Samsung ar putea produce următoarea generație de implanturi Neuralink pentru interfață creier-computer
Unii s-au amuzat acum patru ani, când Elon Musk prezenta o maimuță cu implant în creier care poate să scrie la tastatură. Dar între timp am ajuns mai aproape de o „revoluție AI” în stilul jocului Cyberpunk 2077, dezvăluiri încă neconfirmate oficial arătând că Samsung va produce la scară largă următoarea generație de implanturi Neuralink. Dacă se materializează, colaborarea dintre Neuralink și Samsung Foundry ar putea însemna că într-un viitor nu chiar atât de îndepărtat vom vedea multiple sortimente de cip-uri implantabile pe creier, realizate folosind metode de fabricare avansate și.. disponibile comercial. Conform unui raport al publicației sud-coreene Hankyung, Samsung Foundry a început cercetarea și dezvoltarea cipului de a patra generație al Neuralink. Chiar dacă ar fi prima dată când Samsung obține un contract de la Neuralink, merită amintit că Samsung Foundry produce deja de ani buni cip-uri pentru mașini electrice, serverele de inteligență artificială și roboții umanoizi ai Tesla. Proiectul poartă, se pare, numele de cod intern „O1” și se așteaptă să utilizeze tehnologia de litografie pe 4nm a Samsung Foundry. Cipul conceput pentru a fi utilizat în sistemele de interfață creier-computer ale Neuralink ar urma să fie livrat în prima jumătate a anului 2027, iar dacă testele decurg conform planului, producția de masă ar putea începe din a doua jumătate a anului viitor. Dispozitivele Neuralink sunt implantate printr-o procedură chirurgicală care implică perforarea craniului și punerea în contact fizic direct cu structurile cerebrale relevante pentru funcția dorită. Îți vor putea citi gândurile implanturile Neuralink? Greu de spus în momentul de față, dar experimentele de până acum au încercat și chiar reușit în proporții variabile să redea abilitatea de a comunica, de a controla interfața unui computer și chiar să redea (la un nivel rudimentar) vederea. Ceea ce nu putem spune în momentul de față este care vor fi cobaii, pardon… beneficiarii noilor cipuri Nuralink. Însă avem câteva idei despre funcționalitatea oferită. Neuralink își propune să permită oamenilor să controleze dispozitivele folosind undele cerebrale, mai degrabă decât mișcări fizice. Totuși, având în vedere cât de mult au evoluat roboții umanoizi la partea mecanică, nu ar fi exclus să vedem persoane paralizate sau cu membre amputate „reîntregite” cu ajutorul implanturilor creier-mașină, folosite în cel mai pur stil Cyberpunk. Back to top button
China devansează Neuralink. Primul implant creier-computer aprobat înaintea companiei lui Elon Musk
Autoritatea chineză de reglementare a medicamentelor a anunțat că a acordat undă verde companiei Neuracle Technology din Shanghai pentru comercializarea unui implant cerebral destinat pacienților adulți cu paralizie parțială cauzată de leziuni ale măduvei spinării. Anunțul, relatat de Reuters și Bloomberg, reprezintă o victorie strategică pentru Beijing într-un domeniu considerat esențial pentru viitorul tehnologic. Cum funcționează implantul creier-computer aprobat în China Implantul creier-computer dezvoltat de Neuracle este un sistem complet de interfață creier-computer (BCI) care include senzori cerebrali implantați, o mănușă robotică, instrumente chirurgicale specializate, un algoritm de decodare a semnalelor cerebrale și software pentru testare medicală și management clinic. În cadrul studiilor clinice realizate pe aproximativ 36 de pacienți, tehnologia BCI a demonstrat că poate îmbunătăți capacitatea pacienților de a ține și apuca obiecte cu mâinile. Dispozitivul este însă autorizat exclusiv pentru persoane care păstrează o anumită funcție la nivelul brațului superior, ceea ce limitează aria de aplicabilitate. Aprobarea oferită Neuracle plasează China înaintea unor competitori americani importanți, precum Neuralink, compania fondată de Elon Musk. Deși Neuralink a primit în SUA aprobarea pentru teste clinice pe oameni în 2023 și a realizat primul implant uman în 2024, compania nu deține încă o licență pentru comercializare. Spre deosebire de implanturile mai avansate, capabile să ajute pacienți complet paralizați să navigheze pe internet sau să comunice digital, dispozitivul Neuracle are mai puține canale de detectare a semnalelor cerebrale și este poziționat în afara membranei externe a creierului. Tehnologia BCI, prioritate strategică pentru China Interfața creier-computer a fost desemnată de autoritățile chineze drept una dintre cele șase industrii strategice ale viitorului, conform celui mai recent plan cincinal. Startup-urile din domeniu beneficiază de finanțare publică, sprijin instituțional și acces accelerat la testare clinică, consolidând ambițiile Chinei de a deveni lider global în tehnologiile neuro-digitale.
În ciuda faptului că valorează miliarde de dolari, Elon Musk spune că Neuralink este o afacere mică dezavantajată
Elon Musk, care se prezintă adesea drept un „războinic cultural” împotriva „virusului woke”, nu ezită să folosească programele de diversitate și incluziune (DEI) atunci când acestea pot avantaja afacerile sale. Neuralink, compania de implanturi cerebrale fondată de Musk și evaluată recent la 9 miliarde de dolari, s-a descris într-un document federal ca fiind o „mică afacere dezavantajată”, conform unei înregistrări depuse la Small Business Administration (SBA) din SUA, scrie Gizmodo. Ce se întâmplă, de fapt cu Neuralink, compania lui Elon Musk Conform site-ului SBA, o companie poate obține această calificare dacă este „deținută și controlată în proporție de cel puțin 51% de una sau mai multe persoane dezavantajate” și dacă respectă standardele de dimensiune ale agenției. Regulamentele federale definesc persoanele social dezavantajate ca fiind acelea care „au fost supuse prejudecăților rasiale, etnice sau culturale în societatea americană din cauza identității lor de grup”. De asemenea, pentru a fi considerate „economic dezavantajate”, persoanele respective nu pot avea o avere netă mai mare de 850.000 de dolari, cu excepția locuinței principale. Blogul MuskWatch, care monitorizează activitățile miliardarului, a descoperit că Neuralink a bifat această categorie pe un formular depus pe 24 aprilie 2025, ceea ce a ridicat suspiciuni că firma ar fi „falsificat documente federale”. Proprietatea exactă asupra Neuralink nu este publică, dar în 2019 Musk deținea pachetul majoritar, iar investițiile ulterioare au venit în principal din Silicon Valley, fără implicarea unor grupuri marginalizate. Situația stârnește controverse și ironii Elon Musk critică frecvent programele DEI și cei care solicită ajutor guvernamental, dar companiile sale, Tesla și SpaceX, au beneficiat în trecut de numeroase subvenții și contracte federale. Acum, Neuralink pare să caute avantaje fiscale sau contractuale pe baza unui statut destinat afacerilor conduse de persoane cu resurse limitate. Înființată în 2016, Neuralink promite să revoluționeze interfața creier-computer prin implanturi neuronale. În mai 2023, compania a primit aprobarea FDA pentru teste clinice pe oameni. Unul dintre primele cazuri prezentate public a fost al unui pacient paralizat care a reușit să controleze un joc video prin implantul cerebral. Înaintea studiilor pe oameni, Neuralink a testat tehnologia pe animale, ceea ce a generat critici severe și un proces intentat de o organizație de medici din cauza presupuselor abuzuri. Faptul că o firmă evaluată la miliarde se declară „mică și dezavantajată” ridică semne de întrebare despre etica și strategiile lui Musk. SBA nu a comentat încă asupra acestui caz, iar Neuralink nu a oferit detalii suplimentare despre cum ar îndeplini criteriile pentru un asemenea statut.
Elon Musk, prins trișând la fondurile pentru afaceri ale minorităților? Povestea stranie a unei bife greșite
Elon Musk nu este străin de controverse, dar de această dată pare că a trecut o linie roșie – și încă una pe care el însuși o desființa cu înverșunare în discursurile publice. Neuralink, compania sa futuristă de interfețe creier-computer, a fost prinsă în aprilie completând o declarație federală prin care se autodeclara „afacere mică defavorizată”. Aparent o simplă bifă într-un formular de pe platforma SAM.gov, această alegere nu e deloc banală. Titlul respectiv este destinat exclusiv firmelor deținute majoritar de persoane din medii rasiale sau etnice defavorizate — adică exact tipul de inițiativă DEI (diversitate, echitate și incluziune) pe care Musk o atacă frecvent. Ceea ce face ca totul să pară o farsă de proporții este faptul că, în perioada în care Neuralink se autodeclara eligibilă pentru astfel de beneficii, Elon Musk și administrația Trump lucrau împreună pentru a demonta protecțiile DEI la nivel federal. Așadar, în timp ce predica în piața publică împotriva „discriminării inverse” și numea inițiativele DEI „ilegale”, Musk – prin compania sa – încerca să obțină un avantaj tocmai pe baza acestor politici. Neuralink a negat ulterior că ar fi primit vreodată fonduri federale, susținând că bifarea s-a făcut „din greșeală”. Totuși, greșeala a fost semnată sub jurământ de directorul executiv Jared Birchall, ceea ce aduce riscuri legale serioase. Dacă acest gest va fi considerat intenționat sau doar o eroare birocratică, va decide probabil o instanță sau o investigație federală. Musk urăște DEI – dar doar când nu-l ajută Ironia situației e imposibil de ignorat. În ultimii ani, Elon Musk a fost una dintre cele mai vocale figuri din Silicon Valley împotriva politicilor de diversitate și incluziune. În numeroase postări pe X (fosta Twitter, deținută tot de el), a catalogat DEI drept „discriminatorie”, „rasistă” și „contrară meritocrației”. Într-unul dintre cele mai virale comentarii, Musk afirma că „DEI este echivalentul rasismului modern”. Și totuși, Neuralink – o companie evaluată recent la peste 9 miliarde de dolari – a completat un formular prin care se înscria într-un program conceput să sprijine antreprenori care au fost sistematic marginalizați. Potrivit reglementărilor SBA (Small Business Administration), o „afacere mică defavorizată” trebuie să fie deținută în proporție majoritară de persoane social sau economic defavorizate. Nu e greu de argumentat că Elon Musk, cel mai bogat om din lume și alb, nu se încadrează în această definiție. Chiar dacă Neuralink nu a beneficiat efectiv de fonduri, gestul în sine – și contextul în care s-a petrecut – ridică semne de întrebare serioase privind etica și credibilitatea companiei. Un semnal de alarmă despre dublul standard în tech Acest incident nu este doar un episod stânjenitor pentru Elon Musk, ci și un simptom al unei probleme mai ample din industria tech: dublul standard aplicat când vine vorba de accesarea fondurilor și a facilităților guvernamentale. Multe companii mari se folosesc de lacunele din legislație pentru a obține avantaje concepute inițial pentru actori mai mici sau defavorizați. Neuralink este o companie cu resurse enorme, în plină expansiune, care dezvoltă tehnologii ce ar putea revoluționa neuroștiința. A susține că este „defavorizată” – fie și accidental – este un act care subminează încrederea publicului și reduce șansele reale ale companiilor care chiar au nevoie de sprijin. Dincolo de posibilele repercusiuni legale, această situație evidențiază o ipocrizie pe care mulți au acuzat-o de ani de zile în cazul lui Musk: aceea că luptă împotriva sistemului doar atunci când nu îl poate exploata. Într-o lume în care accesul echitabil la oportunități este încă o provocare pentru mulți antreprenori din comunități marginalizate, astfel de „erori” devin nu doar problematice, ci profund ofensatoare.
Tastez cu mintea: Povestea primului pacient nonverbal cu ALS care comunică prin implantul Neuralink
Cine este Bradford G. Smith și de ce este cazul său revoluționar Noiembrie 2024. Bradford G. Smith devine al treilea om din istorie care primește un implant cerebral Neuralink – compania lui Elon Musk. Bradford are Scleroză Laterală Amiotrofică și este nonverbal. Practic, tot ce poate să-și miște sunt ochii. Tehnologia Neuralink, însă, îl ajută să comunice incredibil de eficient. Dispozitivul implantat în creierul său – o rețea de fire subțiri, conectate la un mini-computer plasat în craniu. Acesta îi permite să controleze un cursor pe ecran doar cu puterea gândului. Nu este o metaforă, este adevărul în toată esența lui. Iată ce a scris acesta pe platforma X: „Tastez acest mesaj cu creierul. Este modul meu principal de comunicare”. Dar cine vorbește, de fapt, în comunicarea asistată de Inteligența Artificială? Haideți să-l cunoaștem pe Grok – chatbot-ul AI, fabricat de Elon Musk. Acesta îi sugerează răspunsuri și îl ajută să redacteze rapid – un parteneriat inedit între om și Inteligența Artificială, din care nu se înțelege exact ce anume este intenție și voință umană și ce anume este procesare automată. Cu alte cuvinte, cine vorbește, de fapt, Bradford sau Grok? Dr. Eran Klein, neurolog specializat în etica implanturilor cerebrale, spune că „există un compromis între viteză și autenticitate” și confirmă că oferă notițe chatbot-ului, iar Grok generează răspunsuri coerente, pe care le aprobă medicul. „Eu sunt responsabil pentru conținut, dar am folosit AI pentru redactare”, admite acesta. Viața cu implant cerebral vs. viața fără implant cerebral Bradford Smith este tată a trei copii. El a fost diagnosticat cu ALS (Scleroză Laterală Amiotrofică) după o banală accidentare la umăr, care nu s-a vindecat. Boala l-a imobilizat complet, astfel încât nu poate nici să vorbească. Multă vreme, singura formă de comunicare a fost să urmărească mișcările ochilor. „Eram ca Batman într-o cameră întunecată”, spunea Bradford înainte de implant. Implantul Neuralink a schimbat totul. Cu ajutorul acestuia, Bradford comunică de oriunde, cu o viteză considerabil crescută. Mai mult, chiar: implantul folosește tehnologia de clonare vocală de la ElevenLabs, care îi redă vocea din înregistrările de dinainte de boală, deci, practic, el vorbește cu vocea lui. Și, până la urmă, un om cu implant cerebral gândește sau nu cu propriul său creier? Iată o situație simpatică: un prieten de-al lui Bradford îl întreabă pe acesta ce cadou să-i ia iubitei lui, pasionate de cai. Chatbot-ul lui Smith îi sugerează „un buchet de morcovi”, iar Smith a ales replica și a trimis-o cu vocea sa sintetizată. „Acestea nu sunt întotdeauna gândurile mele… dar sunt utile.” Oricât de amuzante sunt asemenea situații, o întrebare se impune, totuși: care sunt limitele identității personale într-o lume în care creierul uman intră în simbioză cu Inteligența Artificială? Se deschide un capitol extrem de interesant de studiat pe mai departe: etica digitală. Cât anume suntem noi și cât anume e tehnologie în relația noastră cu realitatea? În ce-l privește pe Bradford, acesta nu-și bate capul. El e bucuros că poate să comunice. Cum funcționează implantul Neuralink Firele subțiri captează semnale neuronale direct din creier Semnalele sunt amplificated, filtrate și transmise wireless către un mini-computer Acolo sunt interpretate și mișcă un cursor Cursorul tastează pe ecran printr-o aplicație special Inteligența Artificială integrează toate aceste etape și oferă variante de răspuns. Chiar și variante de ton.
Viața omului care controlează lumea digitală cu puterea gândului. Primul pacient cu implant Neuralink în creier, datorită lui Elon Musk
Povestea lui Noland Arbaugh, un bărbat de 30 de ani din Arizona, pare desprinsă dintr-un film SF. După opt ani de la un accident care l-a lăsat paralizat de la gât în jos, el a devenit primul om din lume care controlează un computer doar cu gândul, folosind un cip implantat în creier de către compania Neuralink, fondată de Elon Musk. Această reușită nu doar că marchează un moment istoric pentru tehnologie și neuroștiință, dar ridică și întrebări fundamentale despre viitorul interacțiunii om-mașină, despre limitele eticii și despre rolul tot mai activ al companiilor private în remodelarea corpului uman. De la o scufundare tragică, la o șansă unică În 2016, viața lui Noland s-a schimbat complet după un accident de scufundare care l-a lăsat tetraplegic. Timp de ani întregi, a fost dependent de alții pentru cele mai simple acțiuni. „Nu ai control, nu ai intimitate, și e foarte greu”, a declarat el pentru BBC. În ianuarie 2024, însă, Noland a devenit primul pacient căruia i s-a implantat un cip Neuralink în creier, într-un studiu clinic desfășurat în SUA. El a acceptat procedura conștient de riscuri, spunând că, indiferent de rezultat, poate contribui la progresul științei. Dispozitivul îi permite să controleze un computer doar cu gândul, redându-i o parte din independență și pasiunea pentru jocuri. (Foto: New York Times / Profimedia) Cum funcționează cipul Neuralink Implantul este un așa-numit interfață creier-computer (BCI – brain-computer interface), capabil să detecteze impulsurile electrice generate de activitatea neuronală și să le traducă în comenzi digitale. Practic, atunci când Noland se gândește să miște degetele, cipul transmite aceste semnale către un computer, unde pot fi interpretate ca mișcări ale cursorului sau alte acțiuni digitale. După operație, a reușit să controleze un cursor pe ecran doar cu puterea gândului – un moment pe care l-a descris ca fiind „ireal”. Încet-încet, a învățat să se joace din nou pe calculator, inclusiv șah, depășindu-și prietenii în jocuri de strategie: „Nu ar trebui să fie posibil, dar este.” Entuziasm și rezerve: cum a reacționat Musk și comunitatea științifică Elon Musk a avut o reacție reținută în public, afirmând pe rețeaua X că „primele rezultate arată o detectare promițătoare a activității neuronale.” Însă, potrivit lui Noland, fondatorul Neuralink era entuziasmat în discuțiile private și a vorbit cu el atât înainte, cât și după intervenție. Totuși, în lumea științifică părerile sunt împărțite, scrie The Guardian. Deși unii experți consideră această reușită un „moment de referință”, alții atrag atenția asupra riscurilor etice și tehnice ale unei intervenții atât de invazive. Anil Seth, profesor de neuroștiințe la Universitatea Sussex, a avertizat că odată ce activitatea creierului poate fi interpretată digital, „granițele intimității personale dispar”. Cu alte cuvinte, dacă putem „exporta” gândurile, atunci se deschide o discuție complet nouă despre controlul asupra minții umane. Probleme tehnice și potențialul viitorului Deși experiența lui Noland este remarcabilă, nu a fost lipsită de obstacole. La un moment dat, implantul s-a deconectat parțial de la creier, iar el a pierdut complet controlul asupra computerului. A fost, după cum spune, „profund tulburător”. Echipa Neuralink a remediat problema printr-o actualizare de software, iar performanțele cipului au fost ulterior îmbunătățite. Noland speră că, în viitor, implantul va putea controla nu doar un cursor, ci și fotolii rulante sau chiar roboți umanoizi, extinzând și mai mult autonomia persoanelor cu dizabilități motorii. Contractul său de participare în studiu este valabil pentru șase ani, dar viitorul pe termen lung al implantului și ce se va întâmpla după încheierea perioadei de testare rămâne incert. Dispozitivul îi permite să controleze un computer doar cu gândul, redându-i o parte din independență și pasiunea pentru jocuri. (Foto: New York Times / Profimedia) Nu e singurul: alte companii lucrează la interfețe creier-computer Neuralink nu este singura companie care dezvoltă astfel de tehnologii. Firma Synchron, de exemplu, a creat un dispozitiv numit Stentrode, care se implantează minim invaziv prin vena jugulară, fără a necesita intervenții pe creier deschis. Unul dintre utilizatorii acestui dispozitiv a declarat că l-a folosit împreună cu casca Apple Vision Pro, explorând locuri exotice în realitate virtuală, de la cascadele Australiei până la munții din Noua Zeelandă. Un început promițător sau o provocare etică? Implantul lui Noland Arbaugh deschide o eră nouă pentru neurotehnologie, în care limitele între om și mașină devin tot mai greu de trasat. Pentru unii, este dovada că interfețele creier-computer pot reda autonomia și demnitatea unor persoane care, altfel, ar fi complet dependente de alții. Pentru alții, este o tehnologie încă prea puțin înțeleasă, care vine cu riscuri de securitate, confidențialitate și chiar manipulare cognitivă. Indiferent de perspectivă, cazul lui Noland este un semnal clar că știința viitorului se scrie acum — uneori, chiar cu puterea gândului.