Convorbire telefonică între ministrul de Externe, Oana Țoiu, și secretarul de stat al SUA, Marco Rubio. Agenda discuțiilor
Anunțul a fost făcut de Tammy Bruce, purtător de cuvânt al Departamentului de Stat. În cadrul discuției, Marco Rubio a reafirmat dorința Statelor Unite pentru un comerț echitabil și echilibrat între cele două state. De asemenea, a salutat participarea României în programul de Verificare Electronică a Naționalității (Electronic Nationality Verification). I had a productive discussion today with Secretary of State Marco Rubio @SecRubio on deepening the RO-US Strategic Partnership, a partnership that is of high importance for our countries and the region. We are working together building upon the achievements reached during the… pic.twitter.com/pQzpfuPPHD — Toiu Oana (@oana_toiu) July 31, 2025 Potrivit unui comunicat al MAE, cei doi oficiali au discutat despre întărirea Parteneriatului Strategic. Ambii au subliniat importanța aprofundării Parteneriatului Strategic România–SUA și continuarea cooperării bilaterale în domenii prioritare precum securitatea și apărarea, energia și investițiile în inovație. Ministrul român a evidențiat cooperarea excelentă cu Statele Unite în cadrul NATO și la nivel bilateral, precum și contribuția esențială a prezenței militare americane pe teritoriul României la securitatea Europei și a spațiului euro-atlantic. A evocat potențialul important în materie de co-producție în domeniul industriei de apărare, care începe să fie valorificat prin proiecte concrete precum cele în domeniul producției de muniție și a radarelor militare de înaltă performanță. „Ministrul de Externe, Oana Țoiu, a transmis aprecierea Președintelui României, Nicușor Dan, pentru invitația Președintelui SUA, Donald Trump, de a efectua o vizită oficială la Washington la începutul anului viitor. Vizita ministrului român de externe la New York în luna septembrie va permite continuarea dialogului pentru pregătirea vizitei Președintelui României”, se arată în comunicat. Un accent deosebit a fost pus pe importanța strategică a Mării Negre, România reafirmându-și angajamentul pentru cooperarea cu Aliații și partenerii internaționali, în vederea asigurării siguranței navigației si a proiectelor de exploatare a gazelor din Marea Neagră. Proiectele bilaterale în sectorul energiei În domeniul energiei, au fost evidențiate proiectele bilaterale în curs de desfășurare, cu accent pe dezvoltarea reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă și a dezvoltării tehnologiei reactoarelor modulare mici (SMR) de la Doicești. România își consolidează astfel rolul în securitatea energetică regională și în dezvoltarea rutelor de tranzit. „Ministrul afacerilor externe și-a exprimat încrederea că obiectivele de securitate internă ale Administrației Trump vor fi susținute prin participarea României în Programul Visa Waiver, reafirmând importanța specială pe care autoritățile române o acordă acestui subiect și angajamentul acestora de a coopera îndeaproape cu instituțiile americane implicate, precum și buna colaborare interministerială și aportul important al premierului în urmărirea acestui obiectiv. La invitația Statelor Unitate ale Americii prin Secretarul de Stat Marco Rubio, ministra de externe Oana Țoiu a anunțat planurile României de aderare la Declarația Comună privind Securitatea și Reziliența Cablurilor Submarine la adunarea ONU din septembrie”, mai transmite MAE.
Oana Ţoiu, despre vizita lui Nicuşor Dan la Washington: Nu se pune problema dacă vizita va avea loc
Oana Ţoiu a spus miercuri seara că vizita este stabilită deja de la momentul convorbirii telefonice între preşedintele Donald Trump şi preşedintele Nicuşor Dan. „România nu mai este într-un moment în care să se pună problema dacă vizita va avea loc sau dacă întâlnirea între preşedinţi va avea loc. Mai degrabă, acum priorităţile noastre sunt legate de conţinutul agendei, de paşii viitori şi de felul în care avansăm în relaţia bilaterală cu Statele Unite ale Americii pentru că avem mai multe componente. Cea care a fost cea mai prezentă şi în spaţiul public şi în agenda din România este componenta legată de prezenţa trupelor din SUA în cadrul bazelor NATO pe care le avem pe teritoriul României şi aceasta, sigur că rămâne prioritatea noastră numărul unu, în sensul în care trebuie să ne asigurăm că protejăm România, că protejăm graniţa Uniunii Europene, graniţa NATO. Este extrem de important nu doar pentru România, ci pentru NATO, pentru Uniunea Europeană şi pentru vecinii noştri să asigurăm această stabilitate internaţională aici, aşa cum şi România contribuie la misiunile comune şi în alte ţări”; spune ministrul de Externe, la Antena 3 CNN. De asemenea, spune că pentru România este foarte important să avanseze componenta economică. „Din punctul nostru de vedere, suntem sub potenţialul pe care l-am putea avea, atât în ceea ce priveşte investiţiile din SUA aici în zona privată, cât şi în ceea ce priveşte posibilitatea de extindere a unor afaceri din România în piaţa din SUA. Avem deja de o bună vreme antreprenori şi afaceri suficient de dezvoltate, un grad de maturitate suficient al antreprenoriatului românesc, astfel încât să ne uităm cu ambiţii foarte clare şi în interiorul piaţei unice din Uniunea Europeană, dar şi spre SUA. Şi sunt, sigur, antreprenori care fac asta deja. Întrebarea este în ce fel putem să fim de ajutor dezvoltării economice a României practic şi prin întărirea relaţiei bilaterale. Am contribuit în această perioadă, prin echipele României, la negocierea comună între Uniunea Europeană şi Statele Unite ale Americii. Noi acolo avem, aparte, anumite domenii care sunt de interes, în special energia nucleară, de exemplu, achiziţia de aeronave, sigur, şi tarifele aparte legate de oţel, potenţialul de dezvoltare în zona de microcipuri şi tehnologia rămân pentru noi priorităţi”, a mai spus Oana Ţoiu. În pregătirea vizitei preşedintelui Nicuşor Dan la Washingtown, Oana Ţoiu va merge la aniversarea ONU în septembrie. „În primul rând, vorbim despre prezenţa oficială a României în cadrul Adunării Generale a Naţiunilor Unite. Am avut o conversaţie de dimineaţă şi de altfel de mai multe ori în ultimele zile cu ambasadorul nostru în pregătirea acestei întâlniri şi mă refer la ambasadorul nostru pentru partea de agenda care ţine de New York. Este posibil să avem şi un segment legat de Washington. Foarte important pentru noi este să ne întâlnim şi cu comunitatea de români din Statele Unite ale Americii”, a precizat Oana Ţoiu. Întrebată dacă există perspectiva unei întâlniri cu Marco Rubio, cu secretarul de stat, pentru perfectarea vizitei preşedinţelui Dan, Oana Ţoiu a spus că preferă să anunţe întâlnirile în momentul în care ele sunt oficiale.
Semnale că România poate reveni în Programul Visa Waiver la finalul anului. Reacție Oana Țoiu
Întrebată, miercuri seara, ce eforturi se fac pentru ca România să revină în programul Visa Waiver, Oana Țoiu a spus că pe lângă o schimbare de agendă a Statelor Unite ale Americii în tranziția de la mandatul președintelui Joe Biden către mandatul președintelui Donald Trump, „poate că și noi, ca țară, am fi putut face o treabă mai bună în felul în care am clarificat către partenerii internaționali momentul, riscurile, decizia, pașii, datele la care avea acces România pe care le putea, practic, împărtăși cu partenerii internaționali”. Țoiu a spus că România este într-un moment în care „reclădim încredere”, în care „reclădim disponibilitatea de investiție semnificativă în viitorul acestor relații bilaterale”. „Sunt câteva lucruri pe care noi le-am făcut deja, care contează. De exemplu, participarea României în declarațiile comune de la nivelul NATO și de la nivelul Uniunii Europene, declarații care condamnă atacurile hibride ale Federației Ruse, ingerințele în procesele democratice, campaniile de informații false care au fost prezente pe teritoriul României, dar și pe teritoriul altor state membre sau la vecinii noștri în Republica Moldova sunt și în acest moment în desfășurare. Acestea au fost momente care practic au întărit credibilitatea României. Sunt discuții la care au participat echipele noastre de diplomați și cu această ocazie vreau să le și mulțumesc public pentru profesionalismul cu care au făcut toate aceste lucruri și în ceea ce privește declarația NATO, de exemplu, este un pas comun cu Statele Unite ale Americii, care este de asemenea contributor al acestei declarații, o declarație asumată de toate statele membre NATO”, a spus Oana Țoiu la Antena 3 CNN. Întrebată dacă perspectiva este ca undeva spre finalul anului să vedem și niște semnale cum că România poate reveni în program, Oana Țoiu a spus că nu poate vorbi în numele SUA. „Nu pot eu vorbi în numele Statele Unite ale Americii, dar pot vorbi în numele nostru ca guvern. Am avut această discuție și dimineața zilei de astăzi cu ministrul Cătălin Predoiu. Am fost împreună la ceremonia de absolvire a Academiei de Poliție și sigur că avem aceste discuții și în cadru formal. Vom avea una și mâine după ședința de guvern pentru a ne alinia eforturile în continuare în această direcție”, a mai spus ministrul de Externe.
Oana Țoiu: A aterizat pe teritoriul României un avion, care a fost trimis în Palestina pentru a prelua copii care au nevoie de tratament oncologic
Ministrul de Externe a anunțat, la Antena 3, că pe teritoriul României a aterizat un avion din România, care a fost trimis îm Palestina pentru a prelua de acolo copii care au nevoie de tratament oncologic. „Este foarte important să ajutăm direct. În timp ce vorbesc acum cu dumneavoastră, de câteva minute a aterizat pe teritoriul României un avion al nostru, care a fost trimis în Palestina pentru a prelua de acolo copii care au nevoie de tratament oncologic în continuare. În acest moment, copiii au ajuns în România și vor fi transferați mai departe către spitale din alte țări, care îi pot prelua acum. Sunt câțiva și în tratament aici, în România. Vreau să spun și asta, ca să fie clar pentru oricine se întreabă dacă a venit un copil din Fâșia Gaza și a rămas un copil din România pe dinafară, că, pe de o parte, există o valoare umană universală, dar dincolo de asta, nu a fost cazul să rămână nimeni pe dinafara accesului la tratament. Facem asta alături de cadru stabilit în Comisia Europeană și facem asta alături de eforturile pe care le purtăm împreună la nivelul Uniunii Europene, pentru a asigura și un mai bun acces al ajutorului umanitar, și pașii necesari pentru a ajunge la pace”, a anunțat Oana Țoiu. Autorul recomandă: Oana Țoiu: „Este foarte clar că NATO este un proiect care asigură pacea, nu care îndeamnă la război” Oana Țoiu, despre ajutorul dat Ucrainei: „Cred că trebuie să facem trecerea de la a ajuta Ucraina să reziste în a ajuta Ucraina să câştige”
Oana Țoiu, critică la adresa ARICE: Angajaţii sunt trimişi în străinătate fără să ştie engleză sau limba locală
Ministrul de Externe, Oana Ţoiu, a povestit despre existența unor situaţii grave din cadrul Agenţiei Române pentru Investiţii şi Comerţ Exterior (ARICE). Ea a spus că sunt angajaţi ai instituţiei care nu cunosc nici limba engleză, nici limba ţării în care lucrează. Instituţia are ca scop principal sprijinirea antreprenorilor români în pieţele externe. Cu toate acestea, potrivit ministrului, unii dintre reprezentanţii ARICE detaşaţi în afara ţării nu pot comunica eficient. „E complicat să poţi să-ţi faci meseria aşa”, a declarat Oana Ţoiu. Ministra a adăugat că în momentul evaluării activităţii, este puţin probabil ca acei angajaţi să mai rămână pe post. În 2024, ARICE a cheltuit aproximativ 27 de milioane de euro. Oana Ţoiu susţine că o instituţie cu acest rol este necesară. „Ţările au din ce în ce mai mult instrumente de promovare a propriilor antreprenori, de promovare a mediului lor de afaceri, de promovare a investiţiilor companiilor lor în alte ţări. Feedback-ul pe care l-am primit, felul în care au reacţionat antreprenorii şi mediul de afacerilor, asta a fost mixt”, a spus ministra de Externe. Ea a explicat că doar în anumite cazuri punctuale au existat rezultate vizibile. În rest, eficienţa activităţii instituţiei rămâne discutabilă. „Resursele care le-au fost alocate din punctul nostru de vedere nu sunt cu adevărat reflectate în rezultatele aduse (…) Spre noi au venit observaţii din partea unor antreprenori că au găsit în două, trei ţări angajaţi ARICE, a căror misiune era promovarea investiţiilor româneşti sau aducerea unor investiţii străine către România, care nu ştiau engleză. Şi nici limba statului respectiv. E complicat să poţi să-ţi faci meseria aşa. Mă îndoiesc că vor putea continua în momentul în care cu adevărat măsurăm rezultatele”, a mai declarat Oana Ţoiu. Aceasta consideră că sunt necesare schimbări fundamentale în funcţionarea ARICE pentru a putea livra rezultatele aşteptate de mediul de afaceri.
Oana Ţoiu, în prima vizită oficială la Chişinău. Întâlnire cu Maia Sandu, pe fondul unui conflict cu primarul Ceban
Ministrul de externe al României, Oana Ţoiu, se află astăzi în Republica Moldova, în cadrul unei vizite oficiale, la invitaţia ministrului moldovean de externe, Mihai Popşoi. Aceasta este prima deplasare a Oanei Ţoiu la Chişinău în calitate de şefă a diplomaţiei române. Vizita include întâlniri cu mai mulţi oficiali de rang înalt din Republica Moldova. Pe lângă discuţia cu Mihai Popşoi, care ocupă şi funcţia de vicepremier, Oana Ţoiu are programate întrevederi cu preşedinta Maia Sandu, cu prim-ministrul Dorin Recean şi cu preşedintele Parlamentului, Igor Grosu. După discuţiile de la Ministerul Afacerilor Externe, cei doi miniştri, Mihai Popşoi şi Oana Ţoiu, susţin o conferinţă de presă comună. Evenimentul este programat să înceapă marți la ora 09:10. Vizita ministrului are loc după ce primarul Chişinăului, Ion Ceban, a primit interdicţie de a intra în România şi în spaţiul Schengen pentru cinci ani. Luni, Ceban a anunţat public că intenţionează să o dea în judecată pe Oana Ţoiu, ca reacţie la afirmaţiile făcute de aceasta legat de interdicţia care i-a fost aplicată. „O să vedem cum poate fi atacată în instanţa de judecată pentru prostiile pe care le-a vorbit în spaţiul public şi manipulările de-a dreptul halucinante, repet, pe care le-a transmis dumneaei în acest sens”, a declarat Ion Ceban în şedinţa Primăriei din 21 iulie. Săptămâna trecută, ministrul român de externe a explicat că măsura interdicţiei a fost luată după ce autorităţile române au analizat „legături complicate” dintre edil şi persoane asociate Federaţiei Ruse. Ea a mai spus că decizia a fost bazată exclusiv pe „raţiuni care ţin de siguranţa naţională”. „Vreau dovada că ar exista ceva, pentru că acel ceva nu există”, a spus Ion Ceban.
MAE evaluează activitatea Agenţiei Române pentru INVESTIȚII şi Comerţ Exterior. Oana Țoiu: Au fost și vești bune, dar mai degrabă anecdotic
Rezultatele Agenţiei Române pentru Investiţii şi Comerţ Exterior (ARICE) sunt în curs de evaluare în prezent la nivelul conducerii Ministerului Afacerilor Externe, pe lângă care – și nu sub umbrela căruia – activează atașații economici care trebuie, conform legii de organizare și organizare, să promoveze interesele României peste hotare și să atragă investițiile străine în țară. Informația a fost făcută publică oficial, luni, ministrul Oana Țoiu, într-o întâlnire cu jurnaliștii acreditați. Ministrul Afacerilor Externe, Oana Țoiu, a explicat că pentru evaluarea ARICE au fost întrebate chiar comunitățile de antreprenorii români în zonele în care activează atașații economici. „Ne-am uitat la bugetul alocat pentru ARICE, a consumat 27 de milioane de euro. Și am întrebat și întrebăm comunitatea de antreprenori români care este valoarea pe care au văzut-o, eu evaluat-o și în ce fel ne reorganizăm pentru ca această valoare să fie reflectată în cifrele fie de export, fie de felul în care un antreprenor român deschide în alte locuri sau antreprenorii români prezenți acolo sunt susținuți în țările respective”, a declarat Oana Țoiu. Potrivit demnitarului, oamenii de afaceri au spus că au avut cu unii dintre atașații economici relații bune, dar mai degrabă anecdotic, decât pentru toate structurile instituționale. „Au fost și vești bune, dar mai degrabă anecdotic, bazate pe activitatea câtorva dintre atașați”, a afirmat Oana Țoiu. Potrivit ministrului de Externe, sunt discuții care au nevoie de negociere în coaliție, dar orizontul de timp pentru finalizarea unei reorganizări a ARICE este anul acesta „În acest an ar trebui, totuși, să clarificăm tot ce ține de felul în care funcționăm instituțional, ca, în 2026, când pregătim și buget și tot să fie pe această nouă așezare”, a declarat Oana Țoiu. Care este rolul ARICE Agenţia Română pentru Investiţii şi Comerţ Exterior funcţionează în prezent ca organ de specialitate al administraţiei publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Guvernului şi coordonarea prim-ministrului. Agenția este finanțată de la bugetul de stat, prin bugetul Secretariatului General al Guvernului, prin reorganizarea ca urmare a divizării parțiale a Ministerului Anreprenoriatului și Turismului. Agenţia are ca scop aplicarea politicii Guvernului pentru atragerea investiţiilor străine directe şi de portofoliu în România, promovarea comerţului exterior, inclusiv a serviciilor româneşti, exclusiv domeniul turismului, precum şi pentru urmărirea investiţiilor româneşti în străinătate Personalul Agenţiei este compus din demnitari, înalţi funcţionari publici, funcţionari publici, personal contractual şi diplomatic preluat de la Ministerul Antreprenoriatului şi Turismului. Numărul maxim de posturi aprobat pentru aparatul propriu al Agenţiei este de 250 de posturi, exclusiv demnitarii şi posturile aferente cabinetelor demnitarilor, iar din numărul maxim de posturi, 76 de posturi sunt destinate reţelei de reprezentare externă. Conform legii, numirea personalului din birourile care constituie reţeaua de reprezentare externă se face de către preşedintele Agenţiei, cu avizul Ministerului Afacerilor Externe. Activitatea birourilor de reprezentare externă se derulează în baza unui protocol de colaborare încheiat între Agenţie şi Ministerul Afacerilor Externe. Potrivit raportului pe anul trecut publicat pe site-ul instituției, bugetul total pe 2024 al ARICE a fost 138,02 milioane de lei, adică aproximativ 27,7 milioane de euro, pentru atașații economici și inclusiv pentru cei din sediul central, pentru toate cheltuielile, atât resurse umane și chirii. Valoarea totală a comerțului internațional al României, în primele zece luni ale anului 2024, a fost de 182.661,7 milioane euro, în creştere cu +1,1% faţă de primele zece luni ale anului 2023, exportul înregistrând o scădere la 77.722,3 milioane euro (-1,2%), iar importul o creştere la 104.939,4 milioane de euro (+3,0%), se arată în raport. În aceste condiții, deficitul balanţei comerciale a României a crescut cu +17,2% de la 23.218,5 milioane de euro la 31 octombrie 2023, la -27.217,1 milioane de euro la 31 octombrie 2024. La finalul lui 2024, rețeaua externă a Departamentului de Comerț Exterior are 37 de posturi ocupate din cele 76 existente în organigramă. Potrivit raportului ARICE, acest lucru s-a întâmplat în principal din cauza neorganizării în ultimii 3 ani a concursurilor pentru ocuparea posturilor vacante din reţeaua externă a DCE/ARICE, ultimul concurs pentru misiune permanentă de patru ani având loc în anul 2021, iar ultima procedură în regim temporar de 13 luni în anul 2022. Din punct de vedere al distribuţiei acestora, 27 sunt în Uniunea Europeană (18 ocupate), 15 în Europa Necomunitară şi Asia Centrală (6 ocupate) şi 34 în America, Asia şi Orientul Mijlociu (13 ocupate). „Acest fapt determinat dezechilibre pe palierul asigurării continuităţii activităţii BPCE-urilor pе pieţe tradiționale, nevalorificării oportunităţilor existente pe aceste zone, inclusiv imposibilitatea organizării de acţiuni de promovare economică aflate în portofoliul ARICE”, se arată în raport. RECOMANDAREA AUTORULUI: Oana Țoiu, despre reintroducerea taxelor consulare: Nu mai există surse de buget. Nu putem să întreţinem această reţea de companii-parazite Oana Țoiu, de la Haga: Am reafirmat angajamentul României de a sprijini pacea şi suveranitatea Ucrainei, precum şi democraţia Republicii Moldova Primarul Chișinăului, REACȚIE după ce a fost interzis în România: Răfuială politică din partea Maiei Sandu și a regimului PAS
Oana Țoiu spune că România trebuie să își consolideze rolul pe plan internațional
„În acest moment, pentru România, este cel mai important să își crească puterea vocii, puterea de negociere și rolul care este văzut, în interiorul UE, al NATO și internațional, inclusiv în componenta economică”, a declarat Oana Țoiu. Ministrul a subliniat că România trebuie să valorifice apartenența la structurile externe din care face parte pentru a evita o criză economică: „Trebuie să folosim apartenența noastră la aceste structuri și puterea de negociere pe care o are România, să ne asigurăm că există o creștere economică, că nu intrăm într-o zonă de criză economică, și asta poate fi oprit doar cu aportul componentei internaționale în acest moment”, a mai precizat Oana Țoiu. De asemenea, șefa diplomației de la București a subliniat că România trebuie să își asume un rol mai important în regiune: „A treia dimensiune este legată de rolul crescut pe care România trebuie să-l joace în regiune. Este o conversație care clarifică importanța pe care România o are în regiune și nevoia celorlalți parteneri de a lucra cu noi într-o zonă mult mai proactivă a proiectelor, a inițiativelor și cu o viteză mai mare de reacție, de decizie și de implementare”, a conchis ministrul de Externe, Oana Țoiu.
Oana Țoiu: Trebuie să facem trecerea de la a ajuta Ucraina să reziste, la a o ajuta să câștige
Sâmbătă, la Antena 3 CNN, ministrul de Externe, Oana Țoiu, a condamnat atacurile rusești recente asupra Ucrainei, caracterizându-le drept „incalificabile”. De asemenea, oficialul a pledat pentru o sporire a sprijinului pentru Ucraina „Trebuie să facem trecerea de la a ajuta Ucraina să reziste la a ajuta Ucraina să câștige”. Aceasta a subliniat că donarea sistemului Patriot nu a slăbit mijloacele de apărare antiaeriană a României, însă a avut un impact semnificativ din punct de vedere militar asupra Ucrainei „în momentul în care le-am donat sistemul de apărare antiaeriană Patriotul nu doar că a fost parte din componenta care a salvat vieții omenești inclusiv ale românilor din Cernăuți, de exemplu, și ale ucrainenilor dar nici nu a vulnerabilizat apărarea României pentru că la rândul nostru noi am primit din comunitatea internațională resursele financiare cât să cumpărăm adițional pe cel donat și a fost activat între timp un alt sistem Patriot pentru apărare antiaeriană”. Oana Țoiu a evidențiat și impactul pe care ar putea să îl aibă inițiativa de creștere a investițiilor în apărare în descurajarea Rusiei: „De aceea vestea dată în comun de președintele Donald Trump și Mark Rutte privind investițiile din bugetele membrilor Uniunii Europene e drept și membrii NATO pentru armament american care să fie disponibil pe teritoriu pe care se poartă acest război va avea un efect și în tactica de descurajare”. România asigură pregătirea piloților militari ucraineni În plan militar, ministrul a subliniat că România asigură pregătirea piloților ucraineni de F-16 și a declarat că România poate să învețe din experiența statului vecin „Suntem baza de formare pentru piloți, pentru avioanele F-16. (…) Vrem să mărim această componentă în care România devine o bază de antrenament. La rândul nostru putem să învățăm din lucrurile pe care le-a dezvoltat în acest război armata ucraineană, de exemplu utilizarea dronelor, inclusiv ce înseamnă investiții comune pentru construcția lor și componenta economică”. În final, șefa diplomației a punctat și aspectul umanitar din sprijinul acordat Ucrainei „Ajutăm pe partea umanitară, în special în zona legată de sănătate și de copii și aici chiar nu cred că există om pe lume, creștin sau nu, care să poată să critice ajutorul dat unor copii care sunt în riscul de a fi omorâți de bombele rusești”.
Oana Țoiu despre bugetul UE: Vedem o provocare pentru România
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a prezentat propunerea de buget pentru perioada 2028-2034. Documentul prevede între altele comasarea agriculturii cu domeniul coeziunii, lucru care a provocat nemulțumirea Parlamentului European. Șefa diplomației române, Oana Țoiu, declară la RFI că Bucureștiul susține poziția PE: „Noi susținem poziția Parlamentului European, care cere o implicare mai mare a lor ca fiind singurii aleși direct de cetățeni. Europarlamentarii noștri fac o echipă bună, chiar și între partide, atunci când vorbim de interesul național. Noi am avut o întâlnire împreună cu președintele Nicușor Dan, cu toată echipa de europarlamentari, ca să ne asigurăm că avem o voce unitară și un interes național reprezentat prin ei acolo și nu doar că au fost deschiși, dar acesta este modul lor de lucru pe subiectele importante pentru România și este ceva ce noi apreciem. Credem că au dreptate când spun că trebuie implicați mai mult în proces”. Oana Țoiu precizează că „în ceea ce privește anunțul făcut de Ursula von der Leyen și schimbările care au apărut în felul în care este structurat bugetul, vedem în față o provocare pentru România, pentru că această nouă abordare care leagă alocările financiare de îndeplinirea unor obiective leagă asta de rezultate și de reforme, sigur, este o abordare constructivă, principial, este însă o abordare complicată în momentul în care ne uităm la experiența României de a fi pierdut miliarde pentru că nu a reușit întotdeauna să susțină ritmul de reforme și rezultate impus de acest tip de alocare financiară. Asta nu înseamnă că ne opunem alocării financiare bazate pe rezultate, dar că trebuie să fim realiști cu faptul că avem nevoie de niște domenii unde să putem să împingem înainte un mesaj care ține de păstrarea predictibilității unor finanțări. De exemplu, în agricultură”. Șefa diplomației române spune că reducerea bugetului agriculturii nu este o veste bună „În agricultură, o veste care nu este deloc îmbucurătoare pentru noi este că s-a diminuat bugetul total alocat domeniului agriculturii și asta este ceva ce trebuie să discutăm în perioada următoare, nu direct bugetul alocat României, nu am ajuns la această etapă, vorbim de bugetul total”. Ministrul de Externe vede și un aspect pozitiv al bugetului UE: „Un lucru îmbucurător, ca să dau și o veste bună, pe care noi îl susținem legat de modificări este că acum vedem pe liniile financiare de alocare componenta transversală socială. Ce înseamnă asta? Înseamnă că pe aproape fiecare domeniu în momentul în care se alocă o finanțare, trebuie să se țină cont și de partea de integrare socială. De ce este asta foarte important pentru România? Pentru că noi în continuare și acasă și în diaspora internațional trebuie să ne asigurăm că avem o bună integrare pe piața forței de muncă, de exemplu, a tuturor categoriilor și atunci contează dacă într-un proiect dedicat energiei sau un proiect comercial sau un proiect care ține de infrastructură există întotdeauna și nevoia aceasta de a asigura o componentă de integrare”. Oana Țoiu precizează că bugetul UE va fi negociat în perioada următoare „Acest buget nu este final, intră într-o etapă de negocieri. Noi avem echipa noastră din MAE, de exemplu, o să fie mâine direct la Bruxelles, pentru a discuta mai departe despre asta. Avem și ministrul Agriculturii implicat și Ministerul Economiei, Ministerul Fondurilor Europene, Ministerul Finanțelor. Este o negociere care va continua pe fiecare dintre aceste paliere, pe de o parte. Pe de altă parte, împingem pentru mai multă claritate, anunțul Ursulei von der Leyen este un anunț în termeni generali, dar sunt multe elemente de detaliu care lipsesc în acest moment și ele sunt necesare în etapa viitoare a negocierilor. Lucrăm împreună cu europarlamentarii și din nou susținem poziția lor de a fi mai implicați în acest proces de negociere și nu este doar poziția României. Liderii grupurilor familiilor europene politice au semnat împreună o scrisoare fermă, în care cer asta. Și acasă, relația între Executiv și Parlament are nevoie de îmbunătățiri și iată și la Bruxelles”.