SURPRIZA polițiștilor din Vâlcea după ce au oprit la un control de rutină patru nepalezi. Trei au fost expulzați și unul are interdicție în UE
Patru cetățeni nepalezi au fost opriți în trafic, în noaptea de 26 noiembrie 2025, de polițiștii din Secția 2 Poliție Rurală Milcoiu, în comuna Golești, la intersecția DN 7 cu DN 73C. Controlul a fost unul de rutină, dar descoperirile au fost neașteptate. Trei dintre ei se aflau legal în România, dar nu și-au prelungit dreptul de ședere, iar pentru aceștia autoritățile au emis decizii de returnare și interdicție de intrare în Uniunea Europeană (UE) pentru șase luni. Poliția a explicat că aceștia „nu și-au prelungit dreptul de ședere în conformitate cu legea”, relatează publicația seintamplainvalcea.ro. Cel de-al patrulea cetățean nepalez avea o situație mai complicată, după ce pe numele său „mai fusese emisă anterior o decizie de returnare, actul administrativ nefiind respectat”, potrivit sursei citate. FOTO – Caracter ilustrativ: Poliția Română În consecință, în acest caz s-a dispus returnarea sub escortă și cazarea în Centrul de Cazare al Străinilor din Otopeni. Pentru acest caz, autoritățile au impus o interdicție de intrare în UE pentru o perioadă de cinci ani. Inspectoratul de Poliție Județean (IPJ) Vâlcea a gestionat situația fără incidente, respectând procedurile standard pentru verificarea străinilor aflați pe teritoriul României.
Câți bani au trimis angajații străini din România în țările lor de origine. Cele mai mari sume au fost spre Marea Britanie, Germania, Irlanda și Nepal
Angajații străini din România au trimis în țările de origine 920 de milioane de euro în primul semestru al acestui an, cu 23% peste aceeași perioadă a anului trecut. Cele mai mari sume au fost direcționate spre Marea Britanie, Germania, Irlanda și Nepal, potrivit România TV. Anul trecut, lucrători străini au trimis acasă 1,7 miliarde de euro, cu 60% mai mult decât în 2023, cele mai mari sume ajungând tot în Marea Britanie, Germania și Irlanda, urmate de Italia, Țările de Jos și, la egalitate, Nepal și Spania. Guvernul scade numărul de muncitori străini care pot intra în România Guvernul României a decis să reducă, pentru anul 2026, numărul maxim de muncitori străini care pot fi angajați în țară. Astfel, potrivit deciziei adoptate în cadrul Consiliului Național Tripartit pentru Dialog Social, pentru anul 2026 a fost stabilit un contingent de 90.000 de permise de muncă pentru cetățenii din afara Uniunii Europene. Nu mai este un secret pentru nimeni că România a devenit raiul muncitorilor din Nepal și nu numai. Avem o dublare a numărului de muncitori străini în doar doi ani. Mai exact, la finalul anului 2024, România a înregistrat un număr semnificativ de străini care muncesc pe teritoriul său. La ședința Consiliului Național Tripartit din 29 octombrie a fost stabilit ca Guvernul să elibereze, anul viitor, cel mult 90.000 de permise de muncă pentru muncitorii străini, cu 10.000 mai puțin decât în 2025. Patronatele au cerut, la discuțiile de atunci, să fie majorat contingentul de muncitori străini acceptat în România la 150.000, în 2026. Conform unei analize realizate de Economica.net pe baza datelor obținute de la Inspectoratul General pentru Imigrări (IGI), peste 100.000 de cetățeni străini aveau permis de ședere în scop de muncă, iar numărul acestora aproape s-a dublat față de 2022. Ministrul Muncii Petre Florin Manole a declarat, pentru Digi 24, cu privire la acest subiect că urmează un val de disponibilizări și e nevoie de locuri de muncă pentru românii care rămân șomeri.
România, raiul sărmanilor Indochinei. „Nepalezii” își lasă gaj familiile pentru a vă aduce șaorma la geam
Muncitorii asiatici, majoritari din Indochina, sunt esențiali pentru economia României. Ei acoperă deficitul sever de forță de muncă în domenii considerate deja indezirable pentru români. Construcții, servicii, ospitalitate, livrări/curierat. Sunt mai fericiți în România decât în Orientul Mijlociu, țările arabe, unde sunt considerați sclavi necredincioși, chiar și cei de religie islamică, umiliți și considerați marfă. Banii pentru a obține permise și locuri de muncă sunt obținuți prin împrumuturi gajate cu familia. Există antreprenori care au nevoie de muncitori, dar pot oferi salarii până în 1.000 de euro cu tot cu taxe. Singura sursă la acest preț este estul, Indochina, India profundă, cu tot cu Sri Lanka, Bangladesh, Birmania, zona arabă prăpădită de război, Irak, Siria, Pakistan sau Himalaya, Nepal, Bhutan. Pentru mulți dintre acești oameni, venirea în România a însemnat o schimbare radicală de viață. În țările lor, precum Nepal, Sri Lanka, India, Vietnam, Etiopia sau Sudan, salariile abia dacă depășeau 100 de dolari pe lună. În România, câștigurile lor ajung la 600-700 de euro, uneori chiar mai mult, în funcție de domeniu. Majoritatea imigranților din zonele amintite nu vin neapărat pentru salariile din România. Țara noastră, din punctul lor de vedere, ar fi doar zonă de tranzit, la modul ideal, dar și o țară sigură, prietenoasă. Proporția bărbaților este covârșitoare, peste 85% dintre muncitorii străini veniți în țară sunt bărbați. Cei mai mulți lucrează în fabrici, construcții sau servicii, iar banii trimiși acasă le oferă familiilor o șansă la o viață decentă. Recomandarea autorului: EXCLUSIV | Import-exportul legal de imigranți, o super-afacere în contextul crizei forței de muncă din România. Câți rămân și câți fug în Occident
Un nepalez care lucrează de 4 ani în România s-a întors acasă. Cum și-a găsit familia Bishal și căminul pe care l-a părăsit pentru un trai mai bun. Așa erau românii în anii 2000
Bishal este un tânăr nepalez care s-a întors acasă, pentru prima oară, după cei 4 ani petrecuți și munciți în România. Revederea cu cei dragi a fost, într-adevăr, o surpriză, iar videoclipurile postate pe TikTok au stârnit emoție printre utilizatorii români. Momentul revederii cu familia s-a viralizat rapid pe TikTok. Tânărul Bishal s-a întors acasă, pentru a-i vedea pe cei dragi, iar imaginile surprinse la locuința lui au adunat peste 169.000 de aprecieri și sute de comentarii. Printre cei care au transmis mesaje se numără și utilizatori români. „Vizită surpriză a familiei din Nepal, după ce am stat patru ani în România”, este descrierea videoclipului. Bishal și-a revăzut familia din Nepal Tânărul nepalez nu a sosit singur la locuință, ci alături de soția lui. Primirea acasă a fost emoționantă, mai ales de mezinii familiei. De altfel, unii dintre utilizatorii români și-au arătat recunoștința față de tânărul care a lucrat timp de 4 ani în România. „Așa erau românii în anii 2000, și chiar și acum mulți au plecat în străinătate să facă genul de muncă pe care o faci tu în România… Respect!”, „Să nu uitați niciodată că și noi am fost la fel 😭 Respect copile, cine știe câte ai îndurat. Ai grijă și succes în toate 💖💖💖”, „Nu uitați că tot așa sunt și foarte mulți români, plecați să lucreze în afara țării. Să fie sănătos și să își poată îngriji familia”, sunt câteva dintre comentarii. „Ce bucurie în sufletul lui… numai el știe! Concediu plăcut! 🥰”, „Și mulți dintre noi am fost așa când am plecat din România… respect copile, numai tu știi cât ai îndurat”, au scris alți doi utilizatori. Autorul recomandă: Ei sunt Jeni și Biki, cuplul de NEPALEZI îndrăgostit de România. Au învățat să facă și sarmale. Ne-au spus cât câștigă aici și câți bani trimit acasă Acești 2 asiatici au recunoscut ce fac cu banii câștigați în România. „Nu e dificil, e chiar ușor” Ce salariu primește acest srilankez, după 3 ani de muncă în România: „Aduc aici toată Sri Lanka!” Acest livrator nepalez s-a rătăcit în București, în timp ce ducea comanda. Cum a reacționat o bucureșteancă, pe care a întrebat-o unde e adresa Sursă foto: capturi video TikTok
NEPALEZII conduc detașat în topul muncitorilor străini din România. Număr dublu față de srilankezii de pe locul 2. Vezi cine mai completează topul
România continuă să atragă forță de muncă străină, atât necalificată, cât și înalt calificată. Conform datelor furnizate de recrutorii de forță de muncă asiatică, principalele țări de proveniență ale muncitorilor veniți în România sunt Nepal, India, Sri Lanka și, într-o măsură mai mică, Turcia. Aceștia sunt angajați în special în sectoarele industriei prelucrătoare, construcții, HoReCa și comerț. Muncitorii fără calificare primesc de regulă salariul minim pe economie, la care se adaugă tichete de masă și cazare oferită de angajator. În paralel, România importă și specialiști înalt calificați (ingineri, IT-iști sau manageri) pentru care salariile sunt mult mai ridicate, în funcție de competențele deținute. Contactat în exclusivitate de Gândul, Inspectoratul General pentru Imigrări a transmis că la data de 31 iulie 2025, numărul total al străinilor cu drept de ședere valabil în România era de 206.333, dintre care 128.941 erau în scop de muncă. Potrivit aceleiași surse, topul cetățenilor străini este condus de Nepal (43.755), urmat de Sri Lanka (21.601), India (11.536), Turcia (8.242) și Bangladesh (7.678). Cei mai mulți dintre aceștia se află în București (33.616), Ilfov (17.335), Constanța (7.866), Timiș (6.699) și Cluj (6.269). În ceea ce privește avizele de angajare, în perioada 1 ianuarie – 31 august a acestui an, au fost depuse 71.921 de cereri, majoritatea pentru lucrători permanenți. Contingentul aprobat pentru anul în curs a fost utilizat în proporție de 71,9 %, arată Inspectoratului General pentru Imigrări. AUTORUL RECOMANDĂ: Romina Ferrari, reacție EXCLUSIVĂ pentru Gândul la taxele guvernului Bolojan: „Taxa pe LUX NU este pentru România. Italia, Franța au tot dreptul” Iulian Fota comentează reacția Oanei Țoiu la vizita foștilor premieri români în China: „MAE este de VINĂ” Guvernul oferă SUBVENȚII pentru angajarea victimelor violenței domestice și traficului de persoane