Ce au descoperit turiștii la capătul unui pasaj istoric din Marea Britanie. Nu mai spuneți nimănui… ne place mult acolo
Un turist îi invită pe internauți să iasă din casă și să exploreze plaja fabuloasă din South Devon, Marea Britanie. Aventurierul insistă că peisajul este suprarealist. Pentru a ajunge la Ness Cove Beach din Shaldon, vizitatorii trebuie să traverseze Pasajului istoric al Contrabandiștilor – un pasaj ascuns, cu trepte abrupte, care duce la plajă, scrie express.co.uk. Intrarea în tunel poate fi intimidantă pentru unii turiști. Atracția a fost dezvăluită pe contul de Tik Tok @ukhiddengems, care prezintă filmări direct din pasaj. În ciuda aspectului neospitalier, turiștii insistă că plaja care se află la capătul pasajului este absolut magnifică. Ness Cove reprezintă o comoară ascunsă din South Devon. Când pășesc pe nisipul plajei ascunse, turiștii spun că sunt cuprinși de un sentiment de liniște și izolare, tocmai bun după o zi aglomerată la muncă. În timp ce alții și-au manifestat dorința de a vedea plaja de la capătul pasajului, alții sunt de părere că secretul local ar trebui să rămână „bine păzit”. „Ness Beach… shhhh, nu spuneți nimănui… ne place mult acolo”. Plaja a fost lăudată și de cei de pe TripAdvisor: „Cea mai neobișnuită, dar plăcută plimbare pe plajă” / „E o plajă lată, minunată și mai puțin aglomerată decât restul din vecinătate. Distracție maximă!”. Sursa foto: Visit South Devon Autorul recomandă:
Motivul incredibil pentru care Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite importă nisip din Australia, China sau Belgia, deși sunt înconjurate de deșert
Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite importă nisip din Australia, China sau Belgia, un paradox care poate părea greu de înțeles la prima vedere. Deși sunt acoperite de deșerturi aparent nesfârșite, aceste state din Golf se confruntă cu o problemă tot mai serioasă. Nisipul din deșert nu este potrivit pentru construcții moderne, iar mega-proiectele de infrastructură au nevoie de materiale cu proprietăți foarte precise. Fenomenul scoate la iveală o realitate mai amplă, semnalată de cercetători și organizații internaționale: lumea se confruntă cu un deficit global de nisip pentru construcții, în ciuda abundenței aparente a acestui material. Deșerturile din Arabia Saudită sau din Peninsula Arabică sunt bogate în nisip, însă granulele acestuia sunt, în mare parte, prea rotunde și prea netede. Eroziunea provocată de vânt, de-a lungul a mii de ani, a transformat aceste particule în granule fine care nu se leagă eficient în beton, scrie Timesofindia.com. Betonul este alcătuit din trei elemente esențiale, precum cimentul, apa și agregatele, care reprezintă până la 80% din volum și care materiale folosite în construcții precum pietrișul și nisipyl cu granule unghiulare, capabile să creeze o structură solidă. Nisipul deșertic, lipsit de asperități, nu oferă aderența necesară pentru rezistența și durabilitatea betonului. Potrivit cercetărilor citate de Programul Națiunilor Unite pentru Mediu, doar o mică parte din nisipul existent la nivel global este adecvat pentru construcții, în ciuda faptului că omenirea consumă aproximativ 50 de miliarde de tone de nisip anual. De unde provine nisipul „bun” pentru beton Nisipul ideal pentru construcții provine, de regulă, din albii de râuri, lacuri și funduri marine, unde apa modelează granule mai mari, mai aspre și mai unghiulare. Acest tip de nisip se leagă eficient cu cimentul, rezultând betonul necesar pentru zgârie-nori, poduri și infrastructură critică. Așa cum remarcă jurnalistul Vince Beiser, autorul volumului The World in a Grain, utilizarea nisipului din deșert pentru beton este ca și cum „ai încerca să construiești ceva dintr-o grămadă de bile, nu din cărămizi”. De-a lungul anilor, Australia s-a impus ca unul dintre principalii furnizori de nisip de construcții de înaltă calitate. Conform OEC World, în 2023 Australia a exportat nisip în valoare de 273 de milioane de dolari, devenind al doilea cel mai mare exportator mondial. În același an, Arabia Saudită a importat nisip natural pentru construcții din Australia, o decizie care reflectă dependența regatului de materiale conforme cu standardele internaționale, necesare pentru proiectele sale de infrastructură de miliarde de dolari. Turnul Burj Khalifa, construit cu nisip de import Paradoxul nu este valabil doar pentru Arabia Saudită. Emiratele Arabe Unite se confruntă cu aceeași problemă, în special în orașe precum Dubai și Abu Dhabi. Un exemplu emblematic este Burj Khalifa, cea mai înaltă clădire din lume, cu 828 de metri. Construcția sa a necesitat aproximativ 330 de milioane de litri de beton, iar nisipul deșertic local a fost complet nepotrivit. Din acest motiv, constructorii au apelat la nisip importat, inclusiv din Australia, pentru a asigura rezistența structurală a clădirii. Nisipul este utilizat în Emiratele Arabe Unite nu doar pentru zgârie-nori, ci și pentru producția de sticlă, insule artificiale precum Palm Jumeirah și pentru reîncărcarea plajelor turistice. Conform ONU, numai proiectul Palm Jumeirah a consumat peste 186 de milioane de metri cubi de nisip marin, epuizând rapid resursele locale. Planul Vision 2030 al Arabiei Saudite accelerează cererea de materiale de construcții de calitate superioară. Proiecte precum NEOM, The Line, Proiectul Mării Roșii sau Qiddiya necesită cantități uriașe de beton și respectarea unor standarde extrem de ridicate. În acest context, importul de nisip nu este un moft, ci o necesitate strategică, fără de care dezvoltarea orașelor inteligente și a infrastructurii moderne ar fi imposibilă. Dependenta statelor din Golf de nisipul importat reflectă o problemă globală. UNEP avertizează asupra unei adevărate „crize a nisipului”, cauzată de extracția excesivă și nereglementată, care duce la degradarea mediului, eroziunea râurilor și pierderea biodiversității.