Ce sunt nitrații din apă și de ce contează sursa apei pe care o bem | De ce nu sunt același lucru cu nitrații din legume
Nitrații sunt un subiect care poate crea confuzie. Aceeași substanță poate apărea în legume, în anumite produse din carne procesată și în apa potabilă, însă contextul în care ajunge în organism este diferit. De aceea, atunci când vorbim despre nitrați, nu este suficient să întrebăm dacă sunt „buni” sau „răi”. Contează de unde provin, cu ce alte substanțe ajung în organism și cât de des suntem expuși. Nitrații sunt compuși naturali formați din azot și oxigen. Plantele au nevoie de azot pentru a crește, motiv pentru care legume precum spanacul, rucola, sfecla roșie și salata pot conține cantități relativ mari de nitrați. Nitrații pot ajunge însă și în apă. Îngrășămintele agricole, gunoiul de grajd, sistemele septice și apele uzate pot permite compușilor cu azot să pătrundă în sol, în pânza freatică și în râuri. Aici apare una dintre diferențele importante: o legumă bogată în nitrați nu trebuie privită în același mod ca apa contaminată cu nitrați. De ce nitrații din legume sunt diferiți de cei din apă Legumele nu aduc în organism doar nitrați. Ele conțin fibre, vitamina C, antioxidanți și alți compuși vegetali, iar beneficiile consumului de legume și fructe depășesc riscurile potențiale asociate expunerii la nitrații proveniți din aceste alimente. În plus, nitrații pot fi transformați în organism în oxid nitric, o moleculă implicată în circulația sângelui și funcționarea vaselor de sânge. Apa este un caz diferit. Nu vine la pachet cu fibre, vitamina C sau antioxidanți și nu este consumată doar ocazional, ca un anumit aliment. O bem zilnic, o folosim la gătit, pentru ceai și cafea, pentru cuburi de gheață sau pentru prepararea formulei pentru bebeluși. Dacă apa conține nitrați, expunerea poate deveni astfel una repetată, de-a lungul întregii zile. Dar nitrații din carnea procesată? Nitrații și nitriții sunt utilizați în unele produse din carne procesată pentru conservare și siguranța alimentară. Însă aici trebuie făcută din nou diferența între substanța în sine și alimentul în ansamblu. Consumul ridicat de carne procesată este asociat cu un risc mai mare de cancer, în special cancer colorectal, însă acest lucru nu înseamnă că nitrații sau nitriții, luați separat, explică întregul risc. Contextul general al consumului de carne procesată este cel care trebuie luat în considerare. Cu alte cuvinte, nitrații nu reprezintă o singură poveste, indiferent de sursă. Nitrații dintr-o porție de legume, cei utilizați în anumite alimente procesate și nitrații din apa potabilă trebuie analizați în contexte diferite. Ce se poate întâmpla dacă bem apă cu prea mulți nitrați Una dintre principalele probleme de sănătate asociate cu concentrațiile ridicate de nitrați din apa potabilă este methemoglobinemia, cunoscută și sub denumirea de „blue baby syndrome”. Există un standard de 50 mg/l pentru nitrații din apa potabilă. Acesta are tocmai rolul de a proteja împotriva acestei afecțiuni. O cercetare daneză de amploare a urmărit 54.804 de adulți fără demență timp de aproximativ 27 de ani. Studiul a găsit o asociere între un consum mai mare de nitrați proveniți din apa de la robinet și un risc mai mare de demență. În schimb, un consum mai mare de nitrați proveniți din plante a fost asociat cu rate mai mici de apariție a demenței. Este însă foarte importantă o precizare: acest studiu nu demonstrează că nitrații din apa potabilă provoacă demență. A fost un studiu observațional, care poate identifica asocieri, dar nu poate demonstra o relație directă de cauză și efect. Prin urmare, cea mai clară problemă de sănătate asociată cu nivelurile ridicate de nitrați din apă este methemoglobinemia, în timp ce legătura cu demența reprezintă deocamdată o asociere observată într-un studiu și necesită cercetări suplimentare. De ce este importantă sursa apei Apa poate părea perfect normală chiar dacă are nitrați. Aceștia nu modifică, în mod obișnuit, aspectul, gustul sau mirosul apei la concentrații tipice. Spre deosebire de sedimente, apa tulbure sau anumite gusturi și mirosuri, prezența nitraților nu poate fi observată cu simțurile. De aceea, sursa apei contează. În cazul apei din rețeaua publică, consumatorii pot verifica informațiile privind calitatea apei furnizate în zona lor. Pentru apa provenită din surse private, testarea este cu atât mai importantă, mai ales că aceste surse nu sunt administrate în același mod ca rețelele publice. Riscul poate fi deosebit de relevant pentru gospodăriile care folosesc apă din surse private, locuiesc în apropierea zonelor agricole sau folosesc aceeași apă pentru băut și gătit în fiecare zi. Fierberea apei nu elimină nitrații Un detaliu important este că fierberea apei nu reprezintă o soluție pentru eliminarea nitraților. Fierberea poate contribui la reducerea anumitor contaminanți biologici, însă nu îndepărtează substanțele dizolvate precum nitrații. Dacă apa este fiartă mult timp și o parte din apă se evaporă, concentrația substanțelor dizolvate poate chiar să crească. De aceea, dacă problema identificată prin testare este prezența nitraților, este necesară o metodă de tratare concepută pentru acest tip de contaminant. Organizația Mondială a Sănătății enumeră printre tehnologiile capabile să elimine nitrații schimbul ionic, osmoza inversă, denitrificarea biologică și electrodializa. Nu orice nitrat trebuie privit la fel Nitrații nu sunt pur și simplu „otrava din apă” și nici o substanță care trebuie eliminată din alimentație. Sursa face diferența În legume, nitrații vin împreună cu fibre, vitamina C și alți compuși vegetali, iar consumul acestor alimente face parte dintr-o dietă sănătoasă. În carnea procesată, nitrații și nitriții apar într-un context alimentar care trebuie privit cu mai multă atenție, mai ales în cazul consumului ridicat. În apă, problema este diferită: apa este consumată în mod repetat, iar nitrații nu pot fi detectați prin gust, miros sau aspect. De aceea, înainte de a ne întreba dacă nitrații sunt periculoși, întrebarea mai utilă este: din ce sursă provin și cât de multă expunere avem în fiecare zi?
Voi știți ce mâncați? Roșiile oltenești și grecești, cele mai căutate de consumatorii din Iași, au fost testate
Piețele și supermarketurile din Iași abundă de legume în această perioadă. Pe tarabele din piețe sunt roșiile oltenești și cele grecești, care se vând cu 25 de lei kilogramul Reporterii BZI au testat roșiile oltenești, grecești și castraveții, legume comercializate în piețele din Iași, în această perioadă. Legumele din supermarketurile Kaufland, care au fost și ele testate, provin din Turcia. Rezultatele apărute pe ecranul aparatului care indică nitrații din fructe și legume au fost surprinzătoare. Roșiile oltenești și cele grecești au fost testate cu un aparat special În această perioadă, supermarketurile și piețele din Iași sunt pline cu roșii și castraveți. Dacă unele legume provin din serele românești, altele sunt aduse din Turcia și din Grecia. Reporterii BZI au testat cu un aparat special care indică nivelul de nitrați din fiecare legumă. Roșiile testate provin din Piața Alexandru și din supermarketurile Kaufland. Norma maximă admisă pentru acestea este de 300 mg/kg. Rezultatele au arătat că toate roșiile sunt bune pentru consum, astfel că a fost afișat mesajul: „elevated nitrate content suggests to eat moderately”, ceea ce, prin traducere, înseamnă că: „conținutul crescut de nitrați sugerează să mănânci moderat”. Roșiile care provin din Turcia, comercializate în supermarketul Kaufland cu 13 lei/kilogram, au un conținut de 130 de mg/kg de nitrați, iar cele din Grecia, 90 mg/kg de nitrați; cele oltenești, 160 de mg/kg. Comercianții din piețele din Iași spun că roșiile oltenești, care se vând cu 25 de lei kilogramul, dar și cele grecești, la același preț, sunt căutate de clienți. „Acum, clienții vor roșii tot anul. Noi avem roșii românești, dar nu din Iași, ci din Olt. Acolo au reușit să producă acum. Roșiile de la noi, din județ, cred că apar prin iunie”, susține o comerciantă din Piața Alexandru. Căpșunile vândute în Iași au fost testate cu aparatul pentru nitrați. Legumele din piețele și supermarketurile din Iași sunt bune pentru consum În această perioadă se mai vând și castraveții, ceapa verde sau salata verde. Un kilogram de castraveți costă 6 lei, iar legumele provin din serele din țară. Testat cu aparatul special pentru verificarea nivelului de nitrați, rezultatele arată că un castravete are 320 de mg/kg de nitrați, iar norma maximă admisă este de 400 de mg/kg. Rezultatele la ceapa verde arată 200 de mg/kg de nitrați, iar norma este de 660 de mg/kg. Salata verde, căutată de clienți în această perioadă, este bună pentru consum. Aparatul indică 700 de mg/kg de nitrați, norma maximă admisă fiind de 2000 mg/kg. Reporterii BZI au testat nivelul de nitrați din cele mai consumate legume din această perioadă, care sunt comercializate în Piața Alexandru cel Bun și supermarketul Kaufland, ambele din Iași. Roșiile oltenești, căutate de consumatorii din Iași, au fost testate cu aparatul Greentest, iar rezultatele arată că sunt bune pentru consum. Donație lunară Donează lunar pentru susținerea jurnalismului de calitate Donație singulară Donează o singură dată pentru susținerea jurnalismului de calitate