România și Coreea de Sud dezvoltă parteneriatul strategic în domeniul energiei nucleare: oficialii coreeni au vizitat centrala de la Cernavodă
Printre oficialii coreeni prezenți sâmbătă la Cernavodă se numără președintele Adunării Naționale a Republicii Coreea, Excelența Sa Woo Won-shik, Ambasadorul Republicii Coreea în România, Excelența sa Rim Kap-soo, dar și reprezentanții Korea Hydro & Nuclear Power (KHNP), un vast producător de energie electrică din Coreea de Sud, specializat în dezvoltarea hidroenergiei, dar și a energiei nucleare. Potrivit Nuclearelectrica, „vizita marchează o etapă importantă în parteneriatul strategic dintre România și Republica Coreea”, care reflectează „valori comune, excelență tehnologică și o viziune unitară pentru un viitor energetic sustenabil”. „Suntem bucuroși să consolidăm parteneriatul și colaborarea noastră cu KHNP în vederea retehnologizării Unității 1. Acesta este un proiect vital pentru securitatea energetică a României și un reper pentru cooperarea internațională în sectorul nuclear. Împreună cu KHNP, livrăm un proiect de mare impact care va asigura încă 30 de ani de energie curată pentru populația și industria românească”, a precizat Cosmin Ghiță, directorul general al Nuclearelectrica. Potrivit companiei, „această vizită la nivel înalt subliniază consolidarea relației bilaterale și angajamentul reciproc al ambelor națiuni de a impulsiona progresul în domeniul energiei curate, al inovării și al securității energetice regionale”. Un alt proiect strategic care urmează să fie dezvoltat în parteneriat cu furnizorul correan de energie KHNP este instalația de detritiere de la Cernavodă, prima de acest gen din Europa. Potrivit Nuclearelectrica, proiectul va contribui la „îmbunătățirea performanței de mediu și va consolida poziția de lider regional a României în domeniul tehnologiilor nucleare avansate. Vineri, președintele Adunării Naționale a Republicii Coreea, Excelența Sa Woo Won-shik a purtat discuții alături de premierul Ilie Bolojan. Printre subiectele discutate s-a aflat și proiectul de retehnologizare a Unității 1 a Centralei Nuclearoelectrice de la Cernavodă.
Cosmin Ghiță, directorul Nuclearelectrica, își donează 20% din salariu către statul român
Cosmin Ghiță, directorul general al Nuclearelectrica, a anunțat că își donează 20% din salariu către statul român „pentru inițiative relevante în acest domeniu strategic”. Anunțul vine după ce și ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a anunțat că și-a tăiat 20% din salariu. „Cred cu convingere că leadershipul autentic presupune asumare, inclusiv dincolo de atribuțiile de serviciu. De aceea, am decis să susțin în mod direct, ca persoană fizică, proiectele care contribuie la consolidarea programului nuclear civil din România, donând 20% din salariul meu către statul român pentru inițiative relevante în acest domeniu strategic. Într-un moment în care se discută intens despre remunerarea liderilor din companiile de stat, consider că este esențial ca aceștia să dea un exemplu de solidaritate și angajament față de obiectivele naționale pe care le servescc”, a scris Cosmin Ghiță pe rețelele de socializare. Bogdan Ivan, ministrul Energiei, a anunțat că a renunțat la 20% din salariu Bogdan Ivan, ministrul Energiei, a anunțat, vineri, că a renunțat la 20% din salariul său, bani pe care i-a virat către statul român. „Tocmai am virat 20% din salariul meu de ministru al Energiei statului român. Înainte de a le cere tuturor colegilor din companiile de stat din subordinea Ministerului, e normal ca eu să fac acest gest. Acum le cer și lor și directorilor și membrilor în Consiliile de Administrație și de Supraveghere să facă același gest într-un element de normalitate în care nu putem să cerem doar oamenilor care au venituri mici, doar familiilor tinere aflate la început de drum sau doar bunicilor care au pensii mici, să strângă cureaua și să fie solidari cu România în aceste momente”, a precizat Bogdan Ivan pe contul său de Facebook. RECOMANDAREA AUTORULUI: Bogdan Ivan, ministrul Energiei: „Tocmai am virat 20% din salariul meu de ministru al Energiei statului român” Pachetul 2 de măsuri fiscale / Premierul Bolojan: Reforma societăților unde statul e acționar majoritar. Vom modifica indicatorii de performanță Cum ar fi intervenit Guvernul României în PRESA din Moldova, în timpul campaniei prezidențiale / Ce s-ar ascunde în spatele susținerii lui Nicușor Dan
Prima instalație de detritiere din Europa și a treia din lume a început să fie construită la Cernavodă: Burduja: România marchează un moment ISTORIC
Nuclearelectrica, în parteneriat cu Korea Hydro & Nuclear Power, au turnat luni, la centrală de la Cernavodă, primul beton în construcția primei Instalații de Detritiere din Europa și a treia din lume, au anunțat oficialii companiei naționale și ai Ministerului Energiei. „România are tot ceea ce îi trebuie pentru a fi lider european în energia viitorului”, a apreciat ministrul Sebastian Burduja. Nuclearelectrica și Korea Hydro & Nuclear Power (KHNP) au demarat, luni, la CNE Cernavodă, lucrările de construcție ale primei instalații de detritiere (CTRF) din Europa, în prezența E.S. dl. RIM Kap-soo, ambasadorul Republicii Coreea în România, după ce ausemnat contractul de Inginerie, Procurare și Construcție (EPC) în luna iunie 2023. Instalația de Detritiere (CTRF) de la CNE Cernavodă are la bază o tehnologie românească inovatoare, dezvoltată de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Tehnologii Criogenice și Izotopice – ICSI Rm. Vălcea și va fi a treia instalație de detritiere din lume și prima din Europa, oferind României posibilitatea de a deveni un centru european pentru producția și exportul de tritiu, combustibilul candidat al viitoarelor reactoare de fuziune. „Astăzi scriem istorie la Cernavodă. România devine prima țară din Europa care construiește o instalație de detritiere, folosind o tehnologie dezvoltată aici, acasă, de cercetătorii de la ICSI Râmnicu Vâlcea – un institut de elită, recunoscut internațional pentru soluții curate, eficiente și sustenabile, un adevărat centru de excelență, pe care îl cunosc foarte bine din mandatul de ministru al cercetării”, a declarat ministrul Energiei, Sebastian Burduja. Potrivit demnitarului, aceasta este o realizare care demonstrează că viitorul energetic al Europei se poate construi în România, prin mintea și munca românilor. „Proiectul de la Cernavodă este o dovadă a viziunii noastre strategice: combinăm cercetarea românească de vârf cu parteneriate internaționale solide – așa cum este cel cu Korea Hydro & Nuclear Power – pentru a livra soluții în domeniul energiei curate și al protecției mediului. Mai mult, acest proiect poziționează România ca centru european pentru producția și exportul de tritiu – combustibilul candidat al reactoarelor de fuziune nucleară, precum ITER. Producția de tritiu se adaugă ciclului nuclear românesc integrat, pe care vrem să îl recuperăm: de la minele de uraniu la producția de apă grea, combustibil nuclear și producția de energie nucleară pe tehnologie CANDU, în cele patru reactoare de la Cernavodă,” a declarat Sebastian Burduja. Proiect vital pentru reducerea impactului tritiului asupra mediului Proiectul CTRF de la CNE Cernavodă are drept obiectiv reducerea concentrației de tritiu din sistemele de apă grea ale reactoarelor CANDU de la Unitățile 1 și 2, arată oficialii ministerului. Acest proiect este vital pentru reducerea impactului tritiului asupra mediului și pentru creșterea eficienței operaționale a centralei nucleare. Prin aceasta, se va permite reutilizarea apei grele. De asemenea, tritiul recuperat va fi stocat în condiții de siguranță și poate fi utilizat pentru viitoare reactoare de fuziune. „Astăzi este un moment important în călătoria României către energia durabilă – turnarea primului beton pentru Instalația de Detritiere de la Cernavodă. Acest proiect reprezintă nu numai un progres tehnologic, ci și angajamentul nostru față de un mediu mai curat și mai sigur. Este un proiect inovativ, coordonat de echipe de experți, un proiect care pune România, încă o dată, pe harta globală a dezvoltării industriei nucleare. Colaborarea dintre Nuclearelectrica și KHNP exemplifică puterea parteneriatelor internaționale în atingerea obiectivelor comune. Împreună, stabilim un precedent în materie de inovare și responsabilitate în industria nucleară”, a subliniat Cosmin Ghiță, director general Nuclearelectrica. Potrivit companiei, România are de asemenea oportunitatea de a-și dezvolta lanțul de furnizori și de a deveni un centru de dezvoltare și export al tehnologiei și al know-how-ului românesc de detritiere, folosind fabrici și forță de muncă locale. „La fel cum orice structură se bazează pe o fundație solidă și impecabilă, sperăm sincer că betonul turnat astăzi, fără fisuri, va servi drept bază solidă pe care va fi construită cu succes instalația de detritiere. KHNP rămâne pe deplin angajată să colaboreze strâns cu SNN, așa cum a făcut-o întotdeauna, pentru a asigura finalizarea cu succes a acestui proiect”, a declarat dr. Whang Joo-ho, președinte și director general al KHNP. Proiectul CTRF, realizat de ICSI Rm. Vălcea, utilizează cea mai avansată tehnologie, CTRF incluzând inclusiv cerințele actualizate de securitate nucleară pentru o instalație industrială de tritiu, așa cum au fost stabilite de către CNCAN, Comisia Națională pentru Controlul Activităților Nucleare din România. Proiectul CTRF va fi finalizat în 50 de luni și va respecta cele mai avansate cerințe de securitate nucleară. Acesta beneficiază de un sprijin financiar semnificativ din partea Băncii Europene de Investiții, care asigură un împrumut de 145 de milioane de euro. Prin această investiție strategică, România își consolidează poziția în industria nucleară globală și devine un actor esențial în viitorul energiei curate la nivel european. Sursa foto: Nuclearelectrica Citiți și Cel mai mare producător de gaze naturale din România, Romgaz, primul pas OFICIAL pentru cumpărarea celui mai mare consumator, combinatul Azomureș Transgaz, Ministerul Energiei și ANPM, decizie favorabilă în procesul intentat de Bankwatch România împotriva construirii gazoductului Tuzla – Podișor Absolventă a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Departamentul de Limbi Moderne Aplicate din cadrul Facultății de Litere, Mădălina Prundea a debutat în presa regională, la „Evenimentul … vezi toate articolele
Secretar de stat în Ministerul ENERGIEI: Se poartă discuţii pentru un contract pe 10 ani privind furnizarea de uraniu între KazAtomProm şi Nuclearelectrica
Casian Niţulescu, secretar de stat în Ministerul Energiei, anunţă „deschiderea discuţiilor” pentru un contract pe zece ani cu privire la furnizarea de uraniu între compania de stat Nuclearelectrica şi Kazatomprom. Oficialul a condus delegaţia Ministerului Energiei la lucrările Grupului de lucru Kazahstan–România în domeniul energiei, desfăşurate la Astana. „Am purtat discuţii constructive cu ministrul Energiei, Erlan Akkenzhenov, vice-ministrul Energiei, Ilyas Bakytzhan, vice-ministrul Afacerilor Externe, Roman Vassilenko, şi cu preşedintele Agenţiei pentru Dezvoltare Nucleară, Almassadam Satkaliyev. De asemenea, am avut întâlniri importante cu conducerea companiei KazAtomProm. Am discutat despre consolidarea colaborării în sectorul energetic, securitatea aprovizionării cu ţiţei, politici fiscale cu impact asupra companiilor cu capital kazah din România şi posibile noi proiecte comerciale. Un punct-cheie: deschiderea discuţiilor pentru un contract pe 10 ani privind furnizarea de uraniu între KazAtomProm şi Nuclearelectrica”, scrie el, pe Facebook. România este interesată şi de transferul de tehnologie pentru prelucrarea beriliului, iar KazAtomProm a invitat delegaţia României să viziteze fabrica metalurgică de la Ulba în luna iulie. „Un pas important pentru întărirea cooperării energetice româno-kazahe!”, a conchis el. CITEȘTE ȘI: Sebastian Burduja susține că nu sunt probleme în sistemul energetic național: „Nu există RISC de blackout! Ținem lumina aprinsă pentru România” Cât câștigă statul de la cele mai mari companii din ENERGIE la care are acțiuni. Acestea se află în TOP 10 la BVB în funcție de capitalizarea bursieră Bursa de valori București a deschis pe roșu. Toți indicii bursieri sunt în SCĂDERE după rezultatul primului tur al alegerilor prezidențiale Au mai rămas 60 de zile până la expirarea PLAFONĂRII la energie. Când se stabilește cine mai primește ajutor Sebastian Burduja despre proiectul de la Teiuș: Peste 600 MW au fost deja finalizaţi şi conectaţi la reţeaua naţională. Suntem pe drumul cel bun Gigi Becali spune că George Simion știa din 18 martie că va intra în turul 2 cu Nicușor Dan: „Ce facem?! Dacă ne învață așa, cu libertatea de gay” Absolventă a Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării, Oana Zvobodă a debutat în presă la televiziunea PrimaTV, în anul 2017. Între 2017 și 2020 a fost reporter la PrimaTV, unde … vezi toate articolele
DEN: Nuclearelectrica, dispusă să reducă PRODUCȚIA de la Cernavodă pentru câteva ore, pentru a face față provocărilor de Paște. Scenariile de lucru
Producția de energie de la Centrala nucleară de la Cernavodă ar putea să fi redusă în zilele de Paște, în cazul unui excedent prea mare în zilele de Paște, când consumul de curent din țară este așteptat să fie mic, acesta fiind un scenariu de ultima instanță, potrivit anunțului responsabililor după ședința Comandamentului energetic de marți. Nuclearelectrica este dispusă să reducă, chiar și pentru câteva ore, producția reactoarelor de la Cernavodă, în zilele de Paște, a declarat Virgiliu Ivan, directorul Dispecerului Energetic Național (DEN), de sub umbrela operatorului național de sistem și transport al energiei electrice, Transelectrica. „Du există niciun risc de blackout” Declarațiile șefului DEN vin după ședința comandamentului energetic, convocat marți de ministrul Energiei, Sebastian Burduja, pentru a stabili un plan de acțiune pentru zilele de Paște. Specialiștii din sistemul energetic național estimează că în zilele de Paște – când vremea va fi însorită, deci producția din surse fotovoltaice va fi mare, iar credincioșii, deopotrivă ortodocși și catolici vor fi liberi, deci consumul va fi mic -, România va avea un excedent de energie electrică, astfel că s-au întâlnit pentru a creiona scenariile cele mai probabile de Paște, care să fie petrecut fără probleme de alimentare pentru consumatori, dar și pentru siguranța sistemul de distribuție „Pe baza tuturor datelor pe care le-am analizat, nu există niciun risc de blackout″, a subliniat ministrul Energiei. „ELCEN București va opera doar cazane de apă fierbinte, deci va opri unitățile care produc energie electrică. De asemenea, Complexul Energetic Oltenia va funcționa doar cu 2 grupuri, și acelea la o putere redusă, de 80 MW fiecare, în total undeva la 160 MW. Hidrolectrica va asigura creșterea consumului cu ajutorul unităților sale cu pompaj. Și mizăm și pe baterii, avem astăzi o capacitate de aproape 400 MWh în sisteme de stocare. Aceste baterii se vor încărca și vor ajuta la echilibrarea sistemului″, a spus ministrul Energiei. Demnitarul a precizat că, la nevoie, va fi redusă puterea reactoarelor de la centrala nucleară Cernavodă cu 20%, sau chiar 40%, dacă situația o va impune. „Dar încercăm să nu afectăm activitatea celor 2 reactoare, pentru că ele sunt grupuri destul de rigide, așa cum bine se cunoaște″, a spus Sebastian Burduja. „Obligația noastră este să funcționăm echilibrat” Șeful DEN, cel care poate ordona închiderea unor unități, a precizat să există deschidere din partea producătorului de energie din surse nucleare că reducă „Hidroelectrica, la dispoziția noastră să oprească chiar toate centralele, dacă excedentul de energie electrică va fi așa de mare. Nuclearelectrica, de asemenea, este dispusă să acționeze să-și reducă unitățile chiar pentru câteva ore, astfel încât să ajute. Au venit în sprijinul nostru și colegii de la Complexul Energetic Oltenia, iar cifrele anunțate și de către dumnealor de către domnul ministru sunt practic la jumătate față de minimul tehnic de funcționare în regim de durată. În regim de durată, grupurile au un minim tehnic undeva la 160-170 de megawați și pentru această perioadă sunt pregătiți să reducă la jumătatea această producție pe fiecare unitate. Suntem alături și de operatorii de distribuție pentru că împreună cu dumnealor încercăm să gestionăm nivelul de tensiune la toate nivelurile, începând cu rețeaua electrică de transport și până la prizele la instalațiile fiecărui utilizator”, a precizat șeful DEN. „Obligația noastră este să funcționăm echilibrat”, a declarat Virgiliu Ivan. Sucursala Nuclearelectrica (CNE) Cernavodă operează două unități nucleare CANDU, fiecare cu o putere instalată de aproximativ 700 MW, contribuind cu peste 18% din energia nucleară la producția totală de energie și cu 33% la producția totală de energie fără CO2 în România. Apel pentru prosumatori Provocările vine și pe fondul creșterii galopante a numărului și capacității instalate a prosumatorilor a crescut semnificativ. Puterea electrică instalată totală a prosumatorilor din România a crescut într-un ritm galopant în ultimii ani și a ajuns să echivaleze cu capacitatea a aproape 3,4 reactoare nucleare de la Cernavodă, conform celor mai recente date ale Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), de la finalul anului 2024. Potrivit șefului DEN, capacitatea instalată a prosumatorilor a ajuns la peste 2.700 MW, adică echivalentul producției a 3,85 de reactoare de la Cernavodă. În conferința de marți, ministrul Energiei a spus că a discutat cu președintele Asociației Prosumatorilor, care ar urma să recomande prosumatorilor să-și oprească invertoarele. „Fiecare prosumator știe cum să facă lucrul ăsta, e un lucru foarte simplu. De ce? Și prosumatorii produc energie, consumă parte din ea, excesul îl injectează în rețea, și și asta poate crea dezechilibre″, a spus Burduja. De precizat că distribuitorii nu controlează instalațiile de producție ale prosumatorilor. Invertoarele trebuie programate să se deconecteze de la rețea dacă tensiunea crește peste nivelul de 253 V și să repornească după 15 minute, potrivit normelor de siguranță în vigoare. Citiți și Scenariile pentru un posibil excedent de ENERGIE de Paște. Burduja: „Ne asigurăm din timp, și de data aceasta, că nu vom fi luați prin surprindere” Sărbătorile Pascale, provocări majore pentru sistemul energetic. Director Transelectrica: „Ne pregătim şi căutăm soluţii adecvate” Prosumatorii, dar nu numai, ar putea avea prețuri DIFERENȚIATE, pe ore, după expirarea schemei de plafonare. Stadiul demersului legislativ Prosumatorii din România au ajuns la o putere de peste 2.300 MW, cât 3,3 REACTOARE nucleare de la Cernavodă. Numărul lor se apropie de 200.000 Absolventă a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Departamentul de Limbi Moderne Aplicate din cadrul Facultății de Litere, Mădălina Prundea a debutat în presa regională, la „Evenimentul … vezi toate articolele