Traian Băsescu critică clasa politică, în frunte cu Nicușor Dan, pentru criza actuală
Traian Băsescu a criticat clasa politică, în frunte cu președintele Nicușor Dan, pentru criza pe care o traversăm acum, după căderea Guvernului Bolojan, în urma moțiunii de cenzură din 5 mai. Fostul președinte a explicat marți seară, la B1 TV, de ce este atât de greu să se formeze rapid un nou guvern. Traian Băsescu / Sursa FOTO: Mediafax Foto «Deci, se pare că fiecare are Constituția lui. Nicușor Dan are Constituția lui. Probabil în Constituția lui scrie „fără AUR”. PNL-ul are Constituția lui. Probabil în Constituția PNL-ului scrie ”cu Bolojan și fără PSD”. PSD-ul are Constituția lui în care scrie „fără Bolojan”. Deci, dacă vă uitați, toți sunt niște caraghioși, care au fiecare câte o Constituție, niciunul nu are Constituția României în mână când vorbește. Dacă luăm în considerație că a trecut primul tur de consultări, eu cred că președintele, la ora asta, avea obligația să facă o nominalizare. De ce? Pentru că în Constituție nu avem numai litera Constituției, avem și spiritul Constituției. Dacă partidele nu sunt în stare să vină fără condiții în fața președintelui, președintele trebuie să spună… „Dragi partide parlamentare, pentru că nu puteți, eu voi desemna un premier de la partidul cu cel mai mare număr de parlamentari”. Aș face lucrul ăsta și aș da 10 zile să vină cu guvernul. „Constituția are și un spirit, nu numai o formă scrisă” Ceea ce face domnul președinte acum este neconstituțional și târâie țara într-o situație de instabilitate politică. Dacă partidul cu cel mai mare număr de voturi nu reușește să facă o majoritate, merge la al doilea partid sau merge la al treilea sau merge în altă parte, dar continuă procesul de a încerca să facă guverne. Nu… întâi face două săptămâni de întâlniri informale. Nu scrie în Constituție, nicăieri, că președintele pierde vremea făcând întâlniri în informale. Când țara are guvern căzut, e o situație de urgență. Președintele nu pierde vremea, ci acționează. Deci, s-au pierdut două săptămâni cu consultări de astea neoficiale, s-a făcut și trecerea în revistă a partidelor, în mod oficial… președintele trebuia să ia o decizie. Dacă vrea să mai facă un rând de consultări… ca să afle ce? Care e partidul cu cel mai mare număr de voturi? Îl are! Îmi pare rău, nu fac o pledoarie pentru PSD, dar sunt niște reguli scrise și nescrise. Constituția are și un spirit, nu numai o formă scrisă», a declarat Traian Băsescu, la B1 TV. Autorul mai recomandă: Năstase, dezvăluire în premieră despre “noaptea cuțitelor lungi”: O să-ți spun ceva ce nu am spus niciodată public/La telefon Băsescu Băsescu a comentat informația Gândul conform căreia Delia Velculescu ar putea fi numită premier de Nicușor Dan: „Poate găsește un bărbat țeapăn” Băsescu îl pulverizează pe Bolojan: „Și ei sunt la fel de șobolani, chiar dacă acționează un întrerupător”
Nicușor Dan a stabilit data consultărilor oficiale pentru desemnarea viitorului premier. Ordinea în care partidele se vor întâlni cu președintele
Președintele Nicușor Dan a anunțat convocarea viitoarelor consultărilor cu partidele parlamentare în vederea desemnării noului premierului pentru luni, 18 mai, oferind și programul întâlnirilor formale. Președintele Nicușor Dan „În temeiul prevederilor art. 103 alin. (1) din Constituția României, Președintele României, Nicușor Dan, va invită la Palatul Cotroceni președinții și reprezentanții partidelor și formațiunilor politice reprezentate în Parlamentul României, pentru consultări privind desemnarea candidatului la funcția de Prim-ministru”, a transmis Administrația Prezidențială. Consultările vor începe luni dimineața după programul: Ora 09:00 – Partidul Social Democrat (PSD); Ora 10:00 – Alianța pentru Unirea Românilor (AUR); Ora 11:00 – Partidul Național Liberal (PNL); Ora 12:00 – Uniunea Salvați România (USR); Ora 13:00 – Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR); Ora 14:00 – Grupul Parlamentar al Minorităților Naționale; Ora 15:00 – Partidul S.O.S. România (SOS); Ora 16:00 – Partidul Oamenilor Tineri (POT). Consultările au loc în contextul în care Guvernul Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură, în data de 5 mai 2026, după ce Partidul Social Democrat a decis retragerea sprijinului pentru premierul liberal. Autorul mai recomandă: Victor Ponta: „Nicușor Dan a anunțat că nu o să desemneze un premier până nu are majoritate în Parlament. Trebuie să facă exact invers ca premierul să poată să-și facă majoritatea” Condițiile lui Nicușor Dan, înainte de consultările pentru formarea noului guvern. Ce spune președintele României despre invitarea AUR la Cotroceni Surse. Nicușor Dan nu îl va propune pe Ilie Bolojan premier din nou. Prima variantă, guvern politic. Ce opțiuni de guvern ar mai agrea președintele 7 zile de la căderea salvatorului Bolojan. 5 scenarii posibile de a forma un nou guvern. 10 variante de premieri. Un nume surpriză de pe lista scurtă a lui Nicușor Dan Ce au discutat Ilie Bolojan și Nicușor Dan la Cotroceni Surse: Nicușor Dan a stabilit calendarul oficial al consultării cu partidele. Abia de săptămâna viitoare, după 13 mai. Care e motivul tărăgănării Kelemen Hunor, după consultările de la Cotroceni: „Premierul nu poate veni nici din PSD, nici din PNL”. Care sunt scenariile
Adrian Vasilescu: Creșterea TVA este inflaționistă. România are nevoie de un Guvern care să reziste. Reducerea deficitului bugetar este obligatorie
Contextul internațional extrem de tensionat din ultima perioadă, peste care se suprapune și situația actuală incertă, cu un nou Guvern a cărui naștere s-a dovedit a fi complicată și dureroasă, are nevoie mai mult ca oricând de specialiști care să ia decizii sănătoase pentru economie și finanțele țării, pentru cetățenii care așteaptă îngrijorați planul de măsuri care să scoată țara din actualul complex al dezechilibrelor. Inflație, dezinflație și din nou inflație, chiar dacă fără amenințarea cu deflația prin care au trecut 15 țări din UE în septembrie 2024, și ce ar mai putea să urmeze dacă prețurile vor crește și mai mult la bunuri – îndeosebi la alimente, la medicamente – și la servicii, dobânzile la credite, plus ce ar putea să aducă eliminarea plafonării prețurilor energiei sunt subiecte disecate la Gândul Exclusiv, într-un amplu interviu realizat cu Adrian Vasilescu, consultant de strategie în cadrul Băncii Naționale a României (BNR). Sunt teme nu doar de extremă importanță, ci și de extremă dificultate. Iar analiza lui Adrian Vasilescu, de două decenii în serviciul Băncii Naționale, poate fi un bun reper pentru opinia publică, pentru toți cei dornici să înțeleagă fenomenele economice și financiare cu care se confruntă țara în acest timp dominat de riscuri, de incertitudini și de vulnerabilități. Banca centrală a României – având între principalele obiective și atribuții asigurarea şi menţinerea stabilităţii preţurilor, stabilitatea financiară, stabilirea și aplicarea politicii monetare și a politicii valutare, administrarea rezervelor internaționale – este deosebit de activă în acest context intern și internațional, mai ales că legea o plasează în linia întâi a confruntării cu inflația, care se manifestă la nivel global. Adrian Vasilescu a declarat, în interviul la Gândul Exclusiv, că în actualele împrejurări, riscul geopolitic este cel mai periculos, inclusiv ca fenomen inflaționist. Și s-a manifestat periculos pentru că, în iarna lui 2022, riscului energetic, care a aprins focul inflației globale în 2021, i s-a adăugat riscul geopolitic. Fără aceste înlănțuiri, dezordinea prețurilor n-ar fi avut resurse să toace nervii și banii lumii întregi atâția ani. Criza prețurilor a ajuns la jumătatea celui de-al cincilea an și abia în 2026 va fi posibil să i se pună punct. “Banca Națională a României «desenează» o hartă a riscurilor. O hartă pe care o schimbă în fiecare an pentru că, în timpuri grele, ordinea riscurilor, în raport cu gradul lor de pericol, se schimbă anual. Riscul geopolitic este acum pe primul loc. Banca Națională e atentă clipă de clipă la efectele nocive pe care acest risc le produce în sfera ei de atribuții. Și cum lovite sunt întâi și întâi stabilitatea prețurilor și stabilitatea financiară, BNR întărește apărarea în aceste sectoare”, a spus Adrian Vasilescu. “Ar trebui să ajungem în șapte ani cu deficitul bugetar la 3% din PIB” În cazul în care măsurile luate de noul Guvern vor afecta stabilitatea prețurilor, am vrut să aflăm de la Adrian Vasilescu ce s-ar putea face pentru a nu ajunge în impas major, mai ales că în această perioadă politicienii consultați au avansat soluții inflaționiste. Iar cea mai vehiculată, cea mai disputată măsură între reprezentanții partidelor și președintele Nicușor Dan a fost aceea a creșterii TVA-ului cu cel puțin două procente. “Complicată problemă! Dacă, de pildă, iei o decizie, la ora asta, să nu crească TVA-ul, ar însemna că pe partea stabilității prețurilor ai făcut un lucru bun. Ai îndepărtat un pericol inflaționist! Dar numai să nu fie reversul mai rău! Partidele de guvernământ, dacă vor scăpa de un pericol inflaționist pentru că nu vor urca TVA-ul, vor fi obligate să găsească noii soluții de echilibrare a veniturilor și cheltuielilor bugetare. Pentru că la reducerea deficitului bugetar nu există alternativă. La acest capitol nu vom avea nicio păsuire din partea agențiilor de rating suveran. În câțiva ani trebuie să ajungem la un deficit bugetar de 3% din PIB. Și nu va fi posibil s-o facem numai tăind cheltuieli”, afirmă Adrian Vasilescu. Ce ar însemna șapte ani pentru România? Pentru că în șapte ani va trebui să reducem deficitul la 3% din PIB. Răspunsul lui Adrian Vasilescu este categoric: “Politică fiscală strânsă”. “Aici sunt în joc doi termeni. Unul care este fluturat în dezbateri publice de mai mulți formatori de opinie, care spun că austeritatea ne așteaptă! Pentru că austeritatea este și un cuvânt care face rating. Atrage mai mulți cititori, mai mulți telespectatori. Și mai este termenul preferat de Guvernatorul BNR. Dieta! De dietă e nevoie și în viața de zi cu zi. Va fi nevoie de dietă și în ajustarea deficitului bugetar. Adică de un regim de viață sănătoasă! “Cu austeritatea, strângi cureaua mult și te sufoci, cu dieta, strângi cureaua atât cât trebuie să îți asigure o viață sănătoasă” Adrian Vasilescu a subliniat faptul că noul Guvern va trebui să fie un “foarte bun nutriționist”, ceea ce ar însemna – în opinia sa – o abordare sănătoasă și totodată mai puțin periculoasă decât austeritatea. “Există o sintagmă pe care n-o agreez, dar recurg la ea pentru că e folosită frecvent și e ușor de înțeles: Strângem cureaua! În condiții de austeritate, strângi cureaua mult și te sufoci; cu dieta, strângi cureaua atât cât trebuie să îți asigure o viață sănătoasă. Adică o economie sănătoasă, finanțe sănătoase, un deficit bugetar care să nu sară calul, dar să rămână un deficit bugetar activ. Deficitul bugetar activ, în traducere, înseamnă o marjă de 3% din PIB, un prag pe care îl acceptă și Comisia Europeană, și FMI-ul și ești împăcat cu toată lumea. Iar «3%» înseamnă că peste ce s-a stabilit prin legea bugetului – adică peste veniturile obținute din impozitele pe pensii, din impozitele pe salarii, din impozitele pe profitul întreprinderilor, taxe și altele, inclusiv din colectarea TVA-ului, taxă pe care o plătește absolut toată suflarea dintr-o țară, de la copii la veterani – mai poți activa din împrumuturi, la nivel de 3% din PIB-ul țării, o sumă pentru investiții și alte cheltuieli. Vrei ca suma asta să fie mai mare? Nu îngroși deficitul, ci faci un PIB mai mare”. Radiografia intervenției BNR din luna