Când a început să se scufunde Damen. Peisajul dezolant lăsat în urmă de olandezi pe șantierul din Mangalia, într-un articol Follow The Money
Procesul în care compania olandeză Damen este cercetată de Parchetul olandez pentru dare de mită, fals în acte, spălare de bani și încălcarea regimului internațional de sancțiuni ar urma să înceapă la sfârșitul acestui an. Compania Damen se află sub suspiciunea că, în încercarea de a obține contracte navale profitabile în mai multe țări, printre care și România, ar fi plătit sume considerabile unor intermediari. O anchetă/reportaj publicată pe platforma Follow The Money, semnată de Lukas Kotkamp și Daniel van Kessel, arată cum problemele Damen din România nu sunt decât o parte foarte mică a celorlalte multe probleme ale companiei, care a lăsat un dezastru în țara noastră. Damen, între foarte puțină glorie și foarte mult declin „Fiecare împărăție își are perioada ei de glorie și de declin. Când olandezii au cumpărat o parte din șantierul naval, în 2017, am sărbătorit cu șampanie și bere. Dar perioada de boom a durat doar un an. După aceea, totul s-a prăbușit”, a spus Găbeajă, președintele Sindicatului Liber Navalistul, pentru publicația Follow The Money. Potrivit aceleiași publicații, dacă Damen pierde procesul, acest lucru ar avea repercusiuni dezastruoase și pentru șantierul naval din Mangalia, aflat sub controlul Damen. În 2017, Damen a cumpărat de la compania sud-coreeană Daewoo, cu 22 de milioane de euro, 49% din acțiunile șantierului Mangalia, cufundat într-o datorie de 820 de milioane de euro. Mai mult decât atât, în ciuda faptului că statul român era acționar majoritar (51% din acțiuni), Damen a primit conducerea integrală a Consiliului de Administrație. Șantierul, de aprox. un milion de metri pătrați, era capabil să construiască nave de război de mari dimensiuni și producea 62% din tonajul naval al României. După doar un an, totul a început să se prăbușească, întocmai ca piesele de domino: Damen pierde un contract de 1,2 miliarde de euro pentru construcția a patru corvete pentru Marina Română, în detrimentul companiei franceze Naval. Damen i-a acuzat pe francezi de scurgeri de informații, a depus contestație, dar contestația a fost respinsă. „Acela a fost momentul în care planul Damen pentru șantierul naval a început cu adevărat să se scufunde,” le-a spus liderul sindical Laurențiu Gobeajă jurnaliștilor FTM. „Acest lucru a fost evident prin încercările anemice de a reface șantierul, în loc să i se ofere un strat nou, proaspăt de vopsea. Pe macaraua Goliath, se întrevăd urme ale logo-ului galben Daewoo de sub sigla Damen. În jurul șantierului, nave abandonate de sud-coreeni zac încet în descompunere, sub soare”, scriu jurnaliștii FTM. „Toată frumusețea de aici a fost construită de Daewoo. Damen nu a investit un ban în șantier, o parte din el fiind la fel de vechi ca regimul comunist,” le-a declarat Laurențiu Gobeajă jurnaliștilor. „E mult prea liniște aici” Acesta spune că șantierul din Mangalia are capacitatea de a construi cel puțin zece nave în fiecare an, dar că, după venirea Damen, producția a scăzut în fiecare an, până ce s-a oprit de tot. Acum, doar o mână de muncitori mai sunt pe șantier, pentru reparații minore. „E mult prea liniște aici”, a oftat Gobeajă. Între timp, statul român își intensifică acuzațiile către Damen, prin Compania Navală Șantierul Naval 2 Mai SA care deține restul de acțiuni, și o acuză că a deturnat cel puțin 55 de milioane de euro din fondurile șantierului, printre-o rețea de facturări între subsidiare Damen din Polonia, Olanda și Galați, pentru servicii precum administrarea documentelor, IT, resurse umane, consultanță. Damen nu a putut justifica livrarea acestor servicii, după cum reiese din documentele oficiale depuse în instanță, nici valoarea reală a sumelor facturate. Singura salvare a șantierului este acum un nou cumpărător, însă datoriile imense îi îndepărtează pe potențialii investitori. Un oficial din interiorul guvernului le-a spus jurnaliștilor FTM că „investitorii vin să se uite, se plimbă pe chei, se întâlnesc cu oameni și se gândesc „hei, interesant!”. Dar imediat ce deschid documentele contabile, se întorc acasă”. Damen neagă că și-a pierdut interesul pentru șantier Pentru Laurențiu Gobeajă, care și-a construit cariera plecând de jos și ajungând șef de sindicat, pentru el și pentru angajații pe care-i reprezintă, acest lucru are consecințe directe. 400 de oameni și-au pierdut locurile de muncă, iar cei 1000 rămași primesc 30% din salariu. Un purtător de cuvânt al Damen a declarat pentru FTM că firma a făcut „investiții țintite de zeci de milioane de euro” și a negat că și-ar fi pierdut interesul pentru șantier sau că eșecul contractului pentru fregate ar fi avut vreo legătură cu declinul acestuia. În 2022 Damen a solicitat retragerea din asocierea de la Mangalia, invocând lipsa de control operațional și blocajele administrative. Statul român a redevenit acționar majoritar, prin Mnisterul Economiei, iar șantierul este redenumit Șantierul Naval Mangalia SA.
Tezaurul dacic dispărut în Olanda pare irecuperabil. Ce DESPĂGUBIRI propun asiguratorii
Tezaurul dacic dispărut în Olanda pare să nu poată fi recuperat integral. Astfel, au fost începute procedurile pentru despăgubirea României. Într-un răspuns trimis, miercuri, pentru Antena 3 CNN, Muzeul Național al Istoriei precizează că valoarea totală asigurată pentru cele patru bunuri culturale furate este de 5.700.000 de euro. Comoara inestimabilă din punct de vedere arheologic sau patrimonial, a fost evaluată ca la târgul de fier vechi, în euro, regulile pieței. „Procedura privind compensarea financiară a prejudiciului rezultat în urma furtului celor patru bunuri aparținând patrimoniului cultural național al României, expuse în cadrul Muzeului Drents, se desfășoară în conformitate cu prevederile standard aplicabile în asemenea situații, care sunt întotdeauna indicate în asigurările pentru bunurile incluse în expoziții. Conform acestor reglementări, responsabilitatea acordării despăgubirii revine companiei de asigurări care a emis polița de asigurare aferentă bunurilor culturale incluse în expoziție. Muzeul Național de Istorie a României confirmă că procedurile necesare au fost deja inițiate, aflându-se în permanent contact cu compania de asigurări, iar procesul de despăgubire se desfășoară în conformitate cu etapele legale și contractuale prevăzute”, transmite custodele comorii. Valoarea totală asigurată pentru cele patru bunuri culturale sustrase este de 5.700.000 de euro. Această sumă reprezintă cuantumul despăgubirii care urmează a fi acordată statului român, în conformitate cu polița de asigurare încheiată pentru cele patru obiecte de patrimoniu furate. „În acest moment, nu poate fi avansată o estimare precisă privind data finalizării procedurii de plată a despăgubirii. Procesul implică etape administrative și de evaluare care sunt de durată”, precizează muzeul. Prima ofertă olandeză Guvernul olandez anunța la începutul anului că va oferi despăgubiri parţiale după ce tezarul dacic a fost furat din Muzeul Drents. Ministrul Educației, Culturii și Științei din Olanda, Eppo Bruins, a făcut anunţul. „O parte din risc revine Ministerului Educației, Culturii și Științei. Înseamnă că suntem parțial expuși riscului în caz de furt, pierdere sau deteriorare”, a declarat ministrul pentru postul RTV Drethe. România a dus la muzeul din Olanda nu mai puţin de 673 de artefacte. Valoarea totală la care au fost asigurate toate se ridică la aproximativ 30,3 milioane de euro. Au fost furate însă doar cele mai de preţ obiecte din colecţie: brăţările dacice şi Coiful Coţofeneşti. Piesa de rezistenţă a colecţiei, Coiful de la Coţofeneşti, a fost asigurată pentru 4,3 milioane de euro. Citiți și: Olanda va plăti despăgubiri României, după ce TEZAURUL dacic a fost furat:”Suntem parțial expuși riscului în caz de furt, pierdere sau deteriorare”
Spitale pe șine. O țară europeană analizează ideea transformării vagoanelor de tren în spitale mobile pentru soldații răniți
Potrivit ziarului olandez Algemeen Dagblad, ministerul consideră că operațiunile militare la scară largă nu sunt fezabile fără sprijinul societății civile. Acest efort face parte dintr-un plan mai amplu, în cadrul căruia mecanicii de locomotivă olandezi ar putea fi trimiși în estul continentului pentru a sprijini operațiunile militare, scrie POLITICO. Inițiativa vine în contextul în care există îngrijorări din ce în ce mai mari că infrastructura de transport a Europei nu este pregătită pentru un potențial conflict cu Rusia. Purtătorul de cuvânt al căilor ferate olandeze, Erik Kroeze, a declarat pentru POLITICO faptul că Ministerul Apărării a contactat recent compania națională de căi ferate, iar discuțiile se află „încă într-un stadiu incipient”. Pentru acest plan sunt luate în calcul, pentru început, 24 de trenuri olandeze, pentru a fi transformate în spitale mobile până anul următor. Ideea nu este unică pentru Țările de Jos. La nivelul UE, un concept similar este luat în considerare ca parte a viitorului pachet de mobilitate militară al Comisiei Europene, așteptat în această toamnă.
Ucraina și Olanda vs. Rusia – pe masa judecătorilor CEDO
Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) se va pronunța miercuri asupra acțiunilor Rusiei în războiul din Ucraina. Printre cazuri sunt presupusele încălcări ale drepturilor omului în timpul invaziei și doborârea avionului Malaysia Airlines. Judecătorii de la Curtea Europeană a Drepturilor Omului de la Strasbourg se vor pronunța asupra a patru cazuri, intentate de Ucraina și Olanda împotriva Rusiei, potrivit AP. Va fi pentru prima dată când o instanță internațională va judeca vinovăția Rusiei pentru conflictul din Ucraina, care a început în 2014 și s-a amplificat în 2022. Decizia are valoare simbolică Totuși, decizia nu va avea un impact puternic asupra părților deoarece are o valoare simbolică. Plângerile au fost depuse înainte ca organul de conducere al curții să expulzeze Moscova în urma invaziei din 2022 a Ucrainei. Plângerea olandezilor vizează doborârea avionului Boeingul 777 care zbura de la Amsterdam la Kuala Lumpur. Avionul a fost doborât pe 17 iulie 2014, de o rachetă de fabricație rusească, lansată de pe un teritoriu din estul Ucrainei controlat de rebelii separatiști. Toți cei 298 de pasageri și membri ai echipajului au fost uciși, inclusiv 196 de cetățeni olandezi. Kievul are mai multe cazuri împotriva Rusiei În luna mai, agenția ONU pentru aviație a găsit Rusia responsabilă pentru dezastru. Hotărârea de miercuri nu va fi ultima din partea CEDO care se ocupă de război. Kievul a deschis mai multe cazuri împotriva Rusiei și există aproape 10.000 de plângeri intentate de persoane fizice împotriva Kremlinului. Deciziile de la Strasbourg sunt separate de un proces din Olanda, în care doi ruși și un ucrainean au fost condamnați în lipsă pentru crimă din cauza rolului lor în doborârea zborului MH17.
Povestea cerșetorului american arestat în Olanda după ce polițiștii au descoperit, întâmplător, o adevărată avere asupra sa
Un american fără adăpost a fost arestat în Amsterdam după ce autoritățile olandeze au descoperit că avea asupra sa suma de 13.400 de euro în numerar și monede în valoare de peste 1.900 de euro. Poliția fusese sesizată de un localnic că bărbatul își făcea nevoile zilnic în public, lângă clădirea în care locuia. Polițiștii l-au găsit dormind pe o bancă și au observat că nu avea adăpost sau haine curate și nu se spălase de mult timp. Dar adevărata surpriză a apărut la secție, unde polițiștii au descoperit că bărbatul avea mulți bani în buzunare, înghesuiți în mai multe portofele „umplute până la refuz”. Pentru că nu a putut explica proveniența banilor, a fost reținut pentru suspiciune de spălare de bani, potrivit Antena 3, care citează NL Times. Ulterior, autoritățile olandeze au stabilit că se afla ilegal în Țările de Jos și i-au confiscat banii, apoi l-au expulzat în Statele Unite. „Statul a plătit biletul de avion spre America”, au declarat autoritățile. FOTO – Caracter ilustrativ: Stiri de Cluj Marian Tănase are o experiență de peste 20 de ani în presa online. A absolvit Facultatea de Jurnalism din cadrul Universității Hyperion în anul 2001, iar în 2002 se angaja deja la portalul Apropo.ro, … vezi toate articolele
Tot mai mulți tineri olandezi ajung în comă după folosirea excesivă a țigărilor electronice. În Olanda, produsele de vaping sunt interzise
Cel puțin cinci adolescenți și tineri adulți din Țările de Jos au fost la un pas de moarte după ce au folosit în exces țigările electronice (vape), relatează RTL Nieuws. Patru dintre aceștia au fost ținuți în comă indusă o perioadă îndelungată. Toți au folosit lichide aromate pentru vapat – produse care sunt acum interzise în Olanda. În paralel, 16 spitale olandeze au raportat cazuri grave de afecțiuni pulmonare asociate cu vapatul, printre care plămâni colapsați sau simptome de boală pulmonară obstructivă cronică (BPOC). În cel puțin opt cazuri, tinerii au suferit atacuri de astm provocate de consumul acestor produse. Vapingul nu mai este un moft Specialiștii trag un semnal de alarmă și consideră situația „extrem de îngrijorătoare”, avertizând că, în viitor, ar putea apărea și decese cauzate de vapat. Esther Croes, expert în tutun la institutul Trimbos, a subliniat că adolescenții nu ar trebui să dezvolte astfel de afecțiuni. Potrivit ei, este momentul ca părinții, cadrele medicale și autoritățile să trateze vapatul ca o cauză serioasă a acestor probleme de sănătate. În martie, ministrul olandez al sănătății, Vincent Karremans, a anunțat că ia în considerare creșterea vârstei legale pentru achiziționarea țigărilor și a produselor de vapat de la 18 la 21 de ani. De asemenea, are în vedere înăsprirea sancțiunilor pentru vânzarea ilegală de lichide aromate și incriminarea acestui tip de comerț.
Un copil a deteriorat un tablou în valoare de aproximativ 50 de milioane de euro într-un muzeu din Rotterdam
Un copil a deteriorat grav opera de artă „Grey, Orange on Maroon, No. 8”, una dintre cele mai valoroase picturi ale Muzeului Boijmans Van Beuningen, din Rotterdam, Olanda. Prețul lucrării se ridică la aproximativ 50 de milioane de euro. Incidentul a avut loc la Depot Boijmans Van Beuningen, unde opera de artă era expusă în cadrul expoziţiei „Lievelingen”. 70 dintre cele mai populare piese ale colecţiei, de la Pieter Bruegel la Salvador Dalí, au fost expuse în spaţiul adiacent, după ce clădirea principală a muzeului a intrat în renovare. „Lucrarea lui Rothko a suferit deteriorări: o serie de zgârieturi vizibile pe suprafaţa nevopsită. Acest lucru s-a întâmplat deoarece un copil, într-un moment în care nu a fost supravegheat, a atins partea inferioară a lucrării”, a precizat purtătorul de cuvânt al muzeului. Conform primelor date, un copil a rămas nesupravegheat pentru un moment și atunci a deteriorat grav lucrarea. Pictura „Grey, Orange on Maroon, No. 8”, achiziţionată de Boijmans în 1970, este una dintre cele doar două picturi Rothko din Ţările de Jos şi se numără printre cele mai valoroase piese ale muzeului. Cum va fi restaurată pictura Momentan, muzeul nu a stabilit încă cum va fi restaurată pictura. „Investigăm în prezent, în colaborare cu experţi, care sunt următorii paşi pentru reparaţii”, au declarat reprezentanţii muzeului. „Ne aşteptăm ca lucrarea să poată fi expusă din nou în viitor”. Conform reprezentanților muzeului, deteriorarea este localizată pe secţiunea de pânză din jurul ramei. În anul 2022, colecţionarul de artă olandez Bert Kreuk a estimat că lucrarea „Grey, Orange on Maroon, No. 8” ar ajunge la o valoare cuprinsă între 40 şi 50 de milioane de euro dacă ar fi vândută. „Un Rothko cu trei culori valorează întotdeauna mai mult decât un Rothko cu două culori”, a declarat Kreuk în urmă cu 3 ani. Muzeul nu a dezvăluit cât ar putea costa reparaţia sau cine va plăti pentru ea. De obicei, muzeele îi fac pe vizitatori responsabili din punct de vedere financiar pentru daune, solicitând rambursarea costurilor prin intermediul asigurării persoanei respective. CITEȘTE ȘI: Noi ARESTĂRI în dosarul furtului tezaurului românesc din Olanda / Coiful de Coțofenești și brățările dacice, de negăsit LEGENDA apei tămăduitoare de la Mănăstirea Ghighiu. În fiecare an, mii de pelerini vin aici cu credință în vindecarea trupului și a sufletului Absolventă a Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării, Oana Zvobodă a debutat în presă la televiziunea PrimaTV, în anul 2017. Între 2017 și 2020 a fost reporter la PrimaTV, unde … vezi toate articolele
Ce s-a aflat, la două luni de la furtul tezaurului românesc din Olanda, despre securitatea de la Muzeul Drents / Hoții ar fi distrus Coiful de la Coțofenești
Securitatea expoziţiei „Dacia – Empire of Silver and Gold”, de la Muzeul Drents nu a funcţionat corespunzător în timpul furtului Coifului de aur de la Coţofeneşti şi a celor trei brăţări de aur. Este concluzia lui Ernest Oberländer-Târnoveanu, fost director al Muzeului Naţional de Istorie din Bucureşti şi curator al expoziţiei. Muzeul Drents nu a dorit să facă nicio declaraţie cu privire la circumstanţele furtului, de la care a trecut ceva vreme, fără rezultate concrete ale anchetei. România rămâne definitiv fără Coiful de aur de la Coțofenești? În plus, Coiful de aur de la Coțofenești – care a fost sustras de la muzeul din Olanda – ar fi, cel mai probabil, deteriorat. Se pare că dovadă în acest sens ar sta imaginile de pe camerele de supraveghere obţinute de anchetatori, în care se vede că hoţii, în graba lor, l-ar fi aruncat pe calea de evacuare, potrivit informațiilor Antena 3. Dacă Coiful şi brăţările de aur nu sunt găsite, guvernul olandez se poate aştepta la o cerere de despăgubire, iar suma ar putea ajunge la 5,8 milioane de euro. În plus, Poliția Olandeză a anunțat că se fac căutări într-o zonă destul de extinsă, inclusiv cu detectoarele de metal, cu scopul de a se găsi obiectele de tezaur furate. Protecţia cu fum a Muzeului Drents din Assen a eşuat Directorul demis al Muzeului Național de Istorie a României a dezvăluit unei publicaţii olandeze că hoţii ar fi încercat să mai ia un coif de aur pe care nu l-au putut scoate din vitrina în care era expus, după cum relatează publicaţia Dagblad van het Noorden, citat de News.ro. „Spaţiul expoziţional ar fi trebuit să fie umplut cu fum lăptos în câteva secunde de la explozie, în care să nu mai poţi vedea nimic”, spune Oberländer-Târnoveanu. „Nici măcar propriile mâini. În Assen, apariţia fumului a fost prea lentă. De ce mecanismul nu a funcţionat cum trebuie?” Oberländer-Târnoveanu a fost directorul Muzeului Naţional de Istorie din Bucureşti, de la care Muzeul Drents a împrumutat piesele. Reamintim că el a fost demis de ministrul Culturii în urma furtului de artă. La două luni de la furtul aurului, el are încă întrebări. „Ceea ce nici eu nu înţeleg este: cum au putut vitrinele să se spargă atât de repede? Asta nu ar trebui să fie posibil.” Trei suspecţi au fost arestaţi după jaful de la Muzeul Drents În noaptea de 24 ianuarie spre 25 ianuarie, infractorii au reuşit să deschidă o uşă a Muzeului Drents cu explozibil. În câteva minute, ei au reuşit să fure cele mai importante comori. Valoarea totală a acestora a fost stabilită la 5,8 milioane de euro. La puţin mai puţin de o săptămână de la jaf, trei suspecţi au fost arestaţi în Heerhugowaard, iar ulterior un al patrulea. Trei dintre aceştia sunt încă în arest. O femeie a fost eliberată, dar este încă suspectă. Un al cincilea suspect este încă în libertate. Ministerul Educației și implicit guvernul olandez, garantează pentru puțin peste 9 milioane de euro Conform datelor obţinute de RTV Drenthe, statul olandez este responsabil pentru pagubele produse operelor de artă cu puţin peste 9 milioane de euro. În caz de furt, pierdere sau deteriorare, guvernul trebuie să plătească pentru daune. Numai în cazul în care daunele depăşesc 9 milioane de euro, trebuie să intervină asigurarea Muzeului Drents. Cum însă operele de artă furate sunt asigurate pentru 5,8 milioane, asigurarea Muzeului Drents nu trebuie să intervină. Publicația olandeză RTV Drenthe scrie că Ministerul olandez al culturiii a garantat pentru 30% din valoarea totală a poliției încheiate de cele două muzee, drept urmare ar putea suporta plata daunelor. Acest lucru reprezintă 30% din valoarea totală asigurată. Asta înseamnă că, în caz de furt, pierdere sau deteriorare, Olanda este parțial responsabilă și trebuie să plătească. Mara Răducanu este jurnalist de eveniment. A terminat Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din București și a lucrat la mai multe publicații, precum Jurnalul național, Evenimentul … vezi toate articolele