Cum s-a acutizat criza politică din România? Bolojan vorbește despre cel mai dificil moment
Bolojan a spus, marți seara, la TVR 1, că din cauza pierderii încredării în PSD s-a luat decizia, în PNL, să nu se mai facă o coaliție în actualul context cu PSD. „Ori în condiții în care se nominalizează un premier de la tine care este pus să facă o coaliție cu PSD, înseamnă că se încearcă o subordonare a partidului, ceea ce oricum am lua, nu este în regulă. Suntem după ce acest guvern a căzut. Modul în care s-a făcut această nominalizare, în mod cert, a creat o situație de criză în Partidul Național Liberal. Și cred că președintele Nicușor Dan nu a procedat într-o manieră care să crească încrederea între PNL și dânsul. Acesta este realitatea, orice s-ar spune, și asta i-am spus, dar nu asta este problema noastră. Noi trebuie să avem o relație instituțională și să mergem mai departe, să vedem ce putem face pentru a asigura stabilitatea în România. Oamenii nu vor de la noi scandaluri”, a spus Bolojan. Discuții terminate fără soluție Ilie Bolojan amintește că el a enunțat în spațiul public că există două posibilități de guvern, ambele minoritare: „sau un guvern PSD susținut de partidele de centru-dreapta sau un guvern al coaliției de centru-dreapta susținut de PSD pe baza unui acord politic. „Unde am ajuns? Am ajuns în situația în care, de la acest enunț, am început discuțiile cu toate partidele. Deși în prima fază PSD a anunțat că e de acord cu o formă de reciprocitate, adică ceea ce am anunțat, se încheie un acord politic în care fiecare dintre cele două părți, pentru a găsi o soluție, garantează susținerea pentru cealaltă, fiecare parte se duce cu premierul și cu acordul politic în fața președintelui României și în condițiile în care președintele României desemnează un premier, cei care nu au premierul desemnat îl susțin pe ceilalți în așa fel încât să deblocăm criza. Când am început discuțiile cu PSD în această cheie, ne-au anunțat că sunt de acord să discutăm aspectele tehnice, condițiile, ceea ce trebuie făcut, care sunt garanțiile pentru care o astfel de înțelegere are o bază reală. Gândiți-vă că s-au semnat protocole de coaliție, s-au semnat acorduri de guvernare și nu s-au respectat, dar ne-au anunțat, și asta a fost o întâlnire cu martori, cu președintele UDMR de față, cu președintele USR de față, că PSD este de acord cu un singur lucru: că a partidele de centru-dreapta să-i susțină guvernul. În rest, ei nu sunt de acord să susține un guvern condus de un premier de centru-dreapta”, a declarat președinterle PNL. Bolojan: Nu am mințit Întrebat dacă este adevărat că și-a schimbat discursul după ce a spus că PNL susține un guvern PSD monocolor, apoi s-a răzgândit, Ilie Bolojan a spus că nu a mințit. „Nu am mințit. Ceea ce regret este că s-a reținut doar faza cu susținerea de către centru-dreapta unui guvern PSD. Nu s-a reținut partea de acord politic și condiția de bun simț. Am spus că partidele de centru-dreapta ar putea susține un guvern PSD pe baza unui acord politic în care fiecare partid vine cu o propunere de premier de centru-dreapta, centru-stânga, dar și stânga garantează că susține premierul de centru-dreapta în condițiile în care există acordul politic. Și noi ce am făcut? Văzând că nu ne înțelegem cu PSD-ul, am convocat ședința biroului de conducere a partidului pentru că deciziile într-un partid nu le ia președintele pe persoană fizică, ci discută cu colegii. Când au aflat colegii că PSD nu este de acord cu această formă de reciprocitate, adică și partidele de centru-dreapta să vină cu o propunere de premier, să ne ducem cu ambele propuneri la președintele României, dânsul să aleagă pentru că are această responsabilitate și această opțiune să se pronunțe în acest sens și după aceea să trecem efectiv la vot ca să deblocăm situația și să fie și un garant al respectării acestor înțelegeri pentru că altfel lucrurile nu funcționează. Colegii au spus, bun, dar dacă doar PSD dorește sprijinul nostru și ei nu vor să arată o minimă formă de respect în această formulă, atunci nu vom susține asta și, discutând cu celelalte partide, am convenit să anunțăm și propunerea de premier pe care am susținut-o”, precizează Bolojan.
Cum poate fi suspendat și demis un Președinte al României. Modificare esențială față de situațiile lui Traian Băsescu
Opoziția, reprezentată de AUR, a anunțat astăzi că inițiază demersurile pentru suspendarea din funcție a Președintelui Nicușor Dan. Liderul AUR, George Simion, spune că „îl somează” pe Nicușor Dan să desemneze în această săptămână un premier, conform obligațiilor constituționale. Spre deosebire de situațiile prin care a trecut fostul președinte Traian Băsescu în 2007 și 2012, în prezent, deși procedura suspendării unui Președinte al României de către Parlament este aceeași, procedura demiterii prin referendum a șefului de stat este „simplificată”. Doar 4,5 milioane de români ar trebui să voteze pozitiv și, astfel, președintele României este îndepărtat definitiv din funcție. Etapa 1: Procedura suspendării din funcție a Președintelui României de către Parlament Articolul 95 din Constituția României stabilește clar și strict care sunt pașii procedurali. „(1) În cazul săvârşirii unor fapte grave prin care încalcă prevederile Constituţiei, Preşedintele României poate fi suspendat din funcţie de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţă comună, cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor, după consultarea Curţii Constituţionale. Preşedintele poate da Parlamentului explicaţii cu privire la faptele ce i se impută. (2) Propunerea de suspendare din funcţie poate fi iniţiată de cel puţin o treime din numărul deputaţilor şi senatorilor şi se aduce, neîntârziat, la cunoştinţă Preşedintelui. (3) Dacă propunerea de suspendare din funcţie este aprobată, în cel mult 30 de zile se organizează un referendum pentru demiterea Preşedintelui.” Constituția României Pe scurt, suspendarea de către Parlament implică următoarele etape: Inițierea propunerii: propunerea de suspendare a președintelui pentru „fapte grave” trebuie să fie inițiată de cel puțin o treime din numărul total al parlamentarilor (minimum 155 de parlamentari) Documentul este adus la cunoștința președintelui României. În paralel, Parlamentul trimite solicitarea și la Curtea Constituțională, dar în acest caz avizul CCR este consultativ, parlamentarii putând să nu țină cont de el. Președintele României are dreptul să meargă în Parlament pentru a oferi explicații vizavi de acuzațiile care i se aduc – fapte grave prin care a încălcat Constituția. Ulterior, Camera Deputaților și Senatul, în ședință comună, aprobă sau respinge propunerea de suspendare. Pentru aprobarea propunerii de suspendare a președintelui este necesar votul majorității parlamentarilor. (233 de parlamentari) Dacă minimum 233 de parlamentari sunt de acord ca Președintele României să fie suspendat, acesta pleacă de la Palatul Cotroceni iar locul său este preluat de un președinte interimar. În ordinea constituțională, acesta este președintele Senatului. Guvernul este obligat în acest caz ca în maximum 30 de zile să organizeze etapa a 2-a a procedurii, în acest caz – referendumul de demitere al Președintelui. Etapa 2: Referendumul de demitere al Președintelui României. 2026: Președintele pleacă din funcție cu doar 4,5 milioane de voturi împotriva sa Spre deosebire de situațiile prin care a trecut fostul președinte Traian Băsescu în 2007 și 2012, în prezent un președinte este mai ușor de demis de popor. Guvernul prin Parlament a modificat articolul 10 din Legea nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului și, astfel, un președinte al României poate fi demis doar cu 4,5 milioane de voturi împotrivă. Noile prevederi: Referendumul privind demiterea Preşedintelui României Modificarea la Legea referendumului în cazul demiterii Președintelui României ART. 8 Referendumul pentru demiterea Preşedintelui României este obligatoriu şi se stabileşte prin hotărâre a Parlamentului, în condiţiile prevăzute la art. 95 din Constituţie. ART. 9 Cetăţenii care participă la referendum au dreptul să se pronunţe prin „DA” sau „NU” la următoarea întrebare înscrisă pe buletinul de vot: „Sunteţi de acord cu demiterea Preşedintelui României?” ART. 10*) Demiterea Preşedintelui României este aprobată dacă, în urma desfăşurării referendumului, propunerea a întrunit majoritatea voturilor valabil exprimate. *) Art. 10 a fost modificat prin articolul unic din Legea nr. 131/2012 pentru modificarea art. 10 din Legea nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului . Anterior publicării acestei legi, Curtea Constituţională, prin Decizia nr. 731/2012, a constatat că Legea pentru modificarea art. 10 din Legea nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului este constituţională, în măsura în care asigură participarea la referendum a cel puţin jumătate plus unul din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente. Ca atare, dacă este luat în calcul numărul de 17,9 milioane de români înscriși pe listele electorale în alegerile trecute, rezultă potrivit modificării legislative că referendumul este validat doar dacă la vot se prezintă jumătate plus unu din cei înscriși pe liste: 9.000.000 de români. A doua condiție este ca la o prezență de 9 milioane de români, majoritatea – 4,5 milioane dintre aceștia – să voteze împotriva președintelui, pentru demiterea sa. Astfel, președintele României ar putea fi demis mai ușor. Actualul președinte al României, Nicușor Dan, a fost ales pe 18 mai 2025 cu un număr de 6,1 milioane de voturi. Cazurile Traian Băsescu: două suspendări eșuate, două cvorumuri diferite de prezență Traian Băsescu este singurul fost președinte al României care a fost suspendat de 2 ori din funcție dar care nu a fost demis de popor, având în vedere că pe vremea sa opera alte prevederi legislative. Pe 19 aprilie 2007, Traian Băsescu a fost prima oară suspendat din funcție de către Parlament de majoritatea PSD, PC și PRM, pe 19 mai 2007 a avut loc referendumul de demitere, președinte interimar al României a devenit Nicolae Văcăroiu, însă Băsescu nu a putut fi demis având în vedere că în 2007 – prezența la urne a fost de doar 44,45% iar pentru demiterea sa au votat doar 24,74%, 74,48% susținând la urne că Traian Băsescu trebuie să revină la Palatul Cotroceni. În 2007, referendumul de demitere a fost validat – pragul de prezență fiind atunci de jumătate plus unu din numărul total de alegători, dar legea fusese modificată pentru a valida rezultatul indiferent de prezență, condiția fiind majoritatea din voturile exprimate – însă populația a respins masiv demiterea lui Băsescu. A doua suspendare de către Parlament a lui Traian Băsescu a avut loc pe 6 iulie 2012 și a fost făcută de către USL (PSD+PNL), Crin Antonescu a devenit președinte interimar al României, iar referendumul de demitere a avut loc pe 29 iulie 2012. La referendumul de demitere din iulie 2012, prezența la urne a fost de
Nicușor Dan, după ședința CSAT: Vom cere NATO o prezență corespunzătoare pe teritoriul României
CSAT a comunicat că „principala temă abordată în cadrul ședinței a constituit-o analiza obiectivelor României la Summitul NATO, care se va desfășura în perioada 7-8 iulie 2026, la Ankara”: „Este o reuniune deosebit de importantă pentru viitorul Alianței, axată pe decizii și inițiative menite să reconfirme soliditatea și unitatea relației transatlantice și angajamentul Aliaților de a-și îndeplini responsabilitățile, într-un context de securitate marcat de continuarea agresiunii ruse împotriva Ucrainei și de apariția unor noi zone de conflict la nivel global. Pentru România, mizele sunt clare și țin inclusiv de reconfirmarea și consolidarea profilului țării noastre de aliat de încredere al NATO care contribuie semnificativ la securitatea euroatlantică. Din această perspectivă, Summitul reprezintă un prilej pentru a prezenta progresele României în îndeplinirea angajamentelor financiare asumate la Haga, precum și în domeniul industriei de apărare, inclusiv prin valorificarea adecvată a inițiativelor pentru industria de apărare, derulate atât la nivel NATO, cât și UE, precum și eforturile noastre în sprijinul Ucrainei, al Republicii Moldova și al securității în zona Mării Negre. În același timp, reuniunea de la Ankara reprezintă o ocazie de readucere în atenția Aliaților la cel mai înalt nivel a situației complicate din regiunea Mării Negre și a consecințelor pe care agresiunea rusă le are la nivel regional și asupra României, prin incidente precum cele cu drone. Vom solicita ca NATO să continue să trateze cu maximă atenție aceste amenințări, prin asigurarea unei posturi de descurajare și apărare puternice și a unei prezențe militare corespunzătoare în zonă și pe teritoriul României. La finalul discuțiilor pe această temă, membrii Consiliului Suprem de Apărare a Țării au aprobat obiectivele României la Summitul NATO de la Ankara. În continuarea ședinței, membrii Consiliului au analizat și aprobat forțele armate ale României care pot fi puse la dispoziție pentru participarea la misiuni și operații în afara teritoriului statului român în anul 2027. Astfel, Armata României va asigura, pentru forțele și mijloacele care pot fi puse la dispoziție pentru participarea la misiuni și operații în afara teritoriului statului român în anul 2027, un efectiv de 5.358 militari și civili. Dintre aceștia, 2.786 vor participa la misiuni și operații în afara teritoriului statului român, 1.801 de militari se vor afla în așteptare, pe teritoriul național, cu posibilitatea de a fi dislocați la ordin, iar 771 de militari vor fi în cadrul forțelor propuse pentru misiuni și operații posibil a fi asumate. Ministerul Afacerilor Interne va putea participa în anul 2027 la misiuni și operații cu un efectiv de 2.604 militari și polițiști, dintre care 39 vor participa la misiuni și operații în afara teritoriului statului român, iar 2.565 de militari se vor afla în așteptare, pe teritoriul național, cu posibilitatea de a fi dislocați la ordin. Ministerul Apărării Naționale a solicitat suplimentarea contribuției la Mine Countermeasures Black Sea Task Group (MCM BLACK SEA), o inițiativă strategică vitală pentru garantarea libertății de navigație și securității economice și militare din Marea Neagră, în vederea asigurării comenzii pentru aceasta în anul 2027. Constituirea MCM BLACK SEA, în ianuarie 2024, de către România, Turcia și Bulgaria, reprezintă o premieră în istoria recentă a securității Mării Negre și un proiect de importanță strategică pentru țara noastră, menit să mențină siguranța traficului maritim în Marea Neagră, inclusiv protecția infrastructurii submarine critice, prin extinderea funcțiilor operației de deminare maritimă MCM BLACK SEA. În finalul ședinței de astăzi, membrii Consiliului au analizat situația ROMATSA, ca furnizor unic de servicii de navigație aeriană în spațiul aerian național. În luna februarie 2026, Curtea de Apel București a decis suspendarea pentru 30 de zile a Certificatului prin care ROMATSA este furnizor de servicii de navigație aeriană, ca urmare a unui proces intentat de doisprezece controlori de trafic aerian care acuză compania de discriminare la angajare. O posibilă suspendare a activității ROMATSA ar genera o vulnerabilitate sistemică majoră la adresa securității naționale, determinând degradarea imediată a supravegherii spațiului aerian integrat și perturbarea misiunilor tactice sau logistice ale NATO pe Flancul Estic. Decizia Curții de Apel nu este definitivă sau executorie. Acest blocaj operațional ar atrage o izolare geopolitică prin forțarea rerutării coridoarelor de tranzit europene, critice în contextul conflictelor din Vecinătatea Estică, erodând sever credibilitatea României de furnizor de securitate regională în raport cu EUROCONTROL. În plan intern, blocajul managementului traficului aerian ar afecta infrastructura de transport comercial, cargo și de urgență, provocând prejudicii economice asimetrice și blocarea lanțurilor strategice de aprovizionare. În acest sens, membrii Consiliului au hotărât ca Guvernul României, prin autoritățile publice cu competențe în domeniu, să ia măsurile necesare pentru identificarea soluțiilor privind continuarea serviciilor de navigație aeriană și securitate a spațiului aerian. De asemenea, în cadrul ședinței CSAT au fost dezbătute și alte teme de actualitate din domeniul securității naționale”, arată CSAT. În ședința CSAT au fost prezenți premierul demis, Ilie Bolojan, o parte din liderii USR ( Irineu Darău, Radu Miruță, Oana Țoiu), Alexandru Nazare, Cătălin Predoiu – din tabăra anti – Ilie Bolojan, șefii serviciilor secrete – SRI și SIE – Răzvan Ionescu și Gabriel Vlase, directorul general ROMATSA, dar și Gheorghiță Vlad, șeful Statului Major al Armatei, pus sub acuzare de DNA. Potrivit agendei, CSAT a discutat: Obiectivele României la Summitul NATO de la Ankara din 2026; Forțele și mijloacele Armatei României ce pot fi puse la dispoziție pentru participarea la misiuni și operații în afara teritoriului statului român în anul 2027; Implicații pentru continuitatea serviciilor de navigație aeriană și pentru securitatea spațiului aerian în contextul suspendării Certificatului ROMATSA de furnizor de servicii de navigație aeriană prin Sentința nr. 360 din 27.02.2026. Imagini CSAT/ Palatul Cotroceni Imagini CSAT/ Palatul Cotroceni Imagini CSAT/ Palatul Cotroceni În cadrul ședinței Consiliului, au fost analizate și alte tematici de actualitate din domeniul securității naționale.
Nicușor Dan, mesaj după întâlnirea cu președintele Statului Israel: Este o relație puternică la nivel politic, la nivel economic, la nivel uman”
Președintele României, Nicușor Dan, a făcut luni declarații la Palatul Cotroceni, după ce l-a primit pe președintele Statului Israel, Isaac Herzog, și pe prima doamnă Michal Herzog. Acesta a precizat că a avut discuții importante cu reprezentantul Israelului despre relația bilaterală, cooperarea economică, iar cei doi au abordat și teme legate de securitatea regională și comemorarea victimelor pogromului de la Iași. „Este o plăcere și onoare pentru mine să-i urez bun venit în România președintelui statului Israel, domnul Isaac Herzog, și primei doamne a statului Israel, doamna Michal Herzog. Ne mulțumesc pentru că au acceptat invitația și pentru prietenia între țările noastre. Am avut o discuție în care am discutat despre relația noastră bilaterală.”, a transmis Nicușor Dan. Președintele a descris relația România–Israel ca fiind una solidă și extinsă în mai multe domenii. „Este o relație puternică la nivel politic, la nivel economic, la nivel uman. O relație veche. Și bineînțeles că în această relație un liant important este comunitatea israelienilor care sunt originari din România, oameni care au contribuit la construcția și apoi la dezvoltarea statului Israel. Avem o colaborare consistentă în domenii economice, securitate și industrie de apărare, agricultură, tehnologia informațiilor. Dar, așa cum am discutat cu domnul președinte, este un mare potențial de dezvoltare al acestor relații economice în ambele sensuri, investiții israeliene în România, investiții românești în Israel. Și vom colabora în continuare pentru dezvoltarea acestor schimburi economice.”, a transmis el. Nicușor Dan a făcut precizat și că această vizită a președintelui Statului Israel are o încărcătură istorică, pentru că este legată de comemorarea a 85 de ani de la pogromul de la Iași. „Domnule președinte, vizitați România pentru a marca un eveniment tragic în istoria noastră comună. 85 de ani de la pogromul de la Iași și vreau cu ocazia asta să aduc un omagiu memoriei victimelor din acele zile. Și cred că este responsabilitatea noastră a tuturor să milităm pentru ca aceste tipuri de evenimente să nu se mai întâmple în lume și, evident, în România.” Acesta a vorbit și despre problema creșterii discursului instigator la ură. „Vedem o creștere a discursului care instigă la ură și trebuie să acționăm cu fermitate și, în același timp, cu tact împotriva acestor tipuri de manifestări, astfel încât să reușim o dezescaladare, deradicalizare, o comuniune între oameni care au opinii, religii, credințe diferite. Este sarcina noastră a tuturor.”, a precizat președintele. În discuțiile de astăzi dintre cei doi oficiali au fost abordate și teme de securitate regională, în contextul războiului din Ucraina și al situației din Orientul Mijlociu. „Am discutat de asemenea de palierul extern, securitatea regională, am vorbit în ceea ce privește zona noastră, pozițiile noastre sunt, evident, comune în ceea ce privește războiul din Ucraina și agresiunea rusă și am mulțumit Domnului Preșeinte pentru solidaritatea statului Israel, pentru evenimentele pe care le-am avut, special drone, în urma acestui război.”, a transmis Nicușor Dan. „Am discutat, evident, de situația din Orientul Mijlociu, am reiterat poziția noastră cu privire la necesitatea eforturilor diplomatice pentru a readuce pacea și stabilitatea în întreaga regiune. Speranța noastră că înțelegerea între Statele Unite și Iran va deschide calea către o pace regională care să fie de durată, iar România va continua să sprijine eforturile pentru stabilizarea Orientului Mijlociu în beneficiul a tuturor locuitorilor.”, a punctat șeful statului.
Călin Georgescu susține că Nicușor Dan are o înțelegere cu Zelenski și cere suspendarea președintelui: Este un pericol real pentru statul român
Georgescu a invocat incidentele cu drone de la Galați și Constanța și a susținut că România ar fi aproape de a fi atrasă în războiul din Ucraina. „Drona de la Galați, de care nimeni nu mai vorbește. Drona de la Constanța, de care iarăși nimeni nu mai vorbește. Deci acest președinte ilegitim, este clar, are o înțelegere cu Zelenski (…) pentru a implica NATO în război prin intermediul României”, a declarat Călin Georgescu. El a mai afirmat că „serviciile militare americane cunosc această situație” și că „vor apărea dovezi”. „Vedeți, drona de la Constanța aparținea armatei ucrainene. Era ucraineană pur și simplu. În primul rând era nevoie imediat de o reacție diplomatică rapidă, categorică și decisivă. Nu te joci cu așa ceva”, a spus Georgescu. Întrebat dacă sugerează existența unei înțelegeri cu persoane din statul român, Georgescu a răspuns: „Eu ce am avut de spus, am spus. Completez. Acesta era scenariul perfect pentru Zelenski de a implica NATO în război”. Călin Georgescu a cerut Parlamentului să înceapă procedura de suspendare a președintelui Nicușor Dan. „Acest personaj, Nicușor Dan, este un pericol real pentru statul român, pentru suveranitatea țării și pentru siguranța și securitatea cetățenilor ei. Și de aceea am cerut Parlamentului să înceapă o procedură de suspendare cât timp mai avem o națiune”, a spus Georgescu.
Nicușor Dan, la 85 de ani de la Pogromul de la Iași: Discursul instigator la ură începe din nou să fie rostit cu voce tare în spațiul public
Mesajul președintelui României a fost prezentat, la ceremonia de duminică de la Cimitirul Evreiesc din iași, de Vlad Ionescu, consilier de stat în Departamentul Politică Externă, Parteneriate Strategice și Românii de Pretutindeni. Șeful statului arată că Pogromul de la Iași, din iunie 1941, rămâne o cicatrice adâncă în istoria și conștiința națională, o consecință devastatoare a antisemitismului, a intoleranței și a urii îndreptate împotriva semenilor. „Avem datoria de a ne pleca frunțile în fața memoriei victimelor și de a reafirma, cu deplină responsabilitate, angajamentul nostru față de adevărul istoric. Comemorarea nu este doar un act de aducere-aminte, ci și o expresie a respectului pentru demnitatea umană și o garanție că lecțiile trecutului nu vor fi uitate”, a transmis Nicușor Dan. „Comemorarea de astăzi este un avertisment” El afirmă că Pogromul de la Iași reprezintă o traumă profundă pentru întreaga societate românească și amintește cât de fragile pot deveni valorile civilizației atunci când prejudecățile, dezinformarea și discursul urii ajung să înlocuiască respectul pentru viață și pentru semeni. „Astfel, într-un context în care discursul instigator la ură începe din nou să fie rostit cu voce tare în spațiul public, atât în România, cât și în Europa, comemorarea de astăzi capătă o semnificație suplimentară. Ea nu mai este doar un gest simbolic de reculegere, ci și un avertisment. Ne reamintește că pericolul nu a dispărut, că extremismul și revizionismul istoric, adesea mascate în formule aparent legitime de discurs public, rămân tentații reale”, adaugă șeful statului. Acesta susține că educația rămâne cea mai puternică formă de prevenție împotriva repetării unor asemenea tragedii. România a făcut progrese semnificative atât în ceea ce privește protejarea drepturilor omului, prin consolidarea mecanismelor juridice și instituționale și alinierea la standardele europene, cât și în dezvoltarea unui cadru legislativ solid pentru combaterea antisemitismului, a rasismului, a xenofobiei și a discursului instigator la ură, mai spune Nicușor Dan. 13.000 de evrei uciși în trei zile „Aceste realizări nu încheie procesul memoriei, ci îl continuă, demonstrând angajamentul unei societăți democratice și mature, capabile să își asume trecutul și să transforme lecțiile sale în repere pentru viitor. Împreună, astăzi la Iași, ne angajăm să nu cădem în capcana «banalității răului», concept formulat de Hannah Arendt, și să rămânem vigilenți în fața intoleranței, discriminării și urii. La această comemorare, aducem un omagiu victimelor, supraviețuitorilor și tuturor celor care au avut curajul să se opună răului și să salveze vieți omenești în vremuri de întuneric moral. Memoria lor ne obligă să rămânem vigilenți și să apărăm, zi de zi, valorile umanității, ale demnității și ale conviețuirii pașnice”, a mai transmis președintele. În doar trei zile, între 27 și 30 iunie 1941, peste 13.000 de evrei au fost uciși cu o brutalitate extremă, în locuințele lor, pe străzile orașului, în curtea Chesturii și apoi în „Trenurile Morții”.
Nicușor Dan a discutat cu președintele Poloniei și liderii statelor baltice despre securitatea Europei
Nicușor Dan a transmis, într-o postare pe Facebook, că a avut „un schimb interesant de idei și viziuni” cu președintele Poloniei, Karol Nawrocki, președintele Estoniei, Alar Karis, președintele Letoniei, Edgars Rinkēvičs, și președintele Lituaniei, Gitanas Nausėda. Potrivit șefului statului, discuțiile au vizat securitatea în Europa, consolidarea apărării și descurajarea acțiunilor destabilizatoare pe Flancul Estic, dar și întărirea infrastructurii și a securității energetice. „Am analizat, de asemenea, cele mai bune modalități de a ne pregăti statele pentru viitoarele provocări”, a transmis Nicușor Dan. „Suntem prieteni apropiați și aliați de încredere” Președintele a mai spus că discuțiile au arătat hotărârea comună a statelor participante de a acționa pentru securitatea regiunii și a Uniunii Europene. „Discuțiile au evidențiat hotărârea noastră comună de a acționa cu responsabilitate pentru securitatea regiunii noastre și a întregii Uniuni Europene. Suntem prieteni apropiați, aliați de încredere și parteneri dedicați – în NATO, în Uniunea Europeană și dincolo de acestea”, a scris Nicușor Dan.
ONG-urile și Nicușor Dan pierd pe bandă rulantă la CCR
Dublă lovitură pentru cele mai sonore ONG-uri din România și pentru „președintele-activist” Nicușor Dan. Astfel, Curtea Constituțională a României a respins, miercuri, cu majoritate de voturi, recursurile lui Nicușor Dan la două proiecte legislative de o importanță majoră atât pentru România, cât și pentru ONG-urile de mediu. Practic, se dă liber la anihilarea urșilor periculoși pentru cetățeni și se încheie era blocării hidrocentralelor și a altor obiective naționale majore de către ONG-urile de mediu. Pe turnantă vine o altă lege de mare impact, cea a transparentizării finanțării ONG-urilor. Astfel, mai întâi, CCR a respins sesizarea formulată de președintele României împotriva regimului de eliminare a ursului brun. Apoi, în miercurea neagră, 24 iunie, a respins obiecțiile lui Nicușor Dan la regimul hidrocentralelor și altor resurse economcie ale țării, pe care le declară cu un regim special și apărate de CSAT. Deciziile sunt unele cu o rezonanță aparte, căci tot mai multe voci critică puterea exacerbată a ONG-urilor, care teoretic reprezintă interesele societății civile, de a funcționa ca instrument de presiune politică și rescriere a agendei publice. În acest context, se așteaptă cu interes dacă legea vizând trasparentizarea surselor de finanțare ale organizațiilor non-guvernamentale va trece de Parlament. Și, în cazul în care va trece, dacă va fi la rândul său atacată la CCR de Nicușor Dan, care deja s-a antepronunțat negativ pe acest proiect legislativ. Instanța a respins obiecțiile președintelui la regimul de eliminare a ursului brun Instanța a decis că legea care modifică OUG nr. 81/2021 privind intervențiile împotriva urșilor care atacă persoane sau provoacă pagube este constituțională. Tanczos Barna a cerut Comisiei Europene ca ursul brun să fie scos din categoria speciilor strict protejate. Actul normativ stabilește, pentru anii 2026 și 2027, un nivel de prevenție de 859 de exemplare de urs brun și un nivel de intervenție de 110 exemplare, măsura fiind justificată prin necesitatea prevenirii atacurilor asupra oamenilor și a pagubelor materiale. În motivarea pe scurt transmisă miercuri, Curtea arată că Directiva Habitate permite statelor membre să facă derogări de la interdicția capturării sau eliminării unor specii strict protejate, categorie din care face parte și ursul brun. Potrivit comunicatului, legea a fost elaborată pe baza unor date științifice care au arătat că populația de urs brun este „excesiv de numeroasă”. Iar măsurile alternative pentru protejarea populației nu sunt suficiente. Curtea a respins și argumentele privind încălcarea principiului separației puterilor în stat. În comunicat se precizează că nici Directiva Habitate și nici jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) nu stabilesc că măsurile privind protecția speciilor și habitatelor trebuie reglementate exclusiv de autoritățile executive. „Este aplicabil principiul suveranității legislative a Parlamentului, care, în considerarea calității sale de for legiuitor suprem, are dreptul de a reglementa în orice domeniu”, se mai arată în document. A fost respins atacul șefului statului la legea care declară hidrocentralele arii naturale protejate în CSAT Tot miercuri, Curtea Constituțională a respins și sesizarea de neconstituționalitate formulată de președintele Nicușor Dan împotriva unei legi cu un impact major pentru energie. Este vorba de proiectul care stipulează că suprafețele ariilor naturale protejate vizate de proiecte de hidrocentrale aprobate și demarate înainte de 29 iunie 2007, vor fi eliminate din respectivele arii naturale protejate, prin modificarea limitelor acestora. Hidrocentrala de la Răstolița a fost blocată de ONG-urile de mediu, deși era finalizată aproape complet Același act normativ prevede că proiectele de hidrocentrale declarate drept vitale pentru securitatea națională de către Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT), precum și capacitățile de producere sau transport al energiei electrice existente, aflate în arii protejate, asupra cărora se efectuează lucrări de mentenanță, retehnologizare sau modernizare, sunt scutite de evaluare de mediu. Legea modifică regimul ariilor naturale protejate și al evaluării impactului asupra mediului. Printre argumentele invocate de fostul oengist și actual președintele Nicușor Dan se numără faptul că încalcă dreptul fundamental la un mediu sănătos, garantat de art. 35 din Constituție. Mai mult, proiectul contravine Directivelor europene privind protecția habitatelor și evaluarea impactului asupra mediului care nu permit derogări generale sau automate pentru proiecte energetice ori militare. Contraatac dur al ONG-urilor. Ce reclamă Declic și Bankwatch Imediat de la aflarea deciziei inatacabile a CCR, ONG-urile de mediu cele mai cunoscute au luat atitudine. ″Organizațiile pentru protecția mediului își exprimă indignarea cu privire la decizia Curții Constituționale a României (CCR) de astăzi prin care declară constituționalitatea legii inițiate de liderul senatorilor PSD, Daniel Zamfir. Proiectul de lege propune mutilarea a 27 de parcuri naționale, parcuri naturale și situri Natura 2000 pentru finalizarea unor proiecte hidroenergetice ceaușiste cu un raport energetic aproape inexistent la nivel național, sub 1%. CCR s-a pronunțat pe această lege în urma unei sesizări a Președintelui României și a eforturilor societății civile de a opri această lege cu potențial devastator″, se arată într-un comunicat al ONG-urilor Bankwatch România și Declic. În luna mai, Înalta Curte de Casație și Justiție a blocat definitiv defrișarea a peste 30 de hectare de pădure din Munții Călimani pentru realizarea Hidrocentralei Răstolița, după ce Guvernul și Hidroelectrica au pierdut procesul intentat de organizațiile Declic și Bankwatch România. De altfel, însuși fostul director al Hidroelectrica, Bogdan Badea, a declarat că toate proiectele de dezvoltare pe energie hidro sunt blocate de ONG-uri. Anterior, președintele Nicușor Dan a atacat, în noiembrie 2025, la Curtea Constituțională. legea declarării hidrocentralelor și altor active ca obiective strategice de importanță națională. Colaj Gândul Tabăra #rezist clamează că, dacă se adopta legea transparentizării ONG-urilor, societatea civilă va dispărea În acest context tensionat, este ușor de anticipat că soarta legii care stipulează obligativitatea transparentizării în cazul surselor de finanțare ale ONG-urilor este una așteptată cu sufletul la gură în România. Din luna mai, când legea a fost adoptată în Senat, s-a creat o amplă dezbatere publică pro și contra. Organizațiile non-guvernamentale au lansat campanii agresive în mediul online. „Societatea civilă va dispărea”. Aceasta este noua „sperietoare” sub care se strâng ONG-urile din tabăra #rezist, după ce inițiativa legislativă de a transparentiza banii organizațiilor neguvernamentale a trecut de Senatul României. Deși vor să facă „politica țării”, pun presiune prin proteste, creionează
Siegfried Mureșan îl acuză pe Președintele României de minciună. PNL niciodată nu a spus că îl susține pe Grindeanu
Premierul propus de coaliția formată din PNL, USR și UDMR, Siegfried Mureșan, îl acuză pe Nicușor Dan că face afirmații false în legătură cu negocierile pentru desemnarea viitorului prim-ministru, după ce șeful statului a susținut că blocajul politic a apărut deoarece liberalii s-ar fi răzgândit și nu l-ar mai susține pe Sorin Grindeanu, deși inițial ar fi fost de acord cu această variantă. Într-un comunicat de presă, liderul liberal susține că PNL „nu îl va susține — și nici nu a spus vreodată că îl va susține — pe Sorin Grindeanu ca prim-ministru, cu autonomie totală și fără nicio asumare concretă privind obiectivele guvernării”. Acesta afirmă că liberalii nu pot accepta instalarea unui premier PSD fără angajamente clare privind reformele și obiectivele executivului. „Noi cunoaștem urgențele României: implementarea reformelor din PNRR, reducerea deficitului, atragerea fondurilor europene și a investițiilor private. Nu am văzut nicio preocupare concretă din partea lui Sorin Grindeanu și a PSD pentru a rezolva aceste urgențe”, se arată în comunicat. Potrivit acestuia, PNL, alături de USR și UDMR, are „o soluție capabilă să rezolve problemele României”, iar discuția nu ar trebui să fie despre desemnarea rapidă a unui premier PSD, ci despre asumarea unui program de reforme. „Este timpul să decidem ce vrem cu adevărat: să rezolvăm problemele României sau să instalăm cât mai rapid un prim-ministru PSD? Eu cred că trebuie să ne facem datoria față de românii care vor modernizarea și reformarea țării, nu față de Sorin Grindeanu”, se mai arată în comunicat. Nicușor Dan nu nominalizează un nou premier. Îl acuză pe Bolojan de minciună și spune că PNL a dinamitat din nou înțelegerea Declarația vine după ce Nicușor Dan a anunțat că negocierile pentru formarea Guvernului au intrat în impas, susținând că PNL și-ar fi schimbat poziția față de susținerea lui Sorin Grindeanu pentru funcția de prim-ministru. Liberalii resping însă această variantă și afirmă că nu au exprimat niciodată un astfel de angajament. Vezi AICI comunicatul emis de Nicușor Dan.
Zi decisivă pentru formarea noului Guvern. Liderii partidelor se întâlnesc diseară cu Nicușor Dan la Palatul Cotroceni. Siegfried Mureșan și Sorin Grindeanu, variantele de premier
PNL, răspuns după acuzațiile PSD-ului Partidul Național Liberal a transmis vineri că nu și-a schimbat poziția în timpul negocierilor și consultărilor pentru formarea noului Guvern, după ce PSD a acuzat liberalii că au refuzat primele variante de premier propuse de președintele Nicușor Dan. Într-un mesaj publicat pe Facebook, PNL a scris că poziția partidului și a președintelui său, Ilie Bolojan, a fost aceeași pe tot parcursul discuțiilor cu partenerii politici, în consultările oficiale și în declarațiile publice. „În politică, credibilitatea se construiește prin respectarea cuvântului dat. Poziția PNL și a președintelui partidului, Ilie Bolojan, a fost aceeași în discuțiile cu partenerii, în consultările oficiale și în declarațiile publice. Și rămâne aceeași. (…) Nu schimbăm regulile jocului în funcție de conjunctură și nu rescriem ceea ce am spus”, au transmis liberalii. PSD anunță sabotaj: PNL-USR-UDMR sabotează formarea Guvernului, inventează condiții pentru a rămâne pe funcții Partidul Social Democrat acuză coaliția de dreapta, PNL – USR – UDMR, că sabotează formarea Guvernului, după ce a fost anunțat ca propunere de premier Siegfried Mureșan. PSD a decis să îl propună pe Sorin Grindeanu. „Partidul Social Democrat denunță blocajul politic total iresponsabil al PNL, USR și UDMR, care riscă să arunce România în haos economic și social. Anunțul de azi al partidelor de dreapta privind susținerea unui prim-ministru comun – fără a avea o majoritate parlamentară solidă în spate – este o nouă tentativă de inventare a unor condiții menite să facă imposibilă formarea unui Guvern cu puteri depline”, transmite PSD, vineri, într-un comunicat de presă. UPDATE Grupul PACE nu îl susține pe Mureșan Grupul PACE – Întâi România a anunțat că nu va susține un guvern condus de Siegfried Mureșan. „Cine nu gândește politic, greșește strategic. Am avut în față o fereastră de oportunitate clară prin care România putea evita actualul blocaj, votarea Guvernului Veștea în Parlament. Aceea a fost șansa reală de a bloca progresiștii bolșevici și de a impune o formulă conectată la realitatea țării, nu la ordinele externe. Din păcate, prin calcule mărunte și boicot, acea oportunitate a fost ratată. Consecința? Ne trezim astăzi în fața unui scenariu mult mai periculos, o alianță minoritară PNL-USR-UDMR care îl propune premier pe Siegfried Mureșan, un exponent perfect al tehnocrației și obedienței față de agenda de la Bruxelles”, a declarat vineri senatorul PACE, Ninel Peia. Nicușor Dan, întâlnire cu Grindeanu, Bolojan, Fritz, Kelemen și Pambuccian, la ora 18 Administrația Prezidențială anunță că, de la ora 18, președintele Nicușor Dan va avea o întâlnire cu președintele Partidului Social Democrat, Sorin Grindeanu, președintele Partidului Național Liberal, Ilie Bolojan, președintele Uniunii Salvați România, Dominic Fritz, președintele Uniunii Democrate Maghiare din România, Kelemen Hunor și cu liderul Grupului Parlamentar al Minorităților Naționale, Varujan Pambuccian. Prima reacție din partea PSD Social-democrații nu ar urma să accepte „soluția Siegfried Mureșan – premier”, propusă de PNL, USR și UDMR, și nu ar fi de acord nici cu varianta rotativei, au declarat surse politice pentru MEDIAFAX. La scurt timp după decizia PNL, USR și UDMR de a-l susține pe Siegfried Mureșan, deputata PSD Diana Tușa a reacționat într-o postare pe Facebook, acuzând că aceștia „în fapt, nu vor un alt guvern, nu vor soluții”. Siegfried Mureșan, primul anunț după ce a fost propus premier: „Sunt conștient care sunt urgențele României. Nu orice Guvern ar fi bun pentru România” Eurodeputatul Siegfried Mureșan, vicepreședinte al Partidului Popular European și propunerea PNL, USR și UDMR pentru funcția de prim-ministru, a făcut vineri primele declarații după anunțul susținerii sale de către cele trei partide. Acesta a transmis că decizia a fost luată în mod transparent în interiorul partidelor și a mulțumit celor care l-au propus. „În primul rând, mulțumesc mult colegilor din Partidul Național Liberal și partenerilor noștri de încredere din USR și din UDMR pentru faptul că în mod transparent în birourile de conducere ale tuturor celor trei partide în mod transparent și deschis au dezbătut o soluție și au propus nominalizarea mea pentru funcția de prim-ministru al României.”, a transmis el. „Convingerea mea este că oamenii din România vor modernizare, vor reformare iar preocuparea noastră, dorința noastră este să venim să facem o ofertă onestă, de cele trei partide, oamenilor care vor o Românie în care munca cinstită să fie răsplătită, să fie apreciată, un stat care să sprijine oamenii cetățenii.” UPDATE Declarații de presă Reprezentanții PNL, USR și UDMR, Ilie Bolojan, Dominic Fritz, Loránd Turos și Siegfried Mureșan, susțin acum declarații comune după ce cele trei partide au organizat ședințe separate în care au decis să îl propună pe europarlamentar pentru funcția de prim-ministru. Bolojan: Vreau să mulțumesc colegilor din USR și UDMR. Am hotărât să îl susținem pe Siegfried Mureșan. Este un om profesionist, atașat valorile europene. Pentru actuala perioada este o soluție pentru România. PNL a încheiat acum câteva minute o ședință în care a votat sprijinul pentru Siegfried Mureșan. „Mulțumesc colegilor din PNL și partenerilor noștri pentru că în mod transparent și deschis au dezbătut și o soluție și au propus nominalizarea mea. Oamenii din România vor modernizare. Vor o propunere făcută transparent. Sunt conștient care sunt urgențele României. Temele mele din prima zi din PE sunt cele care țin de buget, de economie. Am acceptat această propunere pentru că sunt domeniile în care am lucrat. Desemnarea este în mâinile președintelui.”, a transmis Siegfried Mureșan. „Am votat susținerea acestei propuneri. Siegfried Mureșan este un europarlamentar experimentat, un economist cu multă experiență și de negociere și de făcut bugete și este un om pe care putem să-l susținem pentru o echipă funcțională de guvernare. România are nevoie de un guvern plin, a fost un act de iresponsabilitate faptul că fostul partener de coaliție PSD a dat jos acest guvern și de aceea ne așteptăm că acum în această criză guvernamentală și PSD să fie rezonabil. Nu este rezonabil să avem acum un guvern monocolor PSD și de aceea propunerea de a avea acum un guvern minoritar de dreapta cu Siegfried Mureșan premier este una rezonabilă, responsabilă și una care poate să deblocheze această criză și bineînțeles că sperăm că vom primi susținere pentru ea pentru că românii se așteaptă să avem