au tradus datele tehnice despre poziția și scopul navei în instrucțiuni text, pe care ChatGPT le putea interpreta. Modelul AI a oferit apoi sugestii în format textual despre cum ar trebui orientată sau manevrată nava. Aceste instrucțiuni au fost convertite printr-un strat de cod într-un limbaj înțeles de simulatorul spațial, permițând execuția reală a comenzilor în timp real. Cu doar câteva prompturi și ajustări fine, ChatGPT a reușit să execute manevre complexe, de tipul urmărire și interceptare, dovedindu-se aproape la fel de eficient ca un sistem matematic dedicat. Este important de remarcat că modelul folosit nu a fost una dintre versiunile cele mai recente, ci o variantă comercială disponibilă publicului. Cu toate acestea, performanța sa în contextul unei provocări atât de tehnice este remarcabilă și sugerează un potențial imens pentru aplicarea AI-urilor generaliste în misiuni de cercetare sau navigație spațială. De ce e nevoie de AI în explorarea spațială Oamenii de știință avertizează că viitorul explorării spațiale va depinde de autonomia vehiculelor. În prezent, controlul sateliților sau navelor spațiale implică intervenție umană constantă, ceea ce devine imposibil pe măsură ce numărul lor crește și distanțele devin mai mari. De exemplu, în cazul unei misiuni către Marte sau dincolo de el, comunicarea în timp real nu este fezabilă din cauza întârzierii semnalului – așa-numita limită a vitezei luminii. Prin urmare, dacă vrem ca navele spațiale să navigheze, să reacționeze la pericole sau să facă alegeri fără ajutor de pe Pământ, trebuie să le dotăm cu inteligență proprie. Modelele de inteligență artificială, precum ChatGPT, pot prelua acest rol, mai ales dacă pot învăța rapid din contexte și pot genera soluții pe baza cunoștințelor acumulate. Testele realizate în competiția Kerbal au demonstrat că un astfel de AI nu are nevoie de luni de antrenament sau de mii de cicluri de feedback. Datorită volumului uriaș de text pe care îl înțelege deja, ChatGPT a avut nevoie doar de prompturi bine formulate și puțin timp pentru a se adapta la regulile jocului. Este o dovadă clară că modelele de limbaj nu sunt doar buni povestitori, ci pot deveni actori esențiali în situații critice, dacă li se oferă un cadru funcțional. Ce urmează: provocări, riscuri și oportunități Desigur, ideea de a lăsa o navă spațială pe mâna unui AI nu este lipsită de riscuri. Una dintre cele mai mari probleme este halucinația – generarea de informații greșite sau nonsensuri convingătoare, un comportament deja cunoscut în modelele LLM. În spațiu, o astfel de eroare ar putea însemna eșecul unei misiuni sau chiar pierderea unui echipaj. Prin urmare, în ciuda succesului din simulări, aceste modele au nevoie de verificări suplimentare, redundanțe și limite clare pentru decizii automate. Totuși, rezultatul obținut de ChatGPT în competiție este o reușită majoră. El demonstrează că AI-urile generaliste pot fi adaptate pentru sarcini tehnice de mare complexitate, fără a fi antrenate special în acest sens. Cu versiuni viitoare, mai puternice și mai sigure, este posibil ca IA-urile să devină parte integrantă din misiunile NASA, ESA sau ale altor agenții spațiale. Pe termen lung, această tehnologie ar putea deschide calea către explorare autonomă a sistemului solar, colonii pe Marte gestionate de roboți inteligenți sau chiar sonde trimise dincolo de marginea cunoscută a spațiului, capabile să ia decizii fără să aștepte comenzi de pe Pământ.