Ai trecut de 45 de ani? Motivul pentru care nu mai dormi ca înainte. Explicația unui psiholog

ai-trecut-de-45-de-ani?-motivul-pentru-care-nu-mai-dormi-ca-inainte.-explicatia-unui-psiholog

Cantitatea de somn necesară variază în funcție de vârstă, dar și programul de odihnă se modifică odată cu trecerea anilor. Nuria Roure explică mecanismul: ritmul circadian se deplasează treptat, iar melatonina, hormonul care declanșează somnul, începe să acționeze mai devreme, potrivit El Economista. Potrivit expertei, un cronotip „normal” presupune adormirea în jurul orei 23:00 și trezirea la 7:00 dimineața. La adolescenți, somnul vine mai târziu, în jurul orei 00:00–01:00, cu trezire la 9:00. Odată cu înaintarea în vârstă, acest tipar avansează semnificativ. „În jur de ora 9:30 sau 10:00 este posibil să ne vină somnul și, în schimb, la 5:30 să avem deja ochii mari.” De ce forțarea vechiului program înrăutățește odihna Roure avertizează că încăpățânarea de a menține programul de somn din tinerețe poate fi contraproductivă. Dacă ritmul circadian s-a devansat, fie din cauza vârstei, fie genetic, și persoana încearcă să adoarmă la orele obișnuite de altădată, somnul nu va fi odihnitor. Soluția propusă de expertă este adaptarea rutinei de somn la vârsta și la cronotipul actual, pentru ca odihna să fie cât mai eficientă. Consecințele somnului de proastă calitate Somnul insuficient sau de calitate slabă, repetat frecvent, depășește simpla senzație de oboseală. Printre efectele documentate se numără anxietate și iritabilitate crescute, scăderea libidoului, creativitate și productivitate reduse. Pe termen lung, somnul deficitar este asociat cu obezitate, hipertensiune, diabet și un risc crescut de probleme cardiace. Adulții au nevoie, în general, de aproximativ 7–8 ore de somn pe noapte, cu cât mai puține întreruperi posibil, însă ora la care se culcă și se trezesc contează la fel de mult ca durata totală.

Dormitul cu televizorul pornit. Ce spun specialiștii despre efectele asupra sănătății

dormitul-cu-televizorul-pornit.-ce-spun-specialistii-despre-efectele-asupra-sanatatii

Cu toate acestea, specialiștii avertizează că acest comportament poate avea efecte negative semnificative asupra somnului și sănătății generale. Potrivit experților în somnologie, dormitul cu televizorul pornit perturbă ciclurile naturale ale somnului, în special din cauza luminii albastre emise de ecran. Această lumină inhibă producția de melatonină, hormonul responsabil de reglarea ritmului somn–veghe, îngreunând procesul de adormire și reducând calitatea odihnei, scrie Health. Dormitul cu televizorul pornit afectează calitatea somnului Studiile arată că persoanele care aleg dormitul cu televizorul pornit adorm mai greu și se trezesc mai obosite. Aproximativ 15% dintre respondenți au raportat dificultăți în a adormi, iar aproape 20% s-au declarat epuizați dimineața. Lipsa somnului suficient afectează concentrarea, memoria și capacitatea de a lua decizii, dar are și un impact major asupra stării emoționale. Printre efectele frecvente ale privării de somn se numără anxietatea, iritabilitatea, depresia și dificultățile în relațiile interpersonale. Dormitul cu televizorul pornit și riscurile pentru sănătate Pe termen lung, dormitul cu televizorul pornit este asociat cu un risc crescut de afecțiuni cronice, precum hipertensiunea, bolile cardiovasculare, diabetul de tip 2, obezitatea și chiar accidentul vascular cerebral. Un studiu realizat pe peste 43.000 de femei a arătat că cele care dormeau cu televizorul pornit aveau un risc cu 17% mai mare de a lua în greutate. De asemenea, sunetele și luminile intermitente pot reduce faza REM a somnului, esențială pentru refacerea organismului și consolidarea memoriei. Există beneficii ale dormitului cu televizorul pornit? Unii specialiști recunosc că dormitul cu televizorul pornit poate oferi un sentiment de siguranță și confort, mai ales atunci când volumul este redus. Televizorul poate acționa ca un zgomot de fond, asemănător unui aparat de „white noise”, ajutând anumite persoane să adoarmă mai repede. Totuși, alternativele fără lumină albastră – precum sunetele ambientale, muzica relaxantă sau zgomotul alb – sunt considerate opțiuni mai sănătoase. Recomandările experților pentru un somn mai bun Pentru a îmbunătăți igiena somnului, specialiștii recomandă reducerea treptată a acestui obicei și înlocuirea lui cu rutine relaxante, precum cititul, muzica calmă sau tehnici de relaxare musculară. Limitarea expunerii la lumină artificială înainte de culcare rămâne esențială pentru un somn odihnitor.