Rușii au încercat să-și creeze propriul lor premiu Nobel. Istoric rus: Adevăratul premiu Nobel și-a pierdut relevanța
Kremlinul încearcă să-și creeze propriul „premiu Nobel” de când relațiile dintre Rusia și Occident s-au răcit în urma războiului din Ucraina. În Rusia s-a reluat preocuparea pentru înlocuirea importurilor din Vest. Propunerea vine după ce Rusia s-a retras permanent de la „Eurovision” și și-a reluat propriul concurs muzical din timpul epocii sovietice: Intervision . Ideea de a crea un echivalent rusesc al premiului Nobel este promovată de politicianul, romancierul și liderul paramilitar Zahar Prilepin și a istoricului și diplomatului Vladimir Medinski, consilier al președintelui rus Vladimir Putin. Rusia vrea să formeze o coaliție internațională împotriva monopolului occidental asupra culturii Rușii propun să li se alăture inițiativei lor China, India, state din America de Sud și din Africa cu scopul de a combate monopolul Occidentului asupra literaturii, fizicii, economiei și medicinei. Vladimir Medinski a susținut ideea și a declarat că adevăratul premiu Nobel „își pierde pozițiile” și deja „concurează cu premiul Nobel pentru pace în marginalitate”, potrivit Mezha. Totodată, în Rusia aproape nu au mai rămas oameni de știință și scriitori care să nu fi cedat în fața Kremlinului. Pe cei pe care nu i-au reușit să-i elimine, îi încarcerează. Lista laureaților Nobel din Rusia Din 1895 până în prezent, 28 de ruși au primit premii Nobel. Printre aceștia s-au enumerat savanți, medici, scriitori și un conducător de stat. Ivan Pavlov – fiziolog și medic rus, premiat în 1904 penru cetcetările aspra sistemului digestiv; Henryk Sienkiewicz – romancier și nuvelist polonez născut în satul Wola în timpul dominației Imperiului Rus, autor al romanelor „Quo Vadis”, „Prin foc și sabie”, „Potopul” și „Pan Wołodyjowski”, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în 1905 Ilia Ilici Mecinikov – microbiolog, anatomist și zoologrus de origine moldovenească, laureat al Premiului Nobel pentru Medicină datorită contribuției sale la cercetări asupra sistemului imunitar; Ivan Bunin- priul scriitor de origine rusă care a fost laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în 1933; Nikolai Seminonov -fizician și chimist rus, laureat al Premiului Nobel pentru Chimie în 1956 pentru contribuția sa la înțelegerea mecanismului reacțiilor chimice; Boris Pasternak – laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în 1958, autor al romanului „Doctor Jivago”; Igor Tamm – fizician care a explicat efectul radiației Cerenkov, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 1958; Sursa Foto: Wikipedia Commons/Kremlin.ru Autorul recomandă: Rusia trimite pe front soldați „de unică folosință”: fără căști și fără protecție elementară. Mulți mor înainte să ajungă în tranșee
Un laureat Nobel explică de ce Europa pierde cursa tehnologică cu China și SUA: Nu am mai făcut inovații în high-tech. Suntem înțepeniți la mid-tech
Europenii nu ar trebui să le permită Statelor Unite și Chinei să devină lideri în materie de tehnologie, a spus laureatul Nobel pentru Economie din acest an, Philippe Aghion. Economistul francez a avertizat că Europa ar putea pierde cursa tehnologică cu cele două puteri, potrivit France24. „Cred că țările europene ar trebui să realizeze că nu ar trebui să le mai permitem Statelor Unite și Chinei să devină lideri tehnologici și să pierdem în fața lor”, le-a declarat Aghion reporterilor printr-un apel telefonic pe durata unei conferințe de presă la Stockholm. Decalajul SUA-UE a crescut El a spus că decalajul financiar s-a lărgit tot mai mult între SUA și zona euro din anii 1980. După o perioadă când Europa a fost depășită de SUA în ce privește PIB-ul pe cap de locuitor, între cel de-al Doilea Război Mondial și mijlocul anilor 1980, decalajul a devenit și mai mare. „Motivul este că am eșuat să mai inovăm în domeniul high-tech. Am rămas înțepeniți pe mid-tech. Nu avem politici corespunzătoare și instituții pentru a inova în domeniul high-tech”, a spus el. „Nu avem un ecosistem financiar corespunzător pentru inovare”, a mai spus Aghion, în vârstă de 69 de ani. Economistul Philippe Aghion, laureat al Premiului Nobel pentru Economie Cine sunt laureații Premiului Nobel pentru Economie Joel Mokyr, Philippe Aghion şi Peter Howitt sunt cei trei cercetători câștigători ai Premiului Nobel pentru Economie. Cei trei au câştigat prestigiosul premiu pe 2025 pentru lucrările lor privind modul în care inovaţia şi forţele „distrugerii creative” pot stimula creşterea economică. Anunțul a fost făcut luni de Academia Regală Suedeză de Ştiinţe. Lucrările câştigătorilor premiului explică modul în care tehnologia dă naştere la noi produse şi metode de producţie care le înlocuiesc pe cele vechi, ducând la un nivel de trai, sănătate şi calitate a vieţii mai bun pentru oamenii din întreaga lume, a declarat Academia, potrivit Reuters. „În ultimele două secole, pentru prima dată în istorie, lumea a cunoscut o creştere economică susţinută. Acest lucru a scos un număr mare de oameni din sărăcie şi a pus bazele prosperităţii noastre”, a declarat, într-un comunicat, organismul care acordă premiul. Laureaţii au arătat, de asemenea, că un astfel de progres nu poate fi considerat ca fiind de la sine înţeles. „Stagnarea economică, şi nu creşterea, a fost norma în cea mai mare parte a istoriei omenirii. Lucrările lor arată că trebuie să fim conştienţi de ameninţările la adresa creşterii continue şi să le contracarăm”, a declarat Academia Regală Suedeză de Ştiinţe. Sursa Foto: Profimedia Autorul recomandă: Ultimul premiu NOBEL acordat în acest an, decernat. Nobelul pentru Economie și teza revoluționară a trei cercetători. Premiu: 1,2 milioane de dolari
Un recent laureat Nobel avertizează asupra pericolelor inteligenței artificiale
Un laureat al Premiului Nobel pentru Economie din acest an a avertizat luni că inteligența artificială oferă „posibilități uimitoare”, dar ar trebui reglementată din cauza potențialului său de distrugere a locurilor de muncă, potrivit AFP. Remarcile canadianului Peter Howitt, profesor emerit la Universitatea Brown din Statele Unite, au venit pe fondul unor îngrijorări crescânde cu privire la modul în care inteligența artificială va afecta societatea și piața muncii. Guvernatorul Californiei, Gavin Newsom, a semnat luni o lege inedită care reglementează interacțiunile cu chatboții bazați pe inteligență artificială, sfidând eforturile Casei Albe de a lăsa tehnologia necontrolată. Teoria „distrugerii creative” Howitt a fost unul dintre cei trei economiști onorați luni de Academia Regală Suedeză de Științe pentru munca sa asupra modului în care tehnologia stimulează și afectează creșterea economică. Cercetările sale, realizate împreună cu colegul său câștigător, Philippe Aghion din Franța, s-au concentrat pe teoria „distrugerii creative”, în care un produs nou și mai bun intră pe piață, iar companiile care vând produsele mai vechi pierd. Howitt a declarat într-o conferință de presă că rămâne de văzut cine va fi liderul în domeniul inteligenței artificiale și „nu știm care vor fi efectele distrugerii creative”. „Este nevoie de reglementare” „Este evident o tehnologie fantastică, care are posibilități uimitoare. Și, evident, are un potențial uimitor de a distruge alte locuri de muncă sau de a înlocui forța de muncă înalt calificată. Și tot ce pot spune este că acesta este un conflict. Va trebui reglementat”, a spus el. „Stimulentele private pe o piață nereglementată nu vor rezolva cu adevărat acest conflict într-un mod cât mai avantajos pentru societate și nu știm ce va rezulta din asta.” Howitt, în vârstă de 79 de ani, a spus că a fost un „moment important în istoria omenirii” și l-a comparat cu perioadele trecute de inovație tehnologică, inclusiv boom-ul telecomunicațiilor din anii 1990 și începuturile electricității și energiei cu abur.
Donald Trump spune că a vorbit cu laureata Premiului Nobel pentru Pace, Maria Machado, deşi Casa Albă a criticat că nu a primit el premiul Nobel. Ce au discutat
Trump nu a ascuns dorinţa sa de a câştiga premiul. Un număr tot mai mare de lideri mondiali au declarat, de asemenea, că ar trebui să câştige premiul. Aceste apeluri s-au intensificat pe măsură ce planul său de pace pentru Gaza a câştigat avânt în ultimele zile. Cu toate acestea, perioada de nominalizare se încheie la sfârşitul lunii ianuarie pentru acest an, potrivit site-ului web al premiului. Vineri, Comitetul Nobel a anunţat că premiul pentru 2025 îi va fi acordat lui Machado pentru promovarea drepturilor democratice în Venezuela şi „pentru lupta sa în vederea realizării unei tranziţii juste şi paşnice de la dictatură la democraţie”. Machado a declarat într-un interviu acordat ziarului spaniol El Pais că a vorbit cu preşedintele SUA, dar a refuzat să ofere detalii despre conversaţia lor. Lidera opoziţiei, aşa cum a făcut şi în postarea sa de acceptare a premiului, i-a exprimat recunoştinţa faţă de Trump. În declaraţiile făcute vineri seara, Trump a confirmat că a vorbit cu Machado, adăugând că ea a fost „foarte drăguţă” în timpul convorbirii telefonice. „Persoana care a câştigat de fapt Premiul Nobel m-a sunat astăzi şi mi-a spus: «Accept acest premiu în onoarea dumneavoastră, pentru că dumneavoastră îl meritaţi cu adevărat»”, a spus preşedintele. „Un gest foarte frumos. Nu am spus: „Atunci dă-mi-l mie”, deşi cred că ar fi putut să o facă. A fost foarte drăguţă”, a glumit Trump. „Am ajutat-o pe parcurs”, a adăugat Trump. „Au nevoie de mult ajutor în Venezuela, este un dezastru total. Deci, s-ar putea spune că a fost acordat pentru 2024, iar eu candidez pentru alegerile din 2024”. La scurt timp după anunţarea premiului Nobel, administraţia Trump a reacţionat negativ „Comitetul Nobel a demonstrat că pune politica înaintea păcii”, a declarat Steven Cheung, directorul de comunicare al Casei Albe, într-o postare pe reţelele de socializare. Machado a câştigat premiul după ani de eforturi pentru promovarea democraţiei şi şi-a descris munca de-o viaţă ca fiind promovarea „buletinelor de vot în locul gloanţelor”. Ea a fost nevoită să se ascundă în Venezuela, în contextul unei represiuni severe împotriva disidenţilor din partea preşedintelui venezuelean Nicolas Maduro. Mulţi membri ai administraţiei Trump au lăudat anterior munca lui Machado. Administraţia l-a denunţat în repetate rânduri pe Maduro şi a desfăşurat o prezenţă militară substanţială în regiune pentru a combate „traficul de droguri” – o campanie pe care mulţi o consideră o încercare de a slăbi şi, eventual, de a-l îndepărta pe liderul venezuelean de la putere. Secretarul de stat Marco Rubio a făcut parte dintr-un grup de parlamentari, printre care se numără şi actualul ambasador al SUA la ONU, Mike Waltz, care a nominalizat-o pe Machado pentru Premiul Nobel pentru Pace în 2024.
Unul dintre cercetătorii laureați cu Nobelul pentru Medicină nu a aflat nici acum că a luat marele premiu
Anunțate cu aproape 24 de ore înainte, premiile Nobel pentru Medicină au făcut, până acum, înconjurul lumii, însă o singură persoană nu a putut fi anunțată că a câștigat cel mai valoros premiu din lume: profesorul Fred Ramsdell, unul dintre cei trei cercetători care au adus un aport semnificativ la modul în care funcționează sistemul imunitar. Un purtător de cuvânt al laboratorului său din San Francisco, Sonoma Biotherapeutics, a declarat pentru AFP că prof. Ramsdell este într-o drumeție „în afara rețelei” și că nu a reușit sub nicio formă să-l contacteze. Echilibru între viața personală și cea profesională Prin urmare, este foarte posibil ca prof. Ramsdell să nu aibă habar că este câștigătorul Premiului Nobel pentru Medicină, alături de ceilalți doi colegi ai săi. Faptul că profesorul Ramsdell este în digital detox arată că până și cei mai ocupați oameni pot, dacă vor, să aibă un echilibru sănătos între viața personală și viața profesională. Jeffrey Bluestone, un prieten de-al lui Ramsdell și cofondator al laboratorului, a spus că cercetătorul merită cu prisosință o vacanță, însă nu poate ajunge la el: „Am încercat să dau de el personal. Cred că ar putea fi în drumeții prin onele rurale din Idaho”, a spus Bluestone pentru sursa citată. Nici colega Brunkow nu a putut fi ușor contactată Comitetul Nobel a dat cu greu și de colega lui Ramsdell, Mary Brunkow – de asemenea, cu locuința pe coasta de vest a Statelor Unite, la nouă ore în urma orașului Stockholm, dar, în cele din urmă, vestea a reușit să ajungă la ea. Cei doi cercetători americani, împreună cu un cercetător japonez, au devenit laureați ai premiului Nobel pentru Medicină pentru cercetarea care a identificat „gardienii de Securitate” ai sistemului imunitar, numiți celulele T-reglatoare. Ei au reușit să explice de sistemul imunitar se oprește la momentul oportun pentru a nu declanșa o boală autoimună – „toleranța imună periferică” – ceea ce înseamnă o oportunitate vastă pentru dezvoltarea de noi tratamente pentru bolile autoimmune și alte studii medicale clinice.
Doi cercetători americani și un cercetător japonez, laureații Premiului Nobel pentru Medicină 2025
Trei cercetători, Mary E. Brunkow (SUA), Fred Ramsdell (SUA) și Shimon Sakaguchi (Japonia) au primit Premiul Nobel pentru Medicină 2025, pentru descoperirile lor privind „toleranța imună periferică”, adică mecanismul prin care sistemul imunitar nu ne atacă propriul corp. Cei trei laureați au descoperit cum știu să se oprească celulele T-reglatoare atunci când sistemul imunitar devine prea agresiv, putând să provoace boli autoimune, cum sunt diabetul de tip I, scleroza multiplă sau lupusul. Celulele T-reglatoare, binefăcătorul necunoscut al sistemului imunitar Astfel, Shimon Sakaguchi a fost primul care, în 1995, a demonstrat că, în afară de mecanismul cunoscut („curățarea” celulelor periculoase în timus), corpul are un al doilea sistem de control: celulele T-reglatoare, care țin în frâu restul sistemului imunitar. Aceasta a fost o idee revoluționară, care, la început, a fost contrazisă de mulți cercetători. Mutația din Foxp3, care produce boli autoimune Mary Brunkow și Fred Ramsdell au descoperit, în 2001, motivul genetic pentru care unele animale (de laborator) dezvoltau brusc boli autoimune: o mutație într-o genă numită Foxp3. Ei au constatat apoi că aceeași genă e esențială și la oameni, iar defectele ei duc la o boală gravă, IPEX, care apare la copii și afectează întregul sistem imunitar. Foxp3 controlează celulele T-reglatoare În 2003, Sakaguchi a legat cele două descoperiri, arătând că gena Foxp3 controlează exact dezvoltarea acelor celule T-reglatoare pe care el le identificase anterior. Această descoperire e importantă prin aceea că a schimbat modul în care medicii și cercetătorii înțeleg echilibrul fin dintre apărare și autoapărare. Importanța descoperirii – tratamente autotimune mai eficiente Pe baza acestei descoperiri se pot crea tratamente noi pentru bolile autoimune. Mai mult decât atât, această descoperire lasă loc pentru invenții medicale noi ce privesc „slăbirea” controlată a sistemului imunitar, pentru o rată de acceptare a transplantului mai mare. De asemenea, se pot pune la punct terapii care „opresc frânele” imunității în caz de cancer, ca să lase corpul să lupte mai eficient cu tumorile. De altfel, unele dintre aceste tratamente sunt deja în studii clinice. Fred Ramsdell (Sonoma Biotherapeutics – San Francisco) identifică mutațiile care cauzează bolile autoimune. Mary Brunkow (Institute for Systems Biology – Seattle) descoperă gena Foxp3. Shimon Sakaguchi (Universitatea din Osaka) descoperă celulele T reglatoare. Premiul total este de 11 milioane de coroane suedeze (aprox. 950.000 de euro).
Paul Negulescu, cercetător de origine română, a fost distins cu Nobelul american pentru cercetare medicală clinică
Premiile pentru Cercetare Medicală Clinică pe 2025 ale prestigioasei Fundații Lasker onorează trei oameni de știință pentru contribuțiile aduse la dezvoltarea unui tratament salvator nou al fibrozei chistice: Michael Welsh, Jesus Gonzalez și Paul Negulescu. Paul Negulescu este cercetătorul de origine română care a condus proiectul ce a culminat cu dezvoltarea unei combinații de trei medicamente care a transformat Fibroza Chistică într-o boală gestionabilă. Ce este Fibroza Chistică Fibroza Chistică este o boală genetică ce afectează mai multe organe (în special plămânii și sistemul digestiv). Ea este caracterizată de existența unei gene „defecte”, moștenite de la părinți, care îngroașă lichidele din organism, transformându-le într-un mucus gros și lipicios. În plămâni, acesta blochează căile respiratorii (ducând la respirație grea, tuse persistentă și infecții pulmonare), iar în sistemul digestiv blochează canalele din pancreas (astfel, enzimele nu mai ajung în intestin pentru a ajuta la descompunerea alimentelor, lucru ce are ca rezultat faptul că persoana afectată nu mai poate absorbi corect nutrienții), iar în glandele sudoripare este afectată transpirația (care are un conținut de sare mai mare decât normalul – de aceea unul dintre testele de diagnosticare a fibrozei chistice se numește „testul sudorii”). Mic istoric În anii ’30, patologul Dorothy Andersen a observat că pancreasul unor copii cu celiachie conținea chisturi pline cu lichid. Ea și-a dat seama că se confrunta cu o maladie distinctă și, în 1938, i-a dat denumirea de „fibroză chistică a pancreasului”. În ciuda acestui progres, viața cu această boală însemna tuse persistentă, respirație șuierătoare, intoleranță la efort, regimuri obositoare de curățare a plămânilor și spitalizări îndelungate. În anii ’80, cercetătorii au demonstrat că celulele epiteliale din glandele sudoripare, căile nazale și trahee ale persoanelor cu CF transportă ineficient ionii de clorură. În ’89, au identificat și secvențiat gena „defectuoasă”, pe care au numit-o cystic fibrosis transmembrane conductance regulator (CFTR). Ei au definit, de asemenea, cea mai frecventă eroare genetică — lipsa fenilalaninei — purtată de aproape 90% dintre persoanele cu CF. Abordarea inovatoare a echipei de cercetători Echipa de cercetători care a primit Premiul Lasker (supranumit și „Nobelul” american) a descoperit o abordare radicală – a mers la rădăcina problemei, adică la gena defectă, la proteina CFTR – poarta care reglează fluxul de sare și apă în interiorul și exteriorul celulelor, care la persoanele cu Fibroză Chistică, nu mai funcționează. Inovația echipei a constat în crearea unor medicamente noi, denumite modulatori CFTR, care acționează ca un fel de chei la o ușă defectă – o repară și o fac să funcționeze din nou. Efectul: secrețiile, care până atunci erau groase, devin subțiri și normale. Ce sunt Premiile Lasker La pacienții cărora li s-a administrat un astfel de tratament s-a observat o îmbunătățire vizibilă a funcției pulmonare și, prin urmare a calității vieții. Ei nu mai au nevoie de antibiotice, iar mulți pot avea o viață aproape normală. Acest lucru l-a făcut echipa de cercetători din care face parte și Paul Negulescu. Premiile Lasker sunt cele mai prestigioase distincții în domeniul științelor medicale, după Nobel. Ele sunt considerate un barometru excelent pentru viitorii câștigători ai Premiului Nobel pentru Fiziologie sau Medicină și onorează oameni de știință, medici, activiști care au adus contribuții majore la înțelegerea, diagnosticarea, tratarea și vindecarea bolilor. În mod tradițional, ele sunt acordate pentru trei categorii: Premiul pentru cercetare medicală fundamentală Lasker – DeBakey Premiul clinic pentru cercetare medicală Lasker – Bloomberg Premiul pentru servicii publice Lasker – Koshland O statistică impresionantă: peste 90% dintre câștigătorii Premiilor Lasker au primit ulterior și un Premiu Nobel și de aceea acest premiu se mai numește și „Nobelul American”. Pentru calendarul științific global, Premiile Lasker au un rol vital în recunoașterea și stimularea inovației în cercetarea biomedicală. Cine este Paul Negulescu Cercetătorul Paul Negulescu este fiul unor imigranți români – prima generație de imigranți care a plecat din România după cel de-al Doilea Război Mondial și s-a stabilit în Statele Unite. Tatăl său a fost chirurg, mama sa – o talentată poliglotă, care se ocupa de afacerile clinicii tatălui său. Bunicul său pe linie maternă a fost Constantin Vișoianu, o figură marcantă în politica românească – jurist, diplomat, ministru de Externe în timpul Regelui Mihai I. Paul Negulescu este, în prezent, cercetător la Vertex Pharmaceuticals.
Brevete Nobel, găsite într-o reședință de vară din Suedia
Nobel, care a descoperit dinamita în 1867 și a creat Premiile Nobel prin testamentul său din 1895, deținea sute de brevete în mai multe țări, majoritatea privind metodele de producție și utilizările explozibililor cu nitroglicerină. „Am primit un apel de la o persoană care lucra la un salon de licitații”, a declarat pentru AFP Hanna Stjarne, directoarea Fundației Nobel. „Avea aceste documente care i-au fost furnizate de un cuplu din sudul Suediei, în Blekinge, care au găsit acele documente în casa lor de vară. Am analizat situația și am constatat că acestea sunt într-adevăr documente de mare importanță pe care dorim să le păstrăm pentru generațiile viitoare.Nu se știe cum au ajuns brevetele acolo, dar oferă o privire unică asupra vieții lui Nobel”, a spus Stjarne. „A fost uimitor să deschid aceste documente, să le privesc, să am acea impresie despre cum trebuie să fi fost viața acum 150 de ani și cum a călătorit el prin Europa, cum a lucrat în Europa.” Nobel era cunoscut ca un globetrotter. Afost poreclit „cel mai bogat vagabond din lume” care a trăit în diferite perioade ale vieții sale în Suedia, Rusia, Germania, Franța, Statele Unite, Marea Britanie și Italia. Pentru a-și proteja brevetele și a evita transportul pe distanțe lungi de nitroglicerină periculoasă, inventatorul a fondat companii în diverse țări.
Trump l-a sunat pe ministrul norvegian al Finanțelor pentru discuții despre tarife și Premiul Nobel
Mai multe țări, inclusiv Israel, Pakistan și Cambodgia, l-au nominalizat pe Trump pentru medierea acordurilor de pace sau a încetării focului, iar el a afirmat că merită această distincție oferită de Norvegia, pe care patru predecesori ai săi la Casa Albă au primit-o. „De nicăieri, în timp ce ministrul finanțelor Jens Stoltenberg mergea pe stradă în Oslo, Donald Trump a sunat”, a relatat ziarul, citând o sursă. „Voia Premiul Nobel. Și să discute despre tarife”. Casa Albă, ministerul finanțelor din Norvegia și Comitetul Nobel norvegian nu au răspuns imediat solicitărilor de comentarii. Fiecare an aduce sute de candidați nominalizați, iar laureații sunt aleși de Comitetul Nobel norvegian, ai cărui cinci membri sunt numiți de parlamentul norvegian conform dorinței industrialistului suedez din secolul XIX, Alfred Nobel. Anunțul câștigătorilor este făcut în luna octombrie, la Oslo. Ziarul norvegian a precizat că nu este prima dată când Trump aduce în discuție premiul în conversațiile cu Stoltenberg, fost secretar general al NATO. Stoltenberg a spus că apelul a vizat discuții despre tarifele comerciale și cooperarea economică înainte de convorbirea telefonică a lui Trump cu premierul norvegian. Întrebat dacă Trump a ridicat problema Premiului Nobel, Stoltenberg a răspuns: „Nu voi intra mai mult în detaliile convorbirii”. Mai mulți oficiali ai Casei Albe, inclusiv secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, și reprezentantul pentru comerț al SUA, Jamieson Greer, au participat la apel, a adăugat Stoltenberg. Casa Albă a anunțat pe 31 iulie un tarif de 15% pentru importurile din Norvegia, la fel ca în Uniunea Europeană. Stoltenberg a declarat miercuri că Norvegia și Statele Unite continuă negocierile privind aceste tarife.