Cititul dăunează grav sănătății / Neurologii spun de ce
Cititul întins în pat, un obicei considerat relaxant de multe persoane, poate provoca în timp probleme la nivelul gâtului, umerilor și ochilor, avertizează neurologul și osteopatul rus Vladimir Belash. Medicul a declarat pentru publicația rusă Gazeta.Ru că poziția culcată nu este corectă „fiziologic” pentru lectură, chiar dacă mulți oameni o percep ca fiind confortabilă. „Atât poziția culcat pe spate, cât și cea pe burtă pun presiune pe gât, pe mușchii joncțiunii cervicotoracice și pe centura scapulară”, a explicat Belash. Cititul e periculos pentru circulația sângelui Potrivit acestuia, menținerea unei astfel de poziții pentru perioade lungi poate duce la tensiune musculară, dureri cervicale și disconfort la nivelul umerilor. Neurologul avertizează și asupra posibilelor efecte asupra circulației sângelui. „Statul întins poate împiedica fluxul sanguin arterial și venos, iar acest lucru poate avea impact asupra stării generale de bine și a funcționării sistemului nervos”, a spus specialistul. Distanța incorectă se adaugă la disconfortul creat de poziție Problemele nu se opresc însă la durerile de gât. Vladimir Belash susține că lectura în pat poate suprasolicita și ochii, mai ales din cauza distanței incorecte față de carte și a iluminării slabe. „Cartea poate fi prea aproape sau prea departe, ceea ce provoacă oboseală oculară. Uneori un ochi este solicitat mai mult decât celălalt, pentru că textul este privit dintr-un unghi”, a explicat neurologul. La asta se adaugă și oboseala oculară Mai multe surse medicale confirmă că postura incorectă și iluminarea deficitară pot contribui la oboseala oculară, vedere încețoșată și dureri de cap asociate cititului. Specialiștii în oftalmologie atrag atenția că perioadele lungi de concentrare vizuală, fără pauze și în poziții incomode, pot accentua simptome precum tensiunea oculară sau migrenele. Cea mai bună poziție pentru citit Potrivit medicului, cea mai bună poziție pentru lectură este cea așezată, cu spatele sprijinit și cartea ținută la o distanță confortabilă de ochi. „Poziția optimă este să stai așezat, ușor rezemat de spătarul unui scaun sau fotoliu și să ții cartea în fața ta”, a precizat Belash. Neurologul recomandă și folosirea unei mese sau a unui suport pentru cărți, astfel încât gâtul și ochii să fie cât mai puțin solicitați. Medicii recomandă, de asemenea, pauze regulate în timpul lecturii și o lumină suficient de puternică pentru a reduce oboseala oculară și tensiunea musculară.
Neurologii vorbesc despre cel mai bun obicei pentru menținerea unei memorii bune după vârsta de 55 de ani. Ce ar trebui să faci zilnic
Vârsta înaintată aduce cu sine o teamă mai mare de declin fizic, dar și mental, cum ar fi pierderea memoriei. Uitarea frecventă a programărilor, pierderea regulată a obiectelor personale, schimbările frecvente de dispoziție – fără un motiv aparent – sau timpul îndelungat necesar pentru a finaliza sarcinile zilnice sunt doar câteva dintre cele mai frecvente semne. Date despre Alzheimer O formă avansată de declin cognitiv este reprezentată de unele boli neurodegenerative, cum ar fi Alzheimer. Potrivit Societății Spaniole de Neurologie, citată de eleconomista.es, aproximativ 7 milioane de cazuri noi sunt detectate în Spania în fiecare an. Foto – caracter ilustrativ: Shutterstock Cu toate acestea, aproape jumătate din aceste cazuri sunt atribuibile factorilor de stil de viață modificabili, ceea ce înseamnă că poate fi prevenit. Mai exact, există un obicei zilnic care are un impact semnificativ asupra creierului, inclusiv reducerea riscului de demență, și îl afectează atât pe termen scurt, cât și pe termen lung. Acest lucru este confirmat de patru neurologi într-un interviu acordat revistei Parade, iar obiceiul lor nu este altul decât plimbarea. Conform diverselor studii neurologice, mersul pe jos zilnic contribuie la neurogeneză, adică la generarea de noi neuroni în hipocampus, ceea ce este fundamental pentru formarea amintirilor. Potrivit Dr. Joel Salinas, această activitate crește nivelurile factorului neurotrofic derivat din creier (BDNF), molecula specială care acționează ca un „îngrășământ”. Dincolo de beneficiile sale „chimice”, îmbătrânirea determină și micșorarea naturală a creierului. Prin urmare, așa cum explică Sarah Buckingham, plimbarea crește fluxul sanguin, ceea ce poate determina literalmente creșterea ușoară a dimensiunii creierului. „Spre deosebire de multe alte regiuni ale creierului, hipocampusul este deosebit de sensibil la fluxul sanguin”, spune neurologul Majid Fotuhi. Faceți o plimbare, înainte de a lua o decizie importantă În mod similar, așa cum subliniază profesorul de neurologie și neuroștiințe cognitive de la Universitatea Oxford, există dovezi că mersul pe jos poate îmbunătăți memoria de lucru pe termen scurt. Asta înseamnă că, dacă aveți o sarcină importantă de îndeplinit sau trebuie să luați o decizie, o plimbare bună poate fi cea mai bună modalitate de a vă ajuta să o îndepliniți cu succes. În orice caz, cei patru experți subliniază că, pentru a experimenta orice beneficii, cel mai important lucru este să o faceți în mod regulat. Mai mult, mersul pe jos cu alții, mai ales mai târziu în viață, vă poate îmbunătăți și mai mult starea de spirit. Autorul mai recomandă: Cele patru obiceiuri simple care ne pot întineri creierul cu opt ani. Descoperirea oamenilor de știință Oamenii de știință norvegieni descoperă noi semne de avertizare ale bolii Alzheimer. Cercetătorii găsesc diferențe în funcție de vârstă și educație