Nutriționist: Milioane de oameni își încep ziua în cel mai prost mod posibil
Micul dejun cu pâine prăjită, cafea și mezeluri este una dintre cele mai răspândite rutine matinale. Nutriționistul Luis Miralles avertizează însă că această combinație provoacă vârfuri de insulină, oboseală și senzație de foame la doar câteva ore după masă. De ce este problematică pâinea prăjită dimineața Miralles spune că feliile de pâine prăjită consumate zilnic sunt de obicei preparate din făină rafinată și însoțite de mezeluri de slabă calitate, conform okdiario.com. Această combinație generează vârfuri de insulină și o stare de anxietate la câteva ore după masă. Nutriționistul susține că micul dejun de acest tip poate provoca inflamație pe tot parcursul zilei. Mulți oameni consideră normale oboseala sau balonarea de dimineață, fără să le asocieze cu ceea ce mănâncă la prima oră. Glutenul și intestinul Specialistul menționează că glutenul din făina rafinată „distruge intestinul”. Îl leagă direct de senzația de disconfort pe care unele persoane o resimt după micul dejun. Miralles pune la îndoială și recomandările celor care prezintă acest tip de mic dejun drept o opțiune sănătoasă. Susține că agravează problemele metabolice și hormonale. Ce recomandă în schimb În locul pâinii prăjite, nutriționistul propune un mic dejun bogat în grăsimi de calitate și proteine: șuncă, slănină, ouă și avocado. Potrivit lui Miralles, aceste alimente reglează sistemul hormonal și metabolic, mențin energia pentru mai multe ore și reduc nevoia constantă de cafea. Un mic dejun proteic generează și o senzație de sațietate mai mare, prevenind foamea de la mijlocul dimineții.
Relaxarea pe telefon, o iluzie confirmată de neurologie. Ce face telefonul cu creierul tău
Telefonul a devenit „partenerul” constant al majorității oamenilor. Este primul lucru atins dimineața și ultimul seara. Mulți îl folosesc deliberat ca metodă de relaxare după o zi epuizantă. Problema este că această relaxare este o iluzie, potrivit dr. Priyanka Sehrawat, neurolog. Ce se întâmplă în creier când derulezi pe telefon Derularea conținutului expune creierul la o cantitate uriașă de informații într-un interval foarte scurt. Tipul de informații se schimbă la fiecare câteva secunde. Creierul procesează continuu, fără pauză. „Dacă îți folosești telefonul mobil pentru a te relaxa mental, faci exact opusul pentru creierul tău”, a explicat dr. Sehrawat pe Instagram. „Cum pot atât de multe tipuri diferite de informații să relaxeze creierul? De fapt, ajunge să te epuizeze mental”. Dopamina eliberată în timpul derulării maschează acest efect. Senzația de plăcere acoperă temporar oboseala reală. Creierul pare satisfăcut, dar este de fapt tot mai epuizat. Efectele asupra sănătății Timpul crescut petrecut în fața ecranului, mai ales seara, are consecințe vizibile. Dr. Sehrawat enumeră tulburările asociate: anxietate, depresie, migrene, dureri de cap și un somn de calitate slabă. Lumina ecranului perturbă producția de melatonină. Somnul devine superficial. Ziua următoare începe cu un deficit de odihnă acumulat. Ce poți face în schimb Renunțarea la telefon pare imposibilă pentru mulți. Dr. Sehrawat nu cere asta. Recomandă înlocuirea treptată cu activități care permit creierului să se odihnească cu adevărat. Lista propusă de neurolog include exerciții de respirație profundă și ținerea unui jurnal. Notarea gândurilor înainte de culcare descarcă mintea. Cititul – indiferent de gen – este o alternativă validă. Alte opțiuni: o conversație cu cineva apropiat, o plimbare scurtă sau ascultarea muzicii. Toate acestea implică creierul într-un mod diferit. Stimularea este mai lentă, mai ordonată, mai odihnitoare. Dependența de ecran Telefonul a devenit o dependență reală. Gestionarea ei este dificilă, recunoaște dr. Sehrawat. Dar nu imposibilă. Cheia este conștientizarea. Știind ce face ecranul cu creierul tău, decizia de a pune telefonul jos devine mai ușoară. Nu este vorba de disciplină extremă. Este vorba de a înțelege că relaxarea reală arată altfel.
Ca la 20 de ani, multe griji și fără bani. Explicația specialiștilor pentru starea de epuizare a tinerilor
Au 20 de ani, dar se simt ca la 60. Pentru mulţi tineri, expresia „vârsta e doar un număr” a căpătat o nouă conotaţie. Se simt îmbătrâniţi înainte de vreme, epuizaţi, fără vlagă şi „storşi” emoţional. Specialiştii spun că sentimentul e firesc, în vremurile actuale şi mai ales când viaţa tinerilor se derulează pe repede înainte pe reţelele sociale. Şi se mai întâmplă ceva interesant: adulţi în toată firea se simt ca la 20 de ani, doar că au multe griji şi nu prea au bani, comprimă Observator. „Nu am avut energie deloc, m-am simţit foarte moleşită, am avut o dificultate să mă ridic din pat. Simţeam că n-am chef de nimic”, spune o tânără. Aşa sună începutul multor şedinţe de terapie, recunosc specialiştii. Nu au mai mult de 20-25 de ani şi trec pragul cabinetelor epuizaţi şi „îmbătrâniți” înainte de vreme. Nu se alintă și nici nu e ceva fictiv. Se numește îmbătrânire subiectivă și este un concept bine-studiat în psihologie, publică Observator. Cercetătorii au câteva explicaţii pentru această discrepanţă dintre vârsta din buletin şi cea subiectivă. Presiunea profesională, supraexpunerea la informaţie, ritmul accelerat al vieţii moderne, dar şi comparaţia cu alţii, amplificată de social media, toate duc la stres cronic şi epuizare. Automat apare şi senzaţia de îmbătrânire. „Simt un copy-paste al fiecărei zile în parte. Când vin la cabinet si ii intreb : ce e relevant din acestă săptămână. Ei spun că: mai nimic nu am facut. E aceeasi monotonie zilnică, serviciu-casa. Ca nişte bătrâni. Efectic rămaşi în pat si foarte, foarte putine activităţi”, a declarat Cristian Grigore, psiholog, pentru Observator. După aproximativ 25-30 de ani, această tendință se inversează: adulții tind să se simtă mai tineri decât vârsta lor din buletin. Tinereţea psihologică nu înseamnă energie constantă. Înseamnă flexibilitate, curiozitate şi curajul de a încetini ritmul, atenţionează psihologii. „Să mergem la sală, iesim în weekend cu prietenii, iesim la o cafea. Recunostinta fata de viata noastra e extrem, extrem de imporanta si e o stare de bine si chiar de longevitate”, a declarat Cristian Grigore, psiholog. Şi somnul are un impact semnificativ asupra percepţiei vârstei. Un studiu important a arătat că două nopți cu somn scurt, de 4 ore, determină oamenii să se simtă în medie cu 4-5 ani „mai bătrâni” decât după un somn adecvat, de 8-9 ore.
Oboseala îi doboară pe medici și pe asistente! O asistentă rămâne intubată după infarct în gardă
Pacienta a trecut printr-o intervenție minim invazivă cardiologică, se află la secția Anestezie și Terapie Intensivă, intubată, informează spitalul. „Conducerea spitalului este alături de familia colegei noastre în aceste momente dificile”, transmit reprezentanții spitalului. Asistenta lucra la Secția Medicală I și a făcut infarct în timpul serviciului. Datorită intervenției rapide a colegilor ei, a primit imediat asistență medicală. „Suntem alături de colega noastră și de familia ei în aceste momente dificile și îi transmitem întreaga susținere și gânduri de însănătoșire grabnică”, declarau sâmbătă reprezentanții spitalului. Cazul doctoriței Szabo, găsită moartă în camera de gardă Incidentul survine la doar câteva zile după ce Ștefania Szabo, directorul medical la Buzău, a fost găsită moartă în camera de gardă a Secției Chirurgie. Criminaliștii au găsit lângă trupul neînsuflețit al doctoriței propofol, un anestezic, alături de alte două substanțe – diazepam și tramadol. Anchetatorii au extins cercetările la ATI și UPU, secțiile spitalului care folosesc propofol. Anchetatorii au cerut și imagini de pe camerele de supraveghere. Potrivit unor surse judiciare, înainte de a merge spre camera de gardă, doctorița ar fi coborât la UPU, unde ar fi consultat câțiva pacienți. După aceea nu a mai fost văzută și nici nu a mai răspuns la telefon. Toată lumea și-a închipuit că se odihnește, iar urgențele au fost preluate de celălalt medic chirurg aflat în gardă. Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rogobete, spunea despre Ștefania Szabo că medicii trebuie ascultaţi mai mult şi că ar fi important un suport de consiliere pentru aceştia atunci când apar probleme de burnout sau momente de presiune.
O nouă cauză ascunsă a oboselii cronice a fost descoperită de cercetători
Cercetătorii americani au descoperit că aproape trei sferturi dintre pacienți prezintă hiperventilație sau alte tipare respiratorii neregulate. Vestea bună este că aceste probleme pot fi tratate. Cercetătorii de la Icahn School of Medicine au studiat 57 de persoane cu sindromul oboselii cronice și 25 de persoane sănătoase. Toți au făcut teste de efort cardiopulmonar timp de două zile. Rezultatele au arătat că 71% din grupul cu oboseală cronică a prezentat anomalii respiratorii. Aproximativ jumătate dintre ei au respirat neregulat în timpul testelor. O treime au avut hiperventilație. În grupul de control, doar patru persoane au avut probleme de respirație. Respirația disfuncțională înseamnă că respirați prea rapid, suspinați adânc frecvent sau respirați doar cu toracele fără să folosiți diafragma corect. Astfel, plămânii nu se pot extinde complet. Trei sferturi dintre pacienții cu oboseală cronică respiră neregulat fără să știe Mulți pacienți nu realizează că au această problemă. Respirația disfuncțională poate apărea chiar și în stare de repaus. Tulburările respiratorii produc simptome similare cu cele ale oboselii cronice. Acestea includ amețeli, dificultăți de concentrare, dificultăți de respirație și epuizare. Când apar împreună hiperventilația și respirația disfuncțională, pot provoca și dureri în piept, palpitații și anxietate. Cauza probabilă este disautonomia (disfuncția sistemului nervos autonom, responsabil de reglarea funcțiilor involuntare). Este o perturbare a modului în care organismul controlează vasele de sânge și mușchii. „Este posibil ca disautonomia să declanșeze o respirație mai rapidă și mai neregulată”, a spus dr. Donna Mancini, prima autoare a studiului. Pacienții cu oboseală cronică suferă adesea de disautonomie sub forma intoleranței ortostatice. Asta înseamnă că se simt mai rău când stau în picioare și nu se mișcă. Vestea bună este că aceste probleme respiratorii pot fi tratate. Cercetătorii au mai multe sugestii. Exercițiile de respirație prin yoga ar putea ajuta. De asemenea, activități fizice ușoare în care controlul respirației este important, cum ar fi înotul. Descoperire despre oboseala cronică: Majoritatea pacienților au probleme ascunse de respirație O altă opțiune este biofeedback-ul. Acesta folosește un dispozitiv care măsoară CO2 expirat și ajută pacientul să învețe să respire corect. „Identificarea acestor anomalii va conduce cercetătorii către noi strategii de tratare, cu scopul final de a reduce simptomele”, a declarat dr. Benjamin Natelson, autorul principal al studiului. Descoperirea a fost publicată în revista Frontiers in Medicine și este citată de Science Daily.