Europarlamentar român dansează pe manele la Bruxelles
Un europarlamentar român dansează pe manele în faţa Parlamentului European. Nicu Ştefănuţă este şi vicepreşedinte al P.E şi absolvent al unor universităţi de prestigiu. Acesta este europarlamentar din partea Verzilor Europeni, dar şi vicepreşedinte al Parlamentului European. Zilele trecute, acesta s-a postat în faţa Parlamentului European dansând pe manele. Ştefănuţă scrie în CV-ul său că a absolvit Universitatea de Vest din Timişoara şi are o diplomă în Economie. Ulterior, acesta a absolvit şi câteva cursuri de master în Managementul Politicilor Publice la Georgetown University, McCourt School of Public Policy; Washington DC, USA. Acesta mai scrie că are şi Master în Studii Internaţionale Avansate la Diplomatic Academy of Vienna, Vienna, Austria şi în Studii Europene la Universitatea din Vienna-Austria. Cu toate acestea, singura metodă pe care a întrezărit-o cicele Parlamentului Europeanca să transmită mesajul său, pe tiktok, către publicul-ţintă este o manea. Ştefănuţă dansează, oarecum, în faţa sediului de la Bruxelles pe piesa „Nopţi şi zile”, cântată de artistul Adrian Simionescu, cunoscut ca Adi Minune. Un stil muzical care, în mod normal, este considerat un vehicul electoral mai potrivit pentru cei aflaţi în taberi politice situate la polul opus. „Semnaţi pentru parteneriatul civil şi susţineţi o cauză importantă. Aflați cum puteți contribui la schimbare”, transmite Nicu Ştefănuţă în mesajul care însoţeşte clipul. În postare, se poate vedea cum vicepreşedintele Parlamentului European încearcă şi câteva mişcări coregrafice care sfârşesc repede şi lipsite de obişnuitele unduiri din şolduri. RECOMANDAREA AUTORULUI: De ce se clatină atât de des scaunul Ursulei von der Leyen / „Moțiunea stângii radicale poate fi periculoasă pentru soarta Comisiei” Schimb de replici acide între Viktor Orban și un europarlamentar român. „M-am abținut să fac comentarii despre starea economiei românești”/„Maghiarii merită mai bine. Nimic nu durează o veșnicie”
Vicepreședinte al Parlamentului European: Europa depinde mult prea mult de importuri de petrol din afară / Contextul în care Chișinăul e dat exemplu
Într-o postare pe pagina sa de Facebook, vicepreședintele Parlamentului European, Nicu Ștefănuță, a spus că Europa depinde într-un procent mare de importuri de petrol din afară, respectiv până la două treimi din toate inputurile de energie. „Sunt membru în comisia de energie a PE. Despre petrol și gaz pot spune următorul lucru: Europa depinde muuuult prea mult de importuri de petrol din afară (până la două treimi din toate inputurile de energie). Locurile de unde vine petrolul sunt în mare parte dominate de dictatori și state ostile”, a scris Ștefănuță într-o postare pe Facebook. El a punctat că într-o astfel de situație, sunt doar câteva variante: întărirea dependenței față de „cineva care te joacă fix cum vrea” sau căutarea propriilor resurse. „1. Să îți întărești dependența de cineva care te joacă fix cum vrea. Asta doar amână scumpirea, te face și mai dependent, iar când inevitabilul se întâmplă, tu plătești factura. Asta au tot făcut Europa și statele membre. Amânare care acum ne costă enorm, mai ales că nu suntem întrebați de acțiunile care ne aduc des aici. 2. Cauți propriile resurse, știind însă că nu ai atâtea, nu vei avea niciodată atâtea încât să suplinești lipsa de pe piață”, a scris vicepreședintele PE în cadrul postării. Republica Moldova, dată exemplu Totuși, el a punctat și o altă variantă, care ține de autonomia energetică într-o astfel de situație. „Îți cauți cu toată energia.. AUTONOMIA. Prin investiții alternative, prin regenerabile, din care avem din plin. Prin taxarea companiilor de energie care în criză au mereu profituri uriașe și întoarcerea beneficiilor la oameni. Prin măsuri ce au a face cu transportul eficient, public și curat, printr-o viziune completă, nu tot o cârpeală”, a explicat Nicu Ștefănuță. El a dat exemplul Republicii Moldova în privința dezvoltării autonomiei, „reducându-și la maxim dependența de importuri rusești”. „Au trecut direct la ultimele tehnologii regenerabile, în loc să dea cu dreptul în stângul mereu cum facem noi. Boala lungă moarte sigură. Boala noastră lungă este frica de a se elibera de resurse de energie importate din locuri dubioase asupra cărora avem zero control”, a conchis acesta.
Nicu Ștefănuță despre drepturile reproductive, criza locuințelor și bursele sociale pentru tineri: UE poate să intervină pentru sănătatea integrală a femeii, inclusiv sănătatea reproductivă”
Zilele acestea la Strasbourg, agenda europeană este dominată de teme sensibile, de la drepturi sociale și criza locuințelor până la tensiunile geopolitice din Orientul Mijlociu. Într-un interviu exclusiv pentru MEDIAFAX, Nicu Ștefănuță, vicepreședinte al Parlamentului European și membru al grupului Greens/EFA, a vorbit despre câteva dintre problemele care fac obiectul dezbaterilor publice din plan internațional, în această perioadă. Acesta a explicat de ce deciziile europene devin tot mai relevante pentru viața de zi cu zi a cetățenilor, fie că este vorba despre accesul femeilor la servicii medicale, despre locuințe accesibile pentru tineri sau despre efectele conflictului început de Statele Unite și Israel în Iran, asupra Europei. Dreptul la avort și rolul Uniunii Europene Comisia Europeană a anunțat recent că fonduri sociale existente pot fi utilizate pentru a sprijini accesul la avort în statele membre, în urma inițiativei „My Voice, My Choice”, care a strâns 1,1 milioane de semnături pentru a sprijini femeile care nu au acces la întreruperi de sarcină sigure și legale. Comisia a indicat că poate fi utilizat Fondul Social European Plus, subliniind că politica de sănătate este competență națională și că fiecare stat membru decide cum folosește acest instrument. Pentru Nicu Ștefănuță, decizia reprezintă un moment important pentru recunoașterea drepturilor reproductive la nivel european. „Este foarte important și știi de ce? Pentru că se recunoaște faptul că Uniunea Europeană poate să intervină pentru sănătatea integrală a femeii care cuprinde sănătatea reproductivă. Asta e foarte important”, a explicat europarlamentarul. Greens/EFA, grupul politic din care Nicu Ștefănuță face parte, a susținut această inițiativă și a promovat, de-a lungul anilor, munca organizației „My Voice, My Choice”. În opinia sa, măsura poate oferi sprijin femeilor din statele în care accesul la avort este restricționat. „Dacă există țări și există, în Uniunea Europeană, care interzic avortul, aici arătăm o protecție, că la nivel european va fi cineva gata să ajute femeile din toată Europa să vină, să fie tratate inclusiv prin transport, prin costurile de cazare și de tratament, bineînțeles, în alt stat care va permite.” Cu toate acestea, Ștefănuță a declarat că soluția reală ar fi includerea acestui drept în legislația europeană. „Nu este o soluție ideală. Ideal ar fi să punem în Cartea Fundamentală a Drepturilor Europene dreptul la avort. Asta este și tema de campanie pe care am adus-o. Dar este un pas istoric, pentru că pentru prima dată se zice ferm: Uniunea Europeană are o competență aici și va ajuta femeile.” Criza locuințelor: „Build more nu rezolvă problema” Criza locuințelor și creșterea chiriilor la nivelul Uniunii Europene sunt teme centrale în dezbaterile din această săptămână. Parlamentul European a adoptat marți un set de recomandări care vizează acest subiect. Deputații europeni au cerut măsuri concrete pentru a crește accesul la locuințe decente și accesibile pentru cetățeni. Raportul final al Comisiei Speciale pentru Criza Locuințelor a trecut de votul plenului cu 367 de voturi pentru, 166 împotrivă și 84 de abțineri. Cu toate acestea, Nicu Ștefănuță a declarat că grupul său politic, Greens/EFA, va vota împotriva acestui raport. Deși în document este propusă creșterea numărului de locuințe construite, europarlamentarul spune că soluția nu este atât de simplă. „Raportul merge pe linia Build More (Construiește mai mult). Și Build More nu rezolvă criza actuală.”, a declarat el. „În România, deja 90% din oameni sunt proprietari. Faptul că prețurile sunt așa de crescute are de-a face cu faptul că oamenii au cumpărat mai multe apartamente, case, și pentru speculă, dar și pentru investiție.” Mai multe programe de locuințe sociale ar putea rezolva problema, spune Nicu Ștefănuță. „În România, locuințele sociale, așa cum se întâmplă în Austria, în Finlanda sau în Croația, pot rezolva parțial problema.”, a declarat acesta. O altă măsură ar fi construirea de cămine studențești. „Ar trebui să dedicăm un deceniu construirii de cămine. În orașe cum Clujul, Bucureștiul, Iașiul sau Timișoara, zecile de mii de studenți ar fi retrași de pe piața chiriilor și ar reduce presiunea asta pe chirii foarte ridicate.” Conflictul din Orientul Mijlociu și riscul unei escaladări Conflictul dintre Israel, Statele Unite și Iran reprezintă o altă temă de discuție foarte importantă în cadrul sesiunii plenare de la Strasbourg. La nivel internațional, războiul a creat multă incertitudine. Nicu Ștefănuță a declarat că există posibilitatea unei escaladări regionale majore care ar putea implica inclusiv state membre NATO. „Există riscul pentru că este suficient ca un stat NATO să fie atacat de Iran și să activeze articolul 5. Ciprul, de exemplu, a fost atacat, sau Turcia.” „Este un conflict umanitar, este un conflict care vorbește și despre democrație. Acum o lună erau zeci de mii de oameni împușcați în Iran. Este un conflict care vorbește și despre resurse. Vedeți agricultorii care deja se tem că toate prețurile sunt în aer.”, a declarat europarlamentarul. Bursele sociale și accesul la fonduri europene O altă inițiativă a vicepreședintelui Parlamentului European, Nicu Ștefănuță, este sprijinul pentru studenți și utilizarea fondurilor europene pentru burse sociale. Pe 3 martie, acesta a anunțat că, în urma demersurilor inițiate, 39.300 de studenți vor primi burse din bani europeni, în contextul diminuării fondului pentru burse. Universitățile puteau accesa acest program pentru a sprijini bursele acordate studenților. Prin depunerea unor cereri în cadrul programului, ele aveau la dispoziție patru zile pentru a transmite listele cu studenții eligibili. Suma propusă a bursei lunare a fost de 925 de lei. Propunerea lui Ștefănuță a fost ulterior pusă în aplicare de Ministerul Educației și Cercetării, care a inițiat demersurile necesare pentru folosirea acestor fonduri. El a făcut apel către toate universitățile din țară să aplice până pe 6 martie. „Am inițiat să luăm din Fondul Social European și să punem la burse, pentru că fondul nu era cheltuit în ansamblu și studenții au nevoie de burse. Pentru că Fondul nu era cheltuit în ansamblu și studenții au nevoie de burse acum.”, a spus acesta. În practică, însă, implementarea se lovește de dificultăți administrative. „Universitățile nu știu exact, n-au aplicat încă ordinul.”, a declarat Ștefănuță. De asemenea, studenții care studiază cu taxă nu beneficiază în prezent de burse sociale, ceea ce,
Să-ți stea în gât”. Reacția unui vicepreședinte al Parlamentului European după episodul tortului în formă de Groenlanda tăiat de George Simion
Vicepreședintele Parlamentului European, Nicu Ștefănuță, a reacționat miercuri după gestul președintelui AUR, George Simion, care a tăiat un tort în forma Groenlandei, decorat cu steagul Statelor Unite, la un eveniment din Washington. Momentul a avut loc la Trump Kennedy Art Center, unde George Simion a primit un premiu din partea organizației Republican for National Renewal pentru activitatea sa legată de libertatea de exprimare și democrația din Europa. În imaginile apărute pe rețelele de socializare se observă și mai mulți membri ai Congresului american. Înainte de a tăia tortul, Simion i-a spus unui participant din Groenlanda că „vom fi acolo pentru toți oamenii liberi din lume”. După apariția imaginilor, eurodeputatul Nicu Ștefănuță a transmis un mesaj public liderului AUR printr-un videoclip publicat pe pagina sa de Facebook. „George Simion, am un mesaj pentru tine: Să-ți stea în gât tortul ăla! Când tai tortul ăla, gândește-te că poate era Dobrogea în locul Groenlandei și cineva îți cerea acel teritoriu. Pentru că noi suntem parte dintr-o familie, și când ești parte dintr-o familie ai grijă de nevoile celor din familia ta. Dacă unul din membrii familiei este atacat, nu râzi la lucruri serioase. Pentru că, data viitoare, poate ești tu la rând. Așa că, să-ți stea în gât tortul ăla!”, i-a transmis Nicu Ștefănuță lui George Simion. Mesajul lui Nicu Ștefănuță a stârnit multe reacții controversate pe rețelele sociale, venite din partea susținătorilor lui George Simion și ai partidului AUR.
De ce se clatină atât de des scaunul Ursulei von der Leyen /Moțiunea stângii radicale poate fi periculoasă pentru soarta Comisiei
În octombrie, Comisia Europeană condusă de preşedinta Ursula von der Leyen își va apăra, din nou, poziția în fața Parlamentului European. Șefa Comisiei se confruntă cu două moțiuni de cenzură, după ce demersul inițiat de europarlamentarul român Gheorghe Piperea a căzut în Legislativul de la Bruxelles. Două grupuri politice, „Patrioţi pentru Europa” şi grupul Stângii, au depus moţiuni de cenzură împotriva Comisiei Europene, imediat după ce Ursula von der Leyen a rostit discursul anual privind starea UE. Potrivit regulamentului de procedură al Parlamentului European, o moţiune de cenzură are nevoie de sprijinul a cel puţin o zecime dintre cei 719 membri ai legislativului UE pentru a putea fi dezbătută și ulterior supusă votului în plen. Referitor la votul care va avea loc în luna octombrie, pe marginea celor două moțiuni, Gândul a stat de vorbă cu câțiva europarlamentari români despre starea de spirit din Parlamentul European cât și despre șansele de reușită ale celor două moțiuni. Vicepreședintele Parlamentului European Victor Negrescu moțiunea depusă de stânga radicală este „periculoasă pentru soarta actualei comisii”. „Stânga radicală și extrema dreaptă au depus fiecare câte o moțiune de cenzură împotriva președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Cea depusă de extrema dreaptă nu are nicio șansă să treacă deoarece este neserioasă, fără argumente și populistă. Moțiunea stângii radicale ridică însă subiecte de interes pentru mulți eurodeputați și poate fi periculoasă pentru soarta actualei comisii. În cazul României, subiectul legat de impactul tratatului semnat cu statele din Mercosur asupra fermierilor reprezintă o temă de interes, la fel ca și lipsa de transparență în luarea deciziilor. Negrescu se așteaptă la consultări între eurodeputații români pentru o decizie în interesul României. Voi insista ca președinta von der Leyen să vină cu garanții serioase pentru țara noastră pe subiecte precum salvarea fondurilor de coeziune și creșterea subvențiilor pentru fermieri în viitorul buget european, modificarea PNRR, problema deficitului și amenințarea tăierii banilor europeni dar și cu privire la crearea hubului european de securitate la Marea Neagră în România. Susțin nevoia de stabilitate și nu cred că trebuie să susținem forțele extremiste, dar în același timp este vorba de o negociere politică cu un politician de dreapta care are nevoie de social-democrații europeni și dispune de mijloace pentru a ajuta mai mult țara noastră”, spune europarlamentarul Victor Negrescu(PSD). Extremiștii anti-europeni vor folosi mai des instrumentul moțiunii Liberalul Siegfried Mureșan declară, ca și colegii săi, că moțiunile „vor eșua”, dar crede că acest demers va fi mai des folosit. „Extremiștii anti-europeni au descoperit acest instrument parlamentar și anticipez că îl vor folosi mai des decât în trecut. Aceste două moțiuni vor eșua, exact ca cea din vară. Trebuie să învățăm să continuam munca legislativă între Parlament, Consiliu și Comisie, în ciuda eventualelor moțiuni care vor apărea.” Adrian Axinia (AUR): „Soclul Ursulei von der Leyen se clatină” Din grupul celor care susțin moțiunile, Adrian Axinia (AUR) spune că „marele merit al moțiunii a fost să arătăm că se poate”. „Marele merit al moțiunii de cenzură inițiate de grupul europarlamentarilor AUR și susținută de Grupul Conservatorilor și Reformiștilor (ECR) a fost să arătăm că se poate. Soclul Ursulei von der Leyen se clatină. De unde până în iunie părea intangibilă, acum e în defensivă din toate direcțiile. Inclusiv cei care o susțin realizează că uzura este uriașă. Șansele unei moțiuni de cenzură sunt mici câtă vreme socialiștii stau în aceeași barcă cu popularii. Mai ales că e nevoie de două treimi. Dar aceste moțiuni au darul de a o obliga pe Ursula să negocieze, de a o scoate din postura dictatorială pr care și-o arogase. Inclusiv în interiorul Comisiei lucrurile sunt mult schimbate. Să nu uităm că acești comisari europeni sunt reprezentanții statelor membre, nu neapărat ai majorității parlamentare. De altfel, spre meritul ei, chiar și doamna Roxana Mînzatu a avut curajul să insiste pe creșterea unei alocări bugetare sporite către regiuni. Aceste moțiuni sunt utile și din perspectiva profilării exercițiului bugetar 2028 – 2034 al UE. Sunt șanse bune să vedem alocări mai mari pentru stimularea economiei. Din sens contrar, cred că e și o formă prin care se vor tempera anumite excese de tip Green Deal sau ReArm Europe. Repet: moțiunea noastră le-a reamintit tuturor europarlamentarilor că instituția aceasta poate conta și nu e doar o simplă anexă a Comisiei Europene. Asta apropo și de lamentările stupide ale unora de pe la PNL care susțineau că am făcut România de rușine. Iată că toți procedează ca noi acum.” „Blocaj maxim, dacă trec” Independentul Nicu Ștefănuță spune că, dacă moțiunile vor trece, „ar fi un blocaj maxim”. „Moțiunile sunt depuse de Extrema Stângă și Extrema Dreaptă și vor fi dezbătute în prima săptămână din octombrie, 6-9 octombrie. Se vor discuta separat. Unii, că de ce investim în apărare, de ce nu avem mai multe cheltuieli sociale, acordul cu SUA. Votul va fi probabil pe 9 octombrie. Anticipez să nu treacă niciuna. Să arate publicului că fac ceva și dau de pământ cu Ursula. Nu ar cădea doar Ursula ci ar cădea întreaga comisie. S-ar bloca întreaga activitate pentru că toate statele ar trebui să nominalizeze alți oameni. Să găsească persoana și undeva pe anul viitor să avem o altă Comisie. Ar fi un blocaj maxim.” „Von der Leyen a capitula în fața Americii” Grupul „Patrioţi pentru Europa”, condus de francezul Jordan Bardella, a criticat politica economică a executivului UE, denunţând acordul comercial cu Statele Unite privind taxele vamale. Acesta l-a numit o „capitulare”, simbol al unei Uniuni Europene „dezarmate şi discreditate”. Tot Bardella este acela care a cerut la începutul lunii septembrie un vot de neîncredere împotriva Ursulei von der Leyen, în special pentru a contesta acordul comercial Mercosur cu ţările latino-americane, pe care l-a descris drept o „trădare” a fermierilor și a mediului. De partea sa, co-lidera grupului Stângii, Manon Aubry, a acuzat Uniunea Europeană de „complicitate” la „genocidul” din Fâşia Gaza, reproşându-i că „închide ochii” la situaţia din Orientul Mijlociu. La începutul lunii iulie, Parlamentul European a respins cu o largă majoritate o moţiune de cenzură a extremei drepte,
Nicu Ștefănuță despre provocările Rusiei: Este un stat agresor. Punct
Vicepreședintele Parlamentului European Nicu Ștefănuță spune că Rusia este „stat agresor” și a subliniat necesitatea ca România și Europa să se pregătească pentru eventuale provocări militare și să investească în mijloace de apărare mai eficiente. „Rusia este bătăușul ăla de la bloc care te împinge pe scări și te întreabă unde te grăbești. Deci asta este declarația lui Lavrov de la ONU, care a spus că noi am fi agresorii, pentru că am încercat să dăm jos ceea ce era pe cerul nostru. Păi ce ar fi trebuit să facem? Să îi lăsăm liberi? Haideți, vă rog, poftiți, eventual mai și bombardați-ne. Rusia este un stat agresor. Punct”, a declarat Ștefănuță, vineri la B1 TV. „În ceea ce ne privește, ce încearcă diplomația rusă să facă este să însămânțează frica în sufletele oamenilor. Creează diviziune în societățile europene. în România, dar și în multe alte țări, există această diviziune care este semănată, an de ani, cu această retorică a fricii, cu social media care este infectat de fake news”, a adăugat Nicu Ștefănuță. Privind pătrunderea dronei ruse în spațiul aerian al României, oficialul european a afirmat: „Eu cred că trebuia doborâtă. Ideea este să învățăm din aceste lucruri. S-a pus problema costurilor, ridici un F-16, ridici un F-35, ele și costă miliarde de dolari și atunci bineînțeles că trebuie să avem mijloace mai ușoare de dobărâre”. La reuniunea miniștrilor de externe G20 de joi, ministrul de Externe al Rusiei, Serghei Lavrov, a afirmat că NATO și Uniunea Europeană au „declarat război” Rusiei prin sprijinul militar și politic acordat Ucrainei, scrie The Kyiv Independent.