Obiceiuri banale pentru sănătate. Recomandările unui gastroenterolog format la Harvard și Stanford
Obiceiuri banale pentru sănătate pe termen lung pot face diferența, susține dr. Saurabh Sethi, gastroenterolog format la universitățile AIIMS, Harvard și Stanford. Medicul a publicat pe Instagram o listă cu patru practici zilnice accesibile oricui. Adoptate constant, acestea pot îmbunătăți în mod discret calitatea vieții. Stilul de viață urban actual este agitat și lasă puțin loc pentru îngrijirea sănătății. Dr. Sethi propune patru obiceiuri simple, dar eficiente pe termen lung, conform Hindustan Times. Protejați-vă mușchii După vârsta de 30 de ani, organismul pierde aproximativ un procent din masa musculară anual, dacă nu sunt luate măsuri. Mușchii controlează glicemia, susțin postura și mențin sănătatea intestinului. „Mersul pe jos este excelent, dar adăugarea antrenamentului de rezistență ajută la menținerea forței pe măsură ce îmbătrânim”, a explicat dr. Sethi. Antrenamentul de forță face mușchii să lucreze împotriva unei forțe și le crește rezistența. Gătiți acasă cât mai des Dr. Sethi recomandă ca aproximativ 80% din mese să fie preparate acasă. Această abordare este realistă, sustenabilă și legată de o dietă mai bună și un consum mai redus de alimente ultraprocesate. Investiți în relații Relațiile sociale puternice prezic sănătatea pe termen lung mai mult decât bogăția sau statutul social. Concluzia aparține Studiului Harvard privind dezvoltarea adulților, citat de dr. Sethi. Izolarea socială dăunează sănătății chiar și într-o lume hiperconectată. Practicați recunoștința zilnic Recunoștința este asociată cu un nivel mai scăzut de stres, un somn mai bun și o stare generală de bine îmbunătățită. Transformarea ei într-un obicei zilnic este una dintre cele mai accesibile metode de a crește calitatea vieții, potrivit medicului.
Sfinții 40 de Mucenici, luni, 9 martie. Obiceiuri, tradiții și superstiții în România
Luni, 9 martie 2026, în calendarul ortodox sunt prăznuiți Sfinții 40 de Mucenici. Cu ocazia acestei sărbători, gospodinele merg la biserică și împart mâncare pentru sufletele celor adormiți, iar acasă se respectă o altă tradiție, și anume, aceea de a pune pe masă delicioșii colăcei în formă de 8, gătiți cu miere și cu nucă. Potrivit tradiţiei populare, femeile fac în această zi mucenici în formă de opturi. Aceştia sunt duşi la biserică pentru a fi binecuvântați, iar apoi sunt consumaţi în familie, publică CSID. De la regiune la regiune, rețeta se transformă. Cine au fost cei 40 de Mucenici Ca să înțelegem semnificația acestei sărbători, trebuie să ne întoarcem în timp, până la anii imperiului roman. Cei 40 de mucenici erau soldați creștini din Legiunea a XII-a Fulminată din Armenia, din vremea împăratului Licinius. Deși romani de origine, ei au refuzat să se închine la zei și au mărturisit credința în Hristos. Acest lucru a însemnat întemnițarea și torturarea lor, după care cei 40 de mucenici au fost condamnați la moarte, prin înghețare în lacul Sevastiei. Mucenici moldovenești În Moldova, aceştia au forma cifrei 8, o stilizare a formei umane, şi sunt copţi din aluat de cozonac şi apoi unşi cu miere şi nucă. Mucenici dobrogeni În Dobrogea, se păstrează aceeaşi formă numai că mucenicii sunt mai mici şi sunt fierţi în apă cu zahăr, scorţişoară şi nucă, simbolizând lacul în care au fost aruncaţi Sfinţii Mucenici. Începutul primăverii, marcat de ziua Măcinicilor, este evidenţiat şi de alte numeroase obiceiuri, credinţe şi practici magice: credinţa că în noaptea de Măcinici se deschid mormintele şi Porţile Raiului, aşteptarea spiritelor morţilor cu focuri aprinse şi mese întinse; obiceiul aprinderi focurilor rituale sacrificiale, de purificare a spaţiului şi de sprijinire a Soarelui într-un moment de cumpănă, când ziua devine egală cu noaptea; purificarea oamenilor, vitelor şi construcţiilor prin afumarea lor cu tămâie, cârpe aprinse şi apă sfinţită; protecţia magică a casei şi anexelor gospodăreşti prin presărarea cenuşii de la focurile aprinse la Măcinici; efectuarea unor observaţii şi previziuni meteorologice; aflarea norocului; „retezarea stupilor” şi scoaterea lor de la iernat; tăierea primelor corzi de viţă de vie şi altele. Intră plugu-n brazdă Sărbătoare consacrată agricultorilor, scoaterea plugului în faţa casei în mod festiv reprezintă deschiderea ciclului sărbătorilor de primăvară şi totodată a muncilor câmpului specifice anotimpului. Era momentul în care plugarii încheiau înţelegerile pentru întovărăşire, pecetluite întotdeauna de o petrecere de pomină, scrie Mediafax. Se spune că tot ce e semănat în această zi o să rodească de 40 de ori mai mult, iar cine nu respectă sărbătoarea va suferi 40 de zile. Ziua mucenicilor era şi un prilej de prognozare a vremii. Se consideră că dacă plouă în această zi, va ploua şi de Paşte; dacă tună, vara va fi prielnică tuturor culturilor; dacă îngheaţă în noaptea dinaintea acestei zile, atunci toamna va fi lungă. Baba Dochia iese din peisaj În credinţele daco-romanilor, în această zi se termina ciclul celor „nouă babe” (murea Baba-Dochia), care semnificau iarna şi începea şirul zilelor „moşilor”, ce marcau începutul zilelor agricole. Bătrânii, înarmaţi cu bâte sau cu maiuri, lovesc pământul, încercând prin această acţiune magică să trezească forţele adormite ale pământului. În acelaşi scop se aprind şi focurile rituale. În ziua de Măcinici, toate gunoaiele se ard, ca să vină primăvara mai curând. Peste focuri sar tinerii, flăcăi şi fete, în scopuri de purificare a trupului. Cultul moşilor, care patronează ciclurile naturale şi asigură belşugul ogoarelor şi sporul vitelor în noul an, se află în centrul atenţiei sătenilor. În cinstea lor, în ziua de Măcinici se fac copturi rituale ce se oferă de pomană. Recomandarea atorului: Rețete de mucenici pe care merită să le încerci de 9 martie. Cum se fac în Moldova și Muntenia, respectând tradiția populară
Cele patru obiceiuri simple care ne pot întineri creierul cu opt ani. Descoperirea oamenilor de știință
Există câteva obiceiuri pe care dacă le adoptăm putem să avem un creier mai tânăr cu până la opt ani. Oamenii de știință de la Universitatea din Florida au descoperit că optimismul, somnul profund suficient, gestionarea stresului, dar și existența unui sprijin social puternic au fost asociate cu un creier care „arată” mai tânăr. Folosindu-se de estimări avansate ale „vârstei creierului” bazate pe RMN, cercetătorii au constatat faptul că persoanele cu mai mulți factori de stil de viață sănătos avea creierul cu până la opt ani mai tânăr decât vârsta indicată în certificatul de naștere – chiar și în rândul celor care trăiau cu dureri cronice. Obiceiurile care întineresc creierul Studiul a urmărit 128 de adulți de vârstă mijlocie și înaintată, de pe patru continente, pe o perioadă de doi ani. Aproape 70% dintre participanți au fost femei, iar majoritatea trăiau cu dureri cronice legate de osteoartrită a genunchiului sau cu riscul de dezvolta această afecțiune. Cercetătorii au estimat „vârsta creierului” fiecărui participant și au comparat-o cu vârsta reală. Cei care au raportat cea mai sănătoasă combinație de factori psihologici și de stil de viață aveau creiere care păreau cu până la opt ani mai tinere decât era de așteptat. În schimb, o serie de dificultăți, inclusiv durerea cronică, veniturile mai mici, nivelul mai scăzut de educație și dezavantajele sociale, au fost asociate cu creiere care păreau mai îmbătrânite. Cu toate acestea, cercetătorii au constata și faptul că impactul dificultăților asupra îmbătrânirii creierului s-a diminuat, beneficiile factorilor pozitivi de stil de viață au fost mai puternice și de mai lungă durată. „Acestea sunt lucruri asupra cărora oamenii au un anumit nivel de control. Poți învăța să percepi stresul diferit. Somnul deficitar este foarte tratabil. Optimismul poate fi exersat”, spune Jared Tanner, doctor în științe, profesor asociat de psihologie clinică și a sănătății la Universitatea din Florida și unul dintre coordonatorii studiului. Recomandările autorului:
Corpul îmbătrânește rapid între 44 și 60 de ani. Obiceiuri care încetinesc îmbătrânirea
Experții susțin că aceste obiceiuri trebuie adoptate înainte de 44 de ani. Cercetătorii de la Stanford au studiat 108 participanți cu vârste între 25 și 75 de ani. Ei au descoperit că moleculele nu se modifică liniar în timp, ci în valuri. Schimbările dramatice apar în jurul vârstei de 44 și 60 de ani. „Se pare că vârsta de 40 de ani este o perioadă de schimbări dramatice, la fel ca și începutul anilor 60″, a spus Michael Snyder, profesor de genetică la Stanford. Obiceiuri sănătoase înainte de 44 de ani Experții recomandă adoptarea acestor obiceiuri pentru a întări sistemul imunitar și a calma inflamațiile. Acordați prioritate somnului Somnul de calitate permite corpului să se odihnească și să se refacă. Studiile documentează legătura puternică dintre somn și sistemul imunitar în formă maximă. „Noaptea este de obicei un moment de refacere și regenerare pentru piele”, spune Marisa Garshick, medic dermatolog certificat. Academia Americană de Medicină a Somnului recomandă șapte sau mai multe ore pentru adulți. Reduceți consumul de alcool Pe măsură ce îmbătrânim, nu mai metabolizăm alcoolul la fel de ușor. Asta ne afectează calitatea somnului. „Alcoolul este un stimulent, așa că ne trezește, adesea în jurul orei 3 dimineața”, spune Keri Peterson, medic specialist în medicină internă. Dr. Peterson recomandă printre oibiceiuri renunțarea completă la alcool. „Chiar și cu un singur pahar, somnul va fi perturbat”, spune ea. Stabiliți o rutină de antrenament de forță Femeile încep să piardă masa musculară încă de la 30 de ani. Pierdem aproximativ 3-5% pe deceniu. Puteți păstra masa musculară prin ridicarea greutăților câteva zile pe săptămână. „Există o mulțime de cercetări care arată că doar două zile pe săptămână de antrenament de forță oferă efecte pozitive”, spune Kristen McParland, antrenor personal certificat NASM. Beneficiile includ sistem imunitar mai puternic, masă musculară, densitate osoasă, stare de spirit mai bună, somn și sănătate a inimii. Susțineți-vă mușchii cu proteine „Nu contează cât de mult vă antrenați la sală dacă nu aveți un aport adecvat de proteine și carbohidrați”, spune McParland. Doza zilnică recomandată de proteine a fost mult timp de 0,36 grame pe kilogram. McParland recomandă să se vizeze 0,8-1 gram pe kilogram pentru a susține dezvoltarea musculară. Nu uitați de cardio Inima este un mușchi și are nevoie de exerciții. Studiul Stanford menționează că îmbătrânirea a fost asociată cu bolile cardiovasculare. Printre obiceiuri, ghidul de activitate fizică pentru americani recomandă minim 150 de minute pe săptămână de activitate aerobică moderată. „Ar trebui să simțiți că ritmul cardiac crește, poate că sunteți puțin fără suflu, dar puteți totuși să țineți o conversație scurtă”, spune McParland. Aceasta poate fi mers în pantă, ciclism, drumeții sau alergare ușoară. Protejați-vă pielea cu SPF Dacă nu folosiți deja zilnic protecție solară pe față, gât, piept și mâini, acum este momentul, spune dr. Garshick. Razele UV provoacă îmbătrânirea celulelor pielii și pot dăuna ADN-ului celulelor. Există și un risc crescut de cancer de piele. Crema de protecție solară trebuie să aibă factor de protecție solară de cel puțin 30. Trebuie să fiemarcată ca „spectru larg”, pentru protecție împotriva razelor UVA și UVB. Obiceiuri suplimentare după 50 de ani Dacă faceți deja toate cele de mai sus, iată măsuri suplimentare recomandate de experți. Discutați despre terapia de substituție hormonală În timpul perimenopauzei și menopauzei, nivelurile de estrogen și progesteron scad. Acest lucru provoacă bufeuri, creștere în greutate, tulburări de somn și multe altele. „Recomand femeilor să discute cu medicul lor despre avantajele și dezavantajele tratamentului”, spune dr. Peterson. Tratamentul cu estrogen și progesteron va ajuta la ameliorarea bufeurilor, transpirațiilor nocturne, uscăciunii vaginale și prevenirii osteoporozei. Mențineți creierul stimulat și ager Majoritatea persoanelor vor experimenta o formă de declin cognitiv până la vârsta de 70 de ani. Studiul Stanford menționează că boli precum Parkinson și Alzheimer au puncte de cotitură în jurul vârstei de 40 și 65 de ani, notează Womens Healthmag. Dr. Peterson recomandă stimularea creierului prin activități precum hobby-uri, lectură și cuvinte încrucișate. „Dacă vor să îmbătrânească în aceeași stare în care se află acum, trebuie să-și stimuleze creierul”, spune ea. Ea recomandă și jurnalul de recunoștință pentru sănătatea mentală. „Pentru unele persoane, este o perioadă în care observ o ușoară creștere a depresiei”, spune ea. Adăugați exerciții de flexibilitate și echilibru Dacă antrenamentul de forță nu include deja exerciții de flexibilitate și echilibru, acum este momentul. „Începi să devii mai rigid, mai încordat”, spune dr. Peterson. „De obicei, recomand mult mai multe exerciții de stretching și echilibru pe măsură ce pacienții se apropie de 60 de ani”. Exercițiile de echilibru pot fi mersul în linie dreaptă, starea pe un picior cu ochii închiși sau coborârea scărilor fără balustradă. Considerați antrenamentul dinamic Dacă rutina include deja forță, cardio, flexibilitate și echilibru, McParland sugerează antrenamentele dinamice. Acestea vor ajuta la timpi de reacție mai buni în cazul unei împiedicări și poate preveni o cădere. „Nu trebuie să fie neapărat sărituri, deoarece acestea pot fi intimidante”, spune ea. Poate fi vorba de kettlebell swings sau exerciții în care vă ridicați pe vârfuri și coborâți rapid. „Nu este niciodată prea târziu”, subliniază McParland. „Lucrez cu clienți în vârstă de 60 de ani care observă schimbări cu adevărat pozitive”.
Un cardiolog dezvăluie care sunt cele cinci comportamente care pot afecta sănătatea inimii
Mulți oameni își afectează inima fără să știe, prin obiceiurile de zi cu zi. De la somn la nivelurile de stres, impactul poate fi mai semnificativ decât se crede. Dr. Christopher Broyd, cardiolog consultant, a declarat pentru The Independent care sunt cele cinci obiceiuri care pot afecta sănătatea cardiovasculară. Lipsa activității fizice Primul comportament care poate afecta sănătatea inimii este lipsa de activitate fizică. „Un stil de viață sedentar poate duce la creșterea în greutate, colesterol ridicat și creșterea tensiunii arteriale, toate acestea crescând riscul de boli cardiovasculare”, avertizează dr. Christopher Broyd, potrivit sursei citate. Medicul subliniază că nu este nevoie ca o persoană să facă exerciții fizice la sală în fiecare zi, însă este important să se înceapă mișcarea cu pași mici: mersul pe jos, plimbările scurte și stretchingul. Stresul cronic Stresul cronic, cauzat de agitația de la locurile de muncă solicitante sau de problemele familiale, poate afecta sănătatea cardiovasculară, mai spune medicul. „Stresul prelungit poate afecta negativ inima, crescând tensiunea arterială și riscul de infarct sau accident vascular cerebral. Stresul încurajează, de asemenea, mecanisme nesănătoase de coping, cum ar fi supraalimentarea sau fumatul”, explică Dr. Christopher Broyd. În această situație, medicul recomandă practicarea unor strategii de gestionare a stresului, printre care mersul pe jos, yoga sau exercițiile fizice. Nu acorzi prioritate somnului Și somnul insuficient poate avea un impact negativ asupra sănătății inimii. „Lipsa somnului sau somnul de proastă calitate pot crește tensiunea arterială, pot contribui la obezitate și pot perturba procesele naturale de refacere ale organismului”, spune Broyd. Pentru a îndrepta acest lucru, medicul recomandă stabilirea și respectarea unui program de somn – culcarea și trezirea la o anumită oră în fiecare zi – , evitarea consumului de cofeină, alcool și nicotină seara și practicarea unor activități relaxante, precum cititul. Expunerea redusă la soare Medicii recomandă evitarea expunerea la soare în orele de vârf din timpul verii, însă nu înseamnă că acest obicei nu poate fi făcut cu moderație, atât cât are organismul nevoie. „Lipsa expunerii la soare poate duce la deficit de vitamina D, care a fost asociat cu hipertensiune arterială, inflamații și un risc crescut de boli cardiace. Expunerea la soare în condiții de siguranță sau suplimentarea cu vitamina D pot ajuta la menținerea sănătății inimii”, spune dr. Broyd, potrivit sursei menționate. Medicul recomandă „doza” de vitamina D pentru cel puțin 15-30 de minute zilnic, de preferat în prima parte a zilei, când soarele nu este la fel de puternic. Izolarea socială Interacțiunea redusă cu alte persoane, care duce la izolarea socială, poate fi un comportament care crește riscul de boli cardiace, subliniază dr. Broyd. „Studiile au arătat că singurătatea poate declanșa stresul, crește tensiunea arterială și afecta negativ funcția imunitară, toate acestea putând dăuna sănătății inimii. (…) Prin eforturi intenționate de a intra în contact cu alții și de a construi relații, poți să-ți îmbunătățești rețeaua de sprijin social și starea generală de bine și, în cele din urmă, să-ți îmbunătățești sănătatea inimii”, a conchis medicul.