România, chemată să-și recunoască trecutul: 500 de ani de sclavie a rromilor trebuie recunoscuți oficial drept crimă împotriva umanității
Textul documentului este construit în jurul ideii că sclavia rromilor, care s-a întins pe mai bine de 500 de ani, nu a fost nici până acum recunoscută ca fenomen social de masă, ca o crimă împotriva umanității și că efectele acestuia se resimt chiar și în zilele noastre. Proclamația e asumată de unele dintre cele mai importante roganizații rrome din România și din Europa, precum și de numeroși cercetători, artiști și reprezentanți ai societății civile. Susținut de organizații rrome de anvergură Documentul proclamă politici reparatorii pe termen lung, digitalizarea arhivelor privind sclavia rromilor și Crearea Observatorului Național al rasismului antirom, crearea unei Comisii Naționale de Adevăr privind sclavia romilor, înființarea unui Institut Național pentru Studierea Sclaviei Romilor, printre altele. Proclamația este susținută de organizații rome majore – printre care Amare Rromentza, Partida Romilor Pro Europa, ERGO Network, La Voix des Rroms, Fundación Secretariado Gitano, Romano Centro – precum in jur de 400 de semnatari din România și din diaspora, romi și neromi. Ce-și propune documentul Printre inițiatori și semnatari se numără cercetători și personalități recunoscute la nivel internațional, între care Dr. Petre Petcut (inițiatorul principal) Dr. Delia Grigore, Dr. Margareta Matache, Dr. Iulius Rostaș, Dr. Ian Hancock, alături de numeroși reprezentanți ai mediului academic, cultural și civic. Vorbim de o inițiativă care își propune să reconcilieze statul român cu minoritatea rromă, să-i recunoască trecutul de cinci secole de sclavie și construirea unor politici publice bazate pe memorie, demnitate și egalitate. Proclamația rromilor la 170 de ani de la abolirea sclaviei (1856 – 2026) „La 170 de ani de la Abolirea sclaviei romilor în Țările Române, după cinci secole de exploatare cruntă a romilor și de excludere a acestora din statutul de ființă umană, pentru reconcilierea istorică dintre Statul Român și minoritatea națională a romilor, pentru susținerea unui climat de armonie și respect reciproc și pentru implementarea deplină a drepturilor care decurg din statutul de minoritate națională al romilor din România, solicităm următoarele: Recunoașterea oficială a sclaviei romilor drept crimă împotriva umanității: Statul Român recunoaște responsabilitatea istorică, caracterul sistemic al sclaviei și efectele sale intergeneraționale. Emiterea unei declarații solemne a Parlamentului României: asumare oficială și angajament pentru politici reparatorii pe termen lung. Înființarea Comisiei Naționale de Adevăr privind Sclavia Rromilor: investigații, raport final și recomandări oficiale. Digitalizarea arhivelor privind sclavia romilor: acces public gratuit la Documenta Romaniae Historica, la arhivele boierești, mănăstirești, cadastrale și judiciare”, se arată în document. Proclamația semnalează necesitatea construirii unui Memorial Național al Sclaviei Rromilor, cu muzeu și spațiu de reflecție publică deicat memoriei victimelor sclaviei, precum și: Marcarea locurilor istorice unde romii au fost ținuți în sclavie: instalarea de plăci memoriale și coduri QR cu informații documentate. Crearea Fondului National de Reparații și Dezvoltare pentru Comunitățile Rome: finanțare pentru educație, locuire, sănătate, infrastructură și antreprenoriat, cu o componentă specială dedicată fetelor si femeilor rome. Înființarea Institutului Național pentru Studierea Sclaviei Romilor: cercetare, arhivare, publicare și formare profesională. Înființarea Teatrului Național Rom: recuperare și reprezentare culturală romă. Înființarea Muzeului Național de Istorie și Cultură a Romilor: colecții permanente, arhive digitale, programe culturale. Introducerea istoriei sclaviei romilor în curricula școlară obligatorie: manuale dedicate, programe de formare pentru profesori. Burse universitare pentru studenti romi ca măsură afirmativă reparatorie. Campanii și producții media împotriva rasismului antirom: documentare, spoturi publice, dezbateri publice. Formare inițială și continuă obligatorie pentru studenții și angajații din domeniile sănătate, educație, administrație, poliție și justiție: module despre sclavie și rasism. Crearea Observatorului Național al rasismului antirom: raport anual, statistici verificate și avertizări timpurii. Restituirea patrimoniului cultural și istoric rom: obiecte de artă, artefacte istorice, arhive, documente privind romii. Program diplomatic european și internațional (Uniunea Europeană, Consiliul Europei, UNESCO și alte agenții ONU) pentru recunoașterea istorică a sclaviei romilor”, arată documentul.
Nicolae Păun trimite o scrisoare deschisă către Ilie Bolojan: De ce trebuie să fim primii sacrificați?
Parlamentarul susține că, în ultimele luni, a primit mii de sesizări de la familii de romi care acuză efectele negative ale măsurilor economice recente asupra traiului zilnic. „Un segment important de populație, cetățenii români de etnie romă, se află într-o situație extrem de critică, deoarece traiul lor de zi cu zi se deteriorează cu viteză din cauza pierderii locurilor de muncă, a majorării taxelor și impozitelor locale, a scumpirii medicamentelor și a discriminării în instituțiile publice”, afirmă Nicolae Păun în scrisoarea adresată premierului. În document, deputatul face referire la cazuri concrete semnalate din teritoriu, inclusiv la un tânăr din Buzău care ar fi decedat în spital din cauza tratamentului discriminatoriu, precum și la un incident mai vechi de la Urziceni, unde o femeie romă ar fi fost lăsată să nască în fața unității medicale. Totodată, Păun susține că romii ar fi printre primii vizați de disponibilizări în companii și instituții de stat, chiar și în lipsa unor motive profesionale. „Cum explicați faptul că, în anumite concedieri, primii pe listă sunt romii, deși erau buni în meseria lor și nu li s-a reproșat nimic din punct de vedere profesional?”, întreabă deputatul. Parlamentarul mai atrage atenția asupra majorării cu 70% până la 150% a taxelor și impozitelor locale pentru locuințele aflate la periferia localităților, multe dintre ele neracordate la utilități și neintabulate, precum și asupra creșterii abandonului școlar în rândul copiilor romi. Potrivit acestuia, situația economică dificilă a familiilor, inflația și lipsa resurselor minime pentru școală ar fi determinat o creștere a abandonului școlar cu aproximativ 15%. „Pentru romii din cele peste 400 de comunități din România, lipsa canalizării, a gazelor și a energiei electrice nu este o excepție, ci o realitate zilnică. Proiectele europene nu ajung în cartierele de romi, iar autoritățile se limitează la promisiuni”, mai afirmă Păun. În scrisoare este menționat și sprijinul electoral acordat de Partida Romilor Partidului Național Liberal la ultimele rânduri de alegeri, în mai multe județe, printre care Bihor, Cluj, Brașov, Constanța și Prahova. Deputatul susține că, deși a existat un acord de colaborare electorală, angajamentele privind îmbunătățirea situației romilor nu ar fi fost respectate. „Romii s-au ținut de cuvânt, dar conducerea PNL a uitat de acordul încheiat, care viza îmbunătățirea situației cetățenilor romi prin programul de guvernare 2024–2028”, se arată în document. În final, Nicolae Păun critică faptul că măsurile de austeritate ar afecta în special populația săracă, în timp ce, în opinia sa, nu ar fi reduse veniturile din instituții precum ASF, BNR sau companii de stat. Deputatul avertizează că, în lipsa unor măsuri concrete, comunitățile de romi ar putea sancționa clasa politică la viitoarele alegeri. „Dacă așa înțelege Guvernul condus de dumneavoastră să ne trateze, vă anunț că mai urmează și alte alegeri. Nu este prima dată când ni se promit lucruri mari și apoi suntem uitați”, conchide Nicolae Păun.
Deputatul Nicolae Păun cere ministrului Sănătății verificarea de urgență a morții tânărului rom la Spitalul din Buzău
Nicolae Păun, deputat, a solicitat public ministrului Sănătății, Alexandru Rogobete, să trimită urgent Corpul de Control al ministerului la Spitalul de Urgență din Buzău pentru a ancheta moartea unui tânăr rom. „În calitate de reprezentant al romilor în Parlamentul României și de vicepreședinte al Comisiei pentru Drepturile Omului, Culte și Problemele Minorităților Naționale, îi solicit public ministrului Sănătății, Alexandru Rogobete, să trimită imediat Corpul de Control al MS la Spitalul de Urgență din Buzău, pentru a verifica cu promptitudine moartea tânărului rom”, a transmis Nicolae Păun. Potrivit deputatului, rudele victimei l-au informat că pe 2 ianuarie 2026, Gabriel Bumbăcea, în vârstă de 25 de ani, a suferit un accident rutier, pe DN 10, în localitatea Verneşti, și a ajuns la spital cu ruptură de femur. Medicii ar fi spus familiei că tânărul este în afara oricărui pericol și că urmează să fie operat luni. După trei zile, Gabriel Bumbăcea a murit în circumstanțe suspecte, chiar pe patul de spital. Rudele suspectează un posibil caz de malpraxis medical. „O asemenea neglijență medicală este strigătoare la cer! Am informații potrivit cărora se încearcă mușamalizarea acestui caz, pentru ca medicii care l-au tratat cu indiferență pe tânărul rom să fie găsiți nevinovați”, a spus Păun. Nicolae Păun a declarat că speră că necropsia nu va fi falsificată și că persoanele vinovate vor fi trase la răspundere pentru acest caz. În cele transmise, acesta cere conducerii Parchetului Județean Buzău să trimită de urgență un procuror competent pentru analizarea obiectivă a cazului. Colegii săi din Partida Romilor Buzău au semnalat că acesta nu este singurul caz. În ultimele trei luni, alți trei tineri romi ar fi fost victime ale neglijenței medicilor din Buzău. „Prin urmare, am decis să vin personal la Buzău, pentru a discuta despre aceste cazuri cu președintele Consiliului Județean Buzău, Marcel Ciolacu, și cu ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete. E clar că astfel de rele tratamente care sunt aplicate pacienților români de etnie romă trebuie să înceteze urgent! Această discriminare a pacienților romi în spitalele din România trebuie stopată acum!”, a mai spus Nicolae Păun.
Un deputat critică afirmațiile lui Miruță: Nu-l votez, că e rasist / Ce prevede, însă, procedura de schimbare a unui ministru
Nicolae Păun îl critică dur pe actualul ministru al Economiei, vehiculat de conducerea USR pentru portofoliul Apărării, invocând o declarație făcută de Radu Miruță în cadrul emisiunii România Politică, difuzată de Prima News, „Deci, am rămas unde stăteam înainte. Nu mă mut ca țiganul cu cortul”, afirmație considerată de deputatul romilor „profund jignitoare și inacceptabilă pentru un demnitar de rang înalt”. „Un stereotip care stigmatizează cea mai oropsită minoritate” „O astfel de declarație, venită din partea unui politician care aspiră la conducerea Ministerului Apărării, amplifică un stereotip discriminatoriu și stigmatizează cea mai oropsită minoritate etnică din România”, a transmis Nicolae Păun într-un comunicat oficial. Deputatul reamintește că expresia invocată are origini istorice dureroase, din perioada sclaviei romilor. „Timp de 500 de ani, romii au fost forțați de boierii români să se mute cu cortul de pe o moșie pe alta, fiind exploatați în condiții inumane. Această expresie nu este una neutră, ci poartă încărcătura unei istorii de suferință și umilință”, subliniază Păun. Critici la adresa USR Nicolae Păun afirmă că astfel de atitudini explică lipsa unor politici reale pentru incluziunea romilor în perioada în care miniștrii USR au făcut parte din Guvern. „Acum îmi explic de ce miniștrii USR nu au făcut nimic concret pentru minoritatea romă”, a declarat deputatul. Solicitare către CNCD În final, reprezentantul romilor anunță că va vota împotriva învestirii lui Radu Miruță în Parlament și cere Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) să se autosesizeze și să analizeze declarațiile ministrului, în vederea aplicării măsurilor prevăzute de lege. „Un asemenea limbaj este incompatibil cu funcția de ministru al României, cu atât mai mult cu cea de ministru al Apărării”, a concluzionat Nicolae Păun. Potrivit Constituției României, procedura de schimbare a unui ministru presupune doar ca prim-ministrul să înainteze propunerea, iar Președintele României să dispună revocarea și numirea noului membru al Guvernului, conform articolului 85. Votul Parlamentului este necesar doar în situația în care se modifică structura sau compoziția politică a Guvernului. În cazul unei simple remanieri, fără schimbarea formulei politice, învestirea noului ministru nu trece prin votul Legislativului.
Deputatul Nicolae Păun: Nu mai votez la indicațiile conducerii Grupului Minorităților
Nicolae Păun a transmis că nu mai acceptă să voteze „la comandă”, fără consultări reale pe proiectele de lege importante. „Grupul pentru Minoritățile Naționale a devenit o bătaie de joc. Deciziile se iau într-un cerc restrâns, iar noi suntem puși să votăm ca niște roboți”, a declarat deputatul. Parlamentarul susține că va vota de acum înainte „după propria conștiință”, ținând cont de interesele romilor: „Nu sunt de acord să fiu pe post de mobilier. Reprezint a doua cea mai numeroasă minoritate din România și nu voi ridica mâna pentru a aproba măsurile de austeritate ale guvernului Bolojan.” Păun a criticat dur liderii GPMN – Varujan Pambuccian, Ovidiu Victor Ganț și Silviu Vexler – acuzându-i de lipsă de transparență și colaborare. El a avertizat și actuala coaliție de guvernare că sprijinul politic al romilor nu mai este garantat: „Dacă ne tratați ca pe niște cerșetori, să vedem dacă veți mai avea cele 5,5% din voturi la următoarea moțiune de cenzură.” Deputatul a reamintit că Partida Romilor a sprijinit PSD și PNL la ultimele alegeri și că voturile comunității rome au contat decisiv pentru victoria primarilor și președinților de consilii județene: „Acum, după ce s-au văzut cu sacii în căruță, nu ne mai bagă în seamă.” Nicolae Păun și-a încheiat declarația cu un avertisment direct: „Dacă aveți memoria scurtă, atunci schimb foaia. Să vedem dacă mai treceți de următoarea moțiune de cenzură!”