Liviu Dragnea: Obama s-a înțeles cu Merkel în 2012 și România a intrat în sfera de influență a Germaniei
În cadrul unei ediții transmise live de Gândul, Liviu Dragnea a vorbit despre influențele externe asupra României. Fostul lider PSD susține că, după ce Statele Unite și Germania au controlat politic țara în perioade succesive, Franța a „preluat ștafeta” pentru următorul deceniu. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Americanii au cedat influența asupra României Dragnea a explicat că influența marilor puteri asupra României s-a schimbat în funcție de înțelegerile dintre liderii occidentali. „În 2012, pe lângă alte înțelegeri pe care le-a avut Obama cu Merkel, a dat influența asupra României Germaniei. Americanii spun că ei mai vor doar 10% și anume strict chestiune militară, geostrategică. Dar ai văzut că nici nu i-a interesat să investească economic. În 2014, și până în 2014, a fost președinte Băsescu. Omul nici n-a ascuns, a pus total pe față. America, licuriciul mare, el acolo stă în genunchi.”, spune fostul lider PSD. Liviu Dragnea: „Au venit 10 ani de Germania, urmează 10 ani de Franța” Politicianul susține că mandatele de influență asupra României s-ar fi succedat între marile puteri occidentale. „Bun. Au venit 10 ani de Germania cu Iohannis. Între timp, adică până să termine Iohannis, Macron, că e și el om, nu? A zis, dom’le, America 10 ani, Germania 10 ani, Franța, mare putere, istorie, vrem și noi să sugem 10 ani din România. Și au început în ultimul an de mandat al lui Iohannis să pregătească lucrurile astea. Și nu ne-a făcut Franța singură. Adică, atunci când a zis, dom’le, bun, de aici înainte Franța 10 ani va avea președinte și va stabili ce se întâmplă în România, nu-i lăsăm doar pe ei să facă.”, afirmă Dragnea. CITEȘTE ȘI: Dan Dungaciu: „Noi cerșim bunăvoința președintelui AMERICAN prin achiziții militare” Dan Dungaciu: „Nu mai este niciun discurs în PARLAMENT care să explice ce se întâmplă în țara asta” Victor Ponta: „Alegerile s-au anulat în decembrie pentru că urma să câștige GEORGESCU” Victor Ponta: „Cea mai bună apărare împotriva rușilor este să avem o ECONOMIE puternică” Adrian Severin: „Și eu am făcut rapoarte cu situația din UCRAINA înainte de război. Toți am remarcat problemele pe care le are țara”
Obama, după atacul asupra lui Kirk: Trump a alimentat tensiunile din America
Fostul președinte Barack Obama s-a referit la uciderea recentă a lui Charlie Kirk și a declarat marți, într-un discurs susținut în Pennsylvania, că țara se află „într-un punct de cotitură”, adăugând însă că violența politică „nu este un fenomen nou” și „a existat în anumite perioade” din istoria Statelor Unite. Obama a subliniat că, în ciuda precedentelor istorice, violența politică „este opusă față de ceea ce înseamnă să fii o țară democratică”. Fostul președinte a făcut aceste declarații la Jefferson Educational Society, o organizație non-profit din Erie, Pennsylvania. El a condamnat explicit violența politică, referindu-se la atacurile fatale asupra lui Kirk și a deputatei din Minnesota, Melissa Hortman. Ambele incidente au fost numite de el „o tragedie”, iar Donald Trump, potrivit lui Obama, a contribuit la divizarea suplimentară a țării, în loc să promoveze unitatea. „Nu există niciun dubiu: premisa centrală a sistemului nostru democratic este că trebuie să putem să fim în dezacord și să avem dezbateri uneori foarte aprinse fără a recurge la violență”, a afirmat Obama. El a avertizat că reacția la asasinarea lui Kirk, care a declanșat o dezbatere despre libertatea de exprimare și incitarea la violență, ar putea adânci și mai mult diviziunile politice și culturale. „Cred că a existat o oarecare confuzie recent, și sincer, venind de la Casa Albă și alte poziții de autoritate, care sugerau că, chiar înainte să fi determinat cine este făptașul acestui act malefic, vom identifica cumva un inamic”, a spus Obama. „Stânga radicală” Politicieni de dreapta, inclusiv Trump, au acuzat „stânga radicală” că ar favoriza un mediu politic periculos. Mulți de stânga consideră că aceste afirmații sunt un pretext pentru restricționarea autoritară a libertății de exprimare. Obama, care și-a menținut profilul relativ scăzut după președinție, a răspuns marți întrebărilor moderatorului privind retorica lui Trump după asasinarea lui Kirk, precum și alte acțiuni ale administrației republicane. Democratul a vorbit despre propria sa conducere după uciderea a nouă enoriași de culoare în 2015, într-o biserică din Charleston, Carolina de Sud, precum și despre acțiunile lui George W. Bush după atentatele din 11 septembrie. El a afirmat că rolul unui președinte în criză este „să ne amintească constant de legăturile care ne unesc”. Obama a subliniat că apelurile lui Trump și ale colaboratorilor săi de a numi adversarii politici „paraziți, dușmani … reflectă o problemă mai largă”.
Trump a mutat portretele lui Obama și Bush într-o zonă mai puțin vizibilă a Casei Albe
Portretele altor predecesori recenți cu care președintele Donald Trump are o relație controversată, fostul președinte George W. Bush și tatăl său, George H. W. Bush, au fost de asemenea mutate, potrivit CNN. Trump a ordonat personalului să mute portretul lui Obama în partea de sus a Scării Mari, au declarat pentru CNN două surse familiarizate cu această chestiune, unde acum nu va mai fi vizibil pentru miile de vizitatori care vin la Casa Albă în fiecare zi. Una dintre surse a adăugat că portretele celor doi Bush se află acum și ele în zona de sus a scării. Mai multe surse au afirmat că președintele este implicat direct în aproape toate aspectele legate de estetica Casei Albe, indiferent de amploarea lor. CNN a obținut o fotografie a portretului lui Obama atârnat în partea de sus a scării, într-un colț, la intrarea în reședința privată. Această zonă este strict rezervată membrilor familiei prezidențiale, agenților Serviciului Secret al SUA și unui număr limitat de angajați ai Casei Albe și ai reședinței executive. Este complet ascunsă privirii vizitatorilor care speră să vadă pictura fotorealistă a fostului președinte realizată de Robert McCurdy, a confirmat o sursă familiarizată cu acest subiect. Nu este prima dată când tabloul lui Obama a fost repoziționat. În aprilie, portretul lui Obama a fost mutat în Grand Foyer al Casei Albe și înlocuit cu un tablou reprezentând o scenă iconică în care Trump supraviețuiește tentativei de asasinat din Butler, Pennsylvania. Protocolul și precedentele Casei Albe prevăd ca portretele celor mai recenți președinți americani să fie amplasate în locul cel mai vizibil, la intrarea în reședința executivă, vizibile pentru oaspeți în timpul evenimentelor oficiale și pentru vizitatori în timpul tururilor. Portretul fostului președinte Joe Biden nu a fost încă finalizat. Manevrele legate de portret reprezintă cea mai recentă jignire a lui Trump la adresa unui rival politic. Aceasta survine în contextul escaladării tensiunilor dintre Trump și Obama în ultimele luni. Trump i-a acuzat recent pe Obama și pe membrii administrației sale de trădare în timpul alegerilor din 2016, determinând o declarație rară din partea predecesorului său, al cărui birou a calificat acuzațiile drept „scandaloase”, „bizare” și „o încercare slabă de a distrage atenția”. Procurorul general al președintelui, Pamela Bondi, a ordonat ulterior procurorilor să înceapă o anchetă a marelui juriu cu privire la acuzațiile că înalți oficiali ai administrației Obama au fabricat informații secrete despre interferența Rusiei în alegerile din 2016. De asemenea, au existat tensiuni de lungă durată între Trump și familia Bush. Bush senior, care a murit în 2018, l-a numit pe Trump „fanfaron” într-o biografie și a votat pentru Hillary Clinton la alegerile din 2016. George W. Bush, pe care Trump l-a atacat ca fiind un președinte „eșuat și lipsit de inspirație”, și fosta primă doamnă Laura Bush au participat la inaugurarea președintelui din 2025, dar nu au participat la prânzul de după ceremonie. CNN a contactat Casa Albă și Asociația Istorică a Casei Albe pentru a obține un comentariu. Un purtător de cuvânt al biroului lui Obama a refuzat să comenteze. În timpul primului mandat al lui Trump, acesta a înlocuit portretele lui Bill Clinton și George W. Bush din Grand Foyer, alegând în schimb să îi pună în evidență pe William McKinley și Theodore Roosevelt. Finanțată din fonduri private de către Asociația Istorică a Casei Albe, o organizație non-profit, tradiția oficială a portretului prezidențial a apărut la începutul anilor 1960, sub prima doamnă Jacqueline Kennedy, potrivit fostei curatoare a Casei Albe, Betty Monkman. Înainte de asta, exista o politică relativ „aleatorie”, a spus Monkman într-un podcast din 2017 pentru asociație, portretele fiind finanțate de Congres sau comandate de prieteni – sau chiar de președinte. În era modernă a portretelor de la Casa Albă, președinții și primele doamne și-au invitat predecesorii, foștii angajați, prietenii și familia la ceremoniile de dezvelire. „Este o dovadă de generozitate din partea actualului președinte și a primei doamne să invite toate aceste persoane din administrația care își încheie mandatul”, a spus Monkman, amintindu-și de o ceremonie din timpul administrației Johnson pentru dezvelirea portretului lui Eleanor Roosevelt.