Un ucrainean suspectat de implicare în sabotarea Nord Stream, reținut în Polonia
Autoritățile din Polonia au reținut un cetățean ucrainean suspectat de implicare în sabotajul gazoductului Nord Stream. Bărbatul ar fi fost căutat în baza unui mandat european de arestare emis de o instanță germană. Un purtător de cuvânt al biroului Procurorului districtual din Varșovia a confirmat reținerea unui suspect, conform Bloomberg. Volodimir Z., un scafandru ucrainean căutat de autoritățile din Germania pentru presupusa sa implicare în exploziile Nord Stream, a fost reținut în Polonia, au declarat marți procurorii și avocatul său. Fără a spune de unde a obținut informațiile, postul de radio RMF FM a anunțat că procedurile de extrădare vor începe în curând, decizia finală în acest caz ținând de instanța poloneză. Conductele Nord Stream, sabotate la câteva luni după invadarea Ucrainei de către Rusia Ucraineanul, care este instructor de scufundări, este suspectat că face parte dintr-un grup care a folosit explozibili pentru a arunca în aer conductele Nord Stream 1 și Nord Stream 2 în septembrie 2022, la câteva luni după invadarea pe scară largă a Ucrainei de către Rusia. Nord Stream 1 și Nord Stream 2, controlate de Gazprom, transportau gaz natural din Rusia în Germania. Exploziile au întrerupt în mare măsură aprovizionarea Europei cu gaz din Rusia, marcând o escaladare majoră a conflictului din Ucraina. Exploziile au fost descrise atât de Moscova, cât și de Occident ca un act de sabotaj. Nimeni nu și-a asumat responsabilitatea pentru explozii, iar Ucraina a negat orice implicare. Șase cetățeni ucraineni suspectați de implicare, identificați de autoritățile germane Autoritățile germane au identificat șase cetățeni ucraineni suspectați că au comis atacurile asupra gazoductului Nord Stream și există indicii privind implicarea unor entități ale statului ucrainean. Principalul suspect, Serhiy K., a fost arestat în august de agenți ai poliției italiene în orașul Rimini. În urmă cu un an, Suedia a renunțat la o anchetă în acest caz, spunând că nu are jurisdicție, având în vedere că nimic nu indică faptul că atacul ar fi implicat Suedia sau cetățenii săi. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: O instanță din Italia a decis extrădarea în Germania a unuia dintre autorii atacului asupra Nord Stream /Avocatul vrea să facă apel
În absența sprijinului Statelor Unite, UE renunță la planurile privind prețul petrolului din Rusia
Uniunea Europeană a renunțat la un plan de a coborî plafonul prețurilor pentru petrolul rusesc exportat, din cauza temerilor că Statele Unite nu vor susține sancțiuni mai dure împotriva Rusiei, din cauza creșterii prețurilor la țiței. Uniunea Europeană a propus reducerea prețului maxim al petrolului rusesc de la 60 de dolari pe baril în prezent la 45 de dolari, însă creșterea prețului petrolului în urma atacului Israelului asupra Iranului a complicat eforturile de a obține unanimitatea celor 27 de membri ai blocului comunitar. Potrivit unor oficiali familiarizați cu discuțiile, care au solicitat să rămână anonimi, mai multe state membre ale Uniunii Europene susțin că un plafon mai scăzut al prețului petrolului poate funcționa numai dacă SUA sprijină măsura, conform Bloomberg. Donald Trump: Sancțiunile „ne costă o mulțime de bani” Sursele au adăugat că, în urma summitului Grupului celor Șapte din această săptămână, a devenit clar că SUA nu este dispusă să sprijine un set de sancțiuni mai dure împotriva Rusiei. În timpul reuniunii G-7 din Alberta, Canada, președintele SUA Donald Trump le-a declarat reporterilor că sancțiunile „ne costă o mulțime de bani”. Pachetul de sancțiuni al UE – cel de-al 18-lea pachet de sancțiuni al blocului de la invadarea Ucrainei de către Rusia – este încă așteptat să includă o interdicție privind gazoductele Nord Stream care leagă Germania de Rusia, precum și o extindere a sancțiunilor SWIFT împotriva unui nou grup de bănci. Miniștrii de Externe ai UE vor discuta măsurile luni la Bruxelles. Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a părut săptămâna aceasta să se îndepărteze de propunerea UE de a coborî plafonul de preț pentru petrolul rusesc. „În ultimele zile, am văzut că prețul a crescut, astfel încât plafonarea prețului petrolului își îndeplinește funcția”, a declarat von der Leyen în marja G-7, unde a fost discutată propunerea. „În acest moment, există puține presiuni pentru reducerea plafonului prețului petrolului”. Plafonarea prețului a fost convenită în decembrie 2022; măsura interzice comerțul cu țiței rusesc transportat de petroliere dacă prețul plătit este mai mare de plafonul convenit și le interzice companiilor de transport maritim, de asigurare și de reasigurare să manipuleze transporturi de țiței rusesc în întreaga lume, cu excepția cazului în care acesta este vândut pentru un preț mai mic decât prețul plafonat. Măsura a fost menită să diminueze veniturile Rusiei, astfel încât aceasta să aibă mai puțini bani pentru a-și finanța invazia din Ucraina, prevenind în același timp o scădere bruscă a aprovizionării globale cu petrol. Foto: Profimedia CITIȚI ȘI: Zelenski denunță sprijinul Moscovei pentru Teheran/ „ Rusia încearcă să salveze programul NUCLEAR iranian” Adrian Sabău, originar din București, a absolvit studiile de licență la Universitatea din București. Aflat la începutul carierei la “Gândul”, a mai lucrat anterior ca traducător. Este pasionat … vezi toate articolele
Ministrul Energiei din Austria: UE trebuie să fie deschisă la reluarea importurilor de gaz din Rusia „odată cu încheierea războiului
Ministrul Energiei din Austria a declarat că Uniunea Europeană trebuie să fie deschisă la reluarea importurilor de gaz din Rusia în cazul în care se va ajunge la un acord de pace pentru a pune capăt războiului din Ucraina. Bruxelles-ul „trebuie să mențină opțiunea de a reevalua situația odată cu încheierea războiului”, a declarat ministrul austriac al Energiei pentru Financial Times. Declarația a confirmat relatările conform cărora Elisabeth Zehetner, secretarul de stat austriac pentru Energie, a pledat în favoarea acestui scenariu în fața colegilor săi din UE în cadrul unei reuniuni care a avut loc luni la Luxemburg, au declarat diplomați la curent cu discuțiile. Poziția Vienei marchează prima dată de la invazia rusă în Ucraina, în 2022, când un stat membru al UE, altul decât Ungaria sau Slovacia, evocă deschis reluarea importurilor de gaze rusești după încheierea războiului. Comisia Europeană urmează să propună marți interzicerea oricăror noi contracte de gaze cu Rusia și rezilierea celor existente în următorii doi ani – indiferent de rezultatul negocierilor de pace. Dan Jorgensen, comisarul UE pentru Energie, a declarat luni că un potențial acord de pace „nu ar trebui să ne determine să începem să importăm din nou gaz rusesc”. „Aceasta ar fi o decizie foarte nechibzuită, deoarece ar însemna doar umplerea cu bani a vistieriei pentru război a lui Putin. Cred că ar însemna să repetăm greșelile pe care le-am făcut în trecut”, a adăugat el. Bruxelles-ul propune interzicerea conductelor Nord Stream Oficialii europeni au dezbătut anterior dacă revenirea la gazul rusesc ar trebui să facă parte din negocierile de pace cu Rusia – Comisia opunându-se ferm unui astfel de pas. Bruxelles-ul propune, de asemenea, interzicerea conductelor Nord Stream care leagă Germania de Rusia – o măsură susținută de cancelarul german Friedrich Merz ca o modalitate de a opri orice potențiale discuții interne privind revenirea la gazul rusesc ieftin. Austria depinde puternic de gazele naturale rusești de decenii, importând aproximativ 80% din necesarul de gaz din Rusia înainte de războiul din Ucraina. Viena a luat măsuri pentru a-și diversifica aprovizionarea cu gaz, în special din alte țări europene, precum Germania. Austria, care este neutră din punct de vedere politic, dar susține sancțiunile, a fost criticată pentru întârzierea în reducerea acestei dependențe de la începutul războiului. Ungaria și Slovacia, care depind în continuare de gazul rusesc și care sunt conduse de guverne favorabile Rusiei, și-au exprimat opoziția față de planul Comisiei de a pune capăt tuturor importurilor de combustibili fosili din Rusia până în 2027. Și Italia, care a importat cele mai multe gaze rusești anul trecut, potrivit think-tank-ului Ember, a evocat anterior opțiunea reluării importurilor de gaze după încheierea războiului, în cadrul unor discuții cu ușile închise. Comisia intenționează să utilizeze dreptul comercial atunci când propune interzicerea completă a gazului rusesc, a relatat Financial Times. Jorgensen a declarat că, spre deosebire de regimul de sancțiuni, care necesită sprijinul unanim din partea celor 27 de guverne ale UE la fiecare șase luni, interdicția „va rămâne în vigoare până când cineva va decide să o schimbe”. Mai multe țări și-au exprimat îngrijorarea cu privire la faptul că temeiul juridic al interdicției va fi suficient de solid pentru a le permite companiilor să invoce clauze de forță majoră pentru contractele existente fără a plăti penalități mari Rusiei. Jorgensen a declarat că a primit „un punct de vedere foarte clar din partea echipei juridice a Comisiei, potrivit căreia, deoarece aceasta va fi o prohibiție, o interdicție, companiile nu vor avea probleme juridice”. Foto: Profimedia CITIȚI ȘI: BBC: Statele occidentale continuă să ajute indirect economia de război a lui Vladimir Putin Adrian Sabău, originar din București, a absolvit studiile de licență la Universitatea din București. Aflat la începutul carierei la “Gândul”, a mai lucrat anterior ca traducător. Este pasionat … vezi toate articolele
Noul ministru german al Economiei cere UE să aprobe un plan de sprijinire a companiilor germane mari consumatoare de energie
Katherina Reiche, noul ministru german al Economiei, a avertizat că supraviețuirea industriei grele a țării este vitală pentru suveranitatea Europei. Ea cere Bruxelles-ului să aprobe un plan de sprijinire a companiilor germane mari consumatoare de energie. Katherina Reiche a declarat că speră ca Comisia Europeană să înțeleagă necesitatea ca Berlinul să subvenționeze costurile energiei electrice pentru sectoare precum chimie și siderurgie, pentru a contribui la încheierea celei mai lungi perioade postbelice de stagnare a Germaniei. Într-un interviu cu Financial Times, primul acordat unei organizații media internaționale, Reiche a subliniat că Berlinul este hotărât să „își facă temele” prin punerea în aplicare a reformelor structurale și prin lansarea unui plan de investiții de 1.000 de miliarde de euro în infrastructură și industria de apărare. Ea a pledat, de asemenea, pentru protejarea altor industrii prelucrătoare, subliniind greșelile anterioare care au condus la o dependență excesivă de Rusia și China. „A nu avea producție de oțel în Germania ar însemna să intrăm în noi dependențe”, a declarat Reiche. „A nu mai avea producție chimică de bază ar însemna să intrăm în noi dependențe”. Centrala electrică pe bază de lignit la mina de lignit Garzweiler a RWE din Grevenbroich, Renania de Nord-Westfalia, Germania. Planurile coaliției lui Friedrich Merz riscă să încalce normele UE privind ajutoarele de stat Cea mai mare economie din zona euro este dependentă de industria prelucrătoare grea, care se confruntă cu costuri mai mari ale energiei. Noua coaliție a cancelarului conservator Friedrich Merz a promis să reducă costurile energiei electrice. De asemenea, s-a angajat să introducă o rată redusă specială a energiei electrice pentru industriile mari consumatoare de energie, precum oțelul, sticla, cimentul și produsele chimice. Planul riscă să încalce normele UE privind ajutoarele de stat. „Pentru a păstra industriile mari consumatoare de energie – dar nu numai acestea – în Germania, avem nevoie de aprobarea ajutorului de stat”, a declarat Reiche. Ea a susținut că creșterea este esențială pentru sănătatea democrației pe continent: „Suntem, de asemenea, în concurență între sisteme, iar Europa trebuie să demonstreze – și va demonstra – că este capabilă să reacționeze rapid. Să ne îmbunătățim și în același timp să ne protejăm procesele democratice și să ne susținem valorile.” Nevoia de a găsi un echilibru în ceea ce privește China Reiche, în vârstă de 51 de ani, a fost membră CDU în Bundestag timp de 17 ani și a ocupat de două ori funcții ministeriale în timpul mandatului Angelei Merkel. În ultimii zece ani ea a lucrat în domeniul afacerilor. În ultimii cinci ani a fost director executiv al Westenergie, o filială a gigantului energetic german Eon. Reiche a subliniat necesitatea de a găsi un echilibru în ceea ce privește China, care este una dintre cele mai importante piețe pentru exportatorii germani, inclusiv pentru marii producători de automobile, dar care este văzută din ce în ce mai mult ca o amenințare economică și geopolitică la adresa Europei. Germania, a spus ea, trebuie să își reducă în timp dependența de produsele și materiile prime chinezești, adăugând în același timp că ar trebui să mențină o „relație rezonabilă, bună” cu Beijingul. „Este o piață uriașă, este o putere economică, este o putere militară. Companiile noastre sunt puternic investite acolo. O mare parte din valoarea adăugată provine din investițiile în China.” Reiche a fost dură cu privire la apelurile recente ale mai multor politicieni germani, inclusiv câțiva din propriul său partid, pentru reînființarea conductelor de gaz Nord Stream între Rusia și țara sa. „Înapoi la gazul rusesc? Cu un regim care bombardează Kievul în fiecare zi? Este absolut de neconceput pentru mine”, a spus ea. Ea a susținut că Germania – care obișnuia să fie cel mai mare client al Gazprom în Europa – trebuie în schimb să își intensifice eforturile pentru a-și diversifica aprovizionarea. „Trebuie să facem tot ce ne stă în putință pentru a accesa alte surse de energie”. Germania, a spus ea, a „cedat în fața unei erori” crezând că aprovizionarea cu gaz rusesc este sigură indiferent de ce se întâmplă în lume, adăugând: „Am plătit un preț amar pentru această atitudine naivă”. Foto: Profimedia CITIȚI ȘI: Friedrich Merz nu exclude furnizarea de rachete de croazieră TAURUS Ucrainei /Intră în ”zona posibilităților” Adrian Sabău, originar din București, a absolvit studiile de licență la Universitatea din București. Aflat la începutul carierei la “Gândul”, a mai lucrat anterior ca traducător. Este pasionat … vezi toate articolele
Von der Leyen: UE lucrează la noi sancțiuni împotriva Rusiei. Pachetul nr. 17 a fost adoptat acum câteva zile
Uniunea Europeană lucrează la un nou pachet de sancțiuni pentru a crește presiunea asupra președintelui rus Vladimir Putin din cauza războiului din Ucraina, a declarat vineri președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în timp ce liderii din întreaga Europă s-au întâlnit la Tirana. Uniunea Europeană a adoptat deja 17 pachete de sancțiuni – cel mai recent în această săptămână – iar diplomații spun că este din ce în ce mai dificil să se obțină unanimitatea necesară între cei 27 de membri ai blocului pentru a adopta noi măsuri, conform Reuters. „El nu vrea pace, așa că trebuie să creștem presiunea și de aceea lucrăm la un nou pachet de sancțiuni”, a declarat von der Leyen, referindu-se la Putin, înaintea summitului Comunității Politice Europene din Albania. „Acest pachet va include, de exemplu, sancțiuni privind Nord Stream 1 și Nord Stream 2. Acesta va include lucrul la listarea mai multor nave ale flotei fantomă rusești și, de asemenea, reducerea plafonului prețului petrolului și, de asemenea, mai multe sancțiuni asupra sectorului financiar din Rusia.” Nord Stream 1 și Nord Stream 2, compuse fiecare din două conducte, au fost construite de Gazprom, o companie controlată de statul rus, pentru a pompa gaz natural către Germania pe sub Marea Baltică. Conductele au fost avariate de o serie de explozii în 2022. Sancțiunile „masive” cu care liderii europeni au amenințat în ultimele zile ar avea nevoie de sprijinul Statelor Unite pentru a reuși, au declarat oficiali și diplomați. Mark Rutte: Putin „a făcut o greșeală trimițând o delegație de nivel scăzut” Între timp, negociatorii ruși și ucraineni s-au aflat vineri la Istanbul pentru ceea ce a fost anunțat ca fiind primele lor discuții directe de pace în mai mult de trei ani, sub presiunea președintelui american Donald Trump de a pune capăt celui mai mortal conflict din Europa de la cel de-al Doilea Război Mondial. Putin a propus duminică discuții directe cu Ucraina în Turcia, dar a respins provocarea președintelui ucrainean Volodimir Zelenski de a-l întâlni personal și a trimis în schimb o echipă de oficiali de rang mediu la discuții. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat că Putin „a făcut o greșeală trimițând o delegație de nivel scăzut”. „Ceea ce am văzut ieri și peste noapte este încă o dovadă că Putin nu este serios în privința păcii”, a declarat premierul britanic Keir Starmer la sosirea la summitul de la Tirana. „A tras de timp și cred că este foarte important, prin urmare, să avem o unitate absolută cu aliații noștri. Vom lucra la acest lucru și astăzi, pentru a clarifica faptul că trebuie să existe o încetare a focului, dar și pentru a clarifica faptul că, în cazul în care nu există o încetare a focului, vom acționa împreună în ceea ce privește sancțiunile.” Foto: Profimedia CITIȚI ȘI: Economia zonei euro a avansat cu 1,2%, iar cea a UE cu 1,4% în trimestrul întâi /Care este situația ROMÂNIEI Franța și Germania au anunțat că se raliază propunerii președintelui Donald Trump: 5% din PIB pentru APĂRARE Adrian Sabău, originar din București, a absolvit studiile de licență la Universitatea din București. Aflat la începutul carierei la “Gândul”, a mai lucrat anterior ca traducător. Este pasionat … vezi toate articolele