Etichetă: olanda

Jaful tezaurului dacic a provocat daune de un sfert de milion de euro Muzeului Drents din Olanda

Jaful tezaurului dacic de la Muzeul Drents din Assen a produs pagube de aproximativ 250.000 de euro și instituției în sine, relatează presa olandeză, care evocă un an de la tristul eveniment ce a cutremurat nu doar România, ci și Olanda, prin anvergura sa. Prejudiciul a însemnat nu doar furtul în sine, ci și distrugerea pe care a provocat-o explozibilul. Acesta include ușa spartă, virtinele sparte, podeaua distrusă din cauza explozibilului, pereții și tavanul, de asemenea. Muzeul a fost închis o săptămână după jaf Chiar și costurile pentru curățenie au ridicat cuantumul pagubelor aduse muzeului la un sfert de milion de euro. Un purtător de cuvânt al Muzeului Drents a declarat că la toate acestea se adaugă onorariile de consultanță și pierderea veniturilor aduse de vizitatori: „Pe lângă pagubele materiale, există alte două componente: onorariile de consultanță și pierderea veniturilor vizitatorilor”. Furtul tezaurului dacic alcătuit din Coiful de la Coțofenești și cele trei brățări au obligat muzeul să se închidă timp de o săptămână. Spațiul expozițional a fost inutilizabil o perioadă de timp Spațiul expozițional unde erau expuse coiful și brățările a fost inutilizabil pentru o perioadă lungă de timp. Daunele aduse Muzeului Drents au fost parțial acoperite de provincia Drenthe. „Suntem foarte recunoscători provinciei pentru acest lucru”, au declarat reprezentanții muzeului. Provincia deține, de altfel, clădirile Muzeului Drents și colecția păstrată în depozit. Mucegai și carii în depozitul muzeului Au fost transferați 250.000 de euro, dar nu toți acești bani sunt pentru daunele cauzate de furtul de artă. Muzeul se luptă de o bună bucată de vreme cu mucegaiul și cariile din depozit. Administratorul provinciei Drenthe apreciază că „O contribuție financiară nu numai că ajută la repararea daunelor, dar contribuie și la conservarea pe termen lung a patrimoniului cultural al provinciei Drenthe”.

Franța a fost devastatoare și a trecut ca un tanc peste Danemarca! Se știu semifinalele de la Campionatul Mondial

Naționala feminină de handbal a Franței a învins clar Danemarca și va juca în penultimul act al Campionatului Mondial, organizat de Germania și Olanda. În urmă cu un an, Danemarca oprea Franța, neînvinsă până atunci, în semifinalele CE. Roata s-a întors, iar echipa pregătită Sebastien Gardillou va lupta pentru medalii. Se știu meciurile din penultimul act de la Campionatul Mondial feminin de handbal Pentru Franța nu era importantă doar revanșa. Învinsă de Olanda în ultimul meci din Grupa preliminară III, deținătoarea titlului trebuia să arate că insuccesul la 3 goluri a fost un simplu pas greșit, nu începutul căderii. Iar pentru a risipi orice îndoială, era nevoie de o primă repriză aproape perfectă și o apărare care să redescopere adevăratul potențialul. Clarisse Mairot a strălucit, reușind 4 din 4 de la linia de 9 metri în primele 10 minute. În timp ce atacul francezilor a fost genial, apărarea a impresionat, danezele trebuind să aștepte până în minutul 13 pentru a marca al doilea gol din acțiune (8-6). Până atunci, Kristina Jorgensen fusese responsabilă cu aruncările de la 7 metri. Demonstrația franceză a continuat până în minutul 20, când s-a consumat un moment psihologic. Suzanne Wajoka a oferit Franței îi oferise echipei sale un avantaj de cinci goluri, dar revederea fazei pe monitor a anulat golul, pentru un fault comis de Tamara Horacek, care a și primit o suspendare de două minute. Și, de la un potențial avantaj de 5 goluri, Franța s-a trezit cu unul de doar două. Cu toate acestea, jucătoarele lui Sebastien Gardillou nu și-au pierdut complet concentrarea și, chiar dacă portarul scandinav a avut primele două parade în minutul 25, campioana lumii și-a asigurat un avans liniștitor la pauză (17-12). Franța – Germania și Olanda și Norvegia sunt semifinalele de la Campionatul Mondial În repriza secundă, echipa daneză care a demonstrat rapid un angajament defensiv mult mai bun, comparativ cu prima repriză slabă. Franța s-a chinuit să găsească spații deschise și oportunități de șut de la distanță, dar Mairot și-a continuat prestația impresionantă pentru a menține avantajul. După ce și-au executat planul de joc de bază, campioanele mondiale en-titre au fost nevoite să muncească din greu pentru a nu avea emoții, mai ales că Danemarca s-a apropiat la două goluri (19-17, minutul 39). Franța nu s-a prăbușit, pentru că a fost ajutată și de erorile scandinave, care le-au permis să recâștige controlul cu 15 minute rămase din joc. În final, naționala lui Gardillou a obținut o victorie confortabilă (31-26), atingându-și obiectivul principal: ajungerea în semifinalele Campionatului Mondial. Vineri va întâlni o echipă germană revenită în formă maximă după o lungă absență. În cealaltă semifinală, adversare sunt Olanda, învingătoarea Ungariei, și Norvegia.

Ungaria plânge! Olanda le-a zvântat pe maghiare la Campionatul Mondial

Naționala feminină de handbal a Olandei s-a calificat în semifinalele Campionatului Mondial pe care-l organizează alături de Germania, după ce a dat de pământ cu Ungaria. Presa maghiară recunoaște că Olanda a fost mai bună și merge pe ideea că locul 7 este cea mai bună performanță a echipei Ungariei la un Campionat Mondial, în ultimii 20 de ani. Lacrimile handbalistelor maghiare, după ce ce au fost dezmembrate de Olanda, în sferturile CM Echipa națională feminină de handbal a Ungariei a pierdut în fața Olandei cu scorul de 28–23 (14-9) în sferturile de finală ale Campionatului Mondial, ceea ce înseamnă că a terminat pe locul 7. Publicația maghiară Nemzeti pune accent pe valoarea adversarelor și caută diferite alibiuri. „A învinge un adversar puternic pe terenul lui este întotdeauna o mare realizare în orice circumstanțe. Trebuie să fi fost un semn bun că le-am depășit cu 25-23 într-un meci amical la Rotterdam, acum doar doi ani. Recordul meciurilor directe arată un avantaj uriaș al Ungariei, dar ar fi fost o greșeală să presupunem că am câștigat 41 din cele 48 de meciuri anterioare. Deși olandezele au jucat pe teren propriu, chiar legenda lor Yvette Broch a descris confruntarea ca fiind echilibrată”, au punctat la începutul materialului jurnaliștii din Ungaria. România a întâlnit Ungaria în Grupa principală I, iar eșecul cu 29-34 a anulat șansele „tricolorelor” de a se califica în sferturi. Golul marcat de olandeze în poarta goală, cu 4 minute înainte de final, a încheiat socotelile Olanda, preluând modelul danez, a devenit o echipă de top la mijlocul anilor 2010, devenind campioană mondială în 2019. De atunci, însă, în ciuda jocului ofensiv de obicei copleșitor, nu a reușit niciodată să câștige o medalie la turneele majore. „Obiectivul oficial al echipei noastre, medaliată cu bronz la CE era să ajungă în primele 6, dar jucătoarele nutreau vise mai mari. Pentru ca acestea să devină realitate, depindea de acest singur meci. Echipa Olandei are în lot trei jucătoare de la Győr (Kelly Dulfer, Dione Housheer, Bo van Wetering) și una de la Ferencváros (Angela Malestein), toate fiind titulare. Gazdele au început meciul în forță, iar după un gol marcat de Csenge Kuczora, când am preluat conducerea cu 4–3, jocul nostru ofensiv nu a mai contat timp de 10 minute, Yara ten Holte parând cu ușurință orice șut. În repriza secundă, ar fi trebuit să facem o minune de la un deficit de 14–9, pentru care ar fi fost nevoie de două sau 3 jucătoare în atac care să împingă echipa. Deficitul a crescut la 6 goluri, iar în minutul 39 căpitanul echipei noastre a primit cartonaș roșu. Olanda a folosit perfect aceste două minute, marcând de trei ori, iar noi ar fi trebuit să revenim de la un deficit de 20–13 în doar douăzeci de minute. Cu 4 minute înainte de final, golul marcat în poarta goală de Dulfer a clarificat lucrurile”, se mai precizează în text.

Înghețarea activelor South Stream Transport: Olanda blochează bunurile operatorului rus al conductei TurkStream

Măsura intervine în contextul unui litigiu complex, cu implicații energetice majore pentru Europa. Decizia instanței olandeze Tribunalul districtual din Amsterdam a hotărât înghețarea activelor South Stream Transport, filială a gigantului rus Gazprom, pentru a garanta o eventuală plată a despăgubirilor solicitate de DTEK Krymenergo, scrie TVP World. Măsura, aplicată încă din iulie, vine după ce firma ucraineană a revendicat pierderi suferite ca urmare a confiscării activelor sale din Crimeea în 2014, imediat după anexarea peninsulei de către Rusia. În noiembrie 2023, un tribunal de arbitraj din Haga a stabilit că Federația Rusă trebuie să plătească 179 de milioane de euro despăgubiri, plus dobânzi și cheltuieli de judecată. Moscova a contestat decizia, iar cazul se află în prezent pe rolul unei curți de apel olandeze. Argumentele părților Potrivit publicației ruse Vedomosti, procedura de înghețare reprezintă o etapă a demersului DTEK de a executa hotărârea internațională, vizând companii rusești cu legături directe cu statul. South Stream Transport a contestat măsura în august, susținând că operează independent de guvernul de la Moscova, deși Gazprom deține participația majoritară. Impactul asupra conductei TurkStream South Stream Transport administrează secțiunea offshore a conductei TurkStream, ultima rută funcțională prin care gazul rusesc ajunge direct în Europa. Conducta traversează Marea Neagră și Turcia, alimentând sudul continentului, după ce tranzitul prin Ucraina și alte rute anterioare a fost sistat. Deși valoarea activelor înghețate nu a fost dezvăluită, cazul pune presiune asupra infrastructurii energetice rusești din afara țării și intensifică disputa economică dintre Kiev și Moscova. Măsura ar putea avea consecințe pe termen mediu pentru stabilitatea aprovizionării energetice în regiune, în contextul restrângerii căilor de export pentru gazul rusesc.

Ce înseamnă temporar în Olanda / Un angajat în Olanda a lucrat cu contract temporar timp de 13 ani, iar acum instanța spune că asta e un abuz

Unele companii olandeze au nevoie să li se explice pe litere ce înseamnă „temporar”, pentru că au demonstrat că sunt incapabile să înțeleagă că „temporar” înseamnă ceva care durează o anumită perioadă de timp, nu tot timpul. A ieșit, de curând, la suprafață, în toată presa olandeză, cazul unei persoane angajate „temporar” timp de 13 ani și toată țara a luat foc! Curtea Supremă de Justiție, forul cel mai înalt de acest fel din Olanda, spune că „un astfel de contract de muncă temporară pe termen lung poate constitui un abuz al contractului de muncă temporară”. Angajatul a fost, în mod evident, victima unui abuz la locul de muncă Asta înseamnă, mai pe înțelesul companiei olandeze, că nu poți să angajezi pe cineva „temporar” timp de 13 ani. Persoana respectivă a început lucrul pe 2 iulie 2009 cu un contract „temporar” de muncă și a lucrat în producție la Upfield, Rotterdam. În 2022, Upfield a încetat producția și a elaborat un plan social, însă acest plan nu a fost aplicat și angajaților cu contracte temporare, astfel că angajatul s-a adresat instanței, căreia i-a cerut să decidă că are un contract de muncă pe perioadă nedeterminată și că are dreptul să fie inclus în contractul colectiv de muncă al Upfield și, de asemenea, să i se aplice și lui planul social întocmit. Interesant este că Tribunalul Districtual din Rotterdam și Curtea de Apel din Haga nu au fost de acord cu el. Cu toate acestea, Curtea Supremă a anulat deciziile celor două instanțe, iar cazul trebuie, acum, să fie reexaminat. UE trebuie să se asigure că „temporar” e chiar „temporar” Având în vedere Directiva Europeană privind munca prin agent de muncă temporară și hotărârile Curții Europene de Justiție, statele membre ale UE trebuie să se asigure că munca temporară este cu adevărat temporară. Nu contează dacă avem de-a face cu o misiune continuă sau cu o serie de misiuni consecutive, ceea ce este „temporar” trebuie să rămână temporar și nu să se permanentizeze. Curtea Supremă spune că, dacă angajarea unui lucrător temporar durează mai mult decât ceea ce „poate fi considerat în mod rezonabil temporar”, avem de-a face cu un abuz al angajatorului. Angajatul „temporar” – un deschizător de drumuri Cazul lucrătorul angajat „temporar” permanent ar putea avea consecințe și pentru alte persoane angajate „temporar” pe perioade lungi de timp. Lidera Federației Sindicatelor Olandeze spune că „este regretabil că, din cauza sesizării către o altă instanță, încă nu există claritate cu privire la ce este și ce nu este angajarea temporară”, așa cum se întâmplă în Germania. Acolo, un lucrător temporar poate lucra la același angajator maximum optsprezece luni, dar sindicalista olandeză pledează pentru o perioadă încă și mai scurtă.

Alegeri în Olanda, după o campanie electorală axată pe problema locuințelor și pe migrație

Campania s-a concentrat pe migrație, criza locuințelor și pe întrebarea dacă partidele vor colabora cu Wilders într-o nouă coaliție în cazul în care Partidul său pentru Libertate va repeta victoria uimitoare de acum doi ani. Votul are loc pe fondul unei polarizări profunde în această țară de 18 milioane de locuitori și al violențelor recente de la un miting anti-imigrație de la Haga și de la protestele din toată țara împotriva noilor centre pentru solicitanții de azil. Alegătorii au putut vota în locuri precum primării, școli, dar și mori de vânt istorice, biserici, o grădină zoologică, o fostă închisoare din Arnhem și iconicul muzeu Casa Annei Frank din Amsterdam. Sondajele sugerează că partidul lui Wilders, care solicită oprirea totală a intrării solicitanților de azil în Olanda, este pe cale să câștige cel mai mare număr de locuri în Camera Reprezentanților, care are 150 de locuri, dar alte partide mai moderate reduc diferența. Urnele se închid la ora 21.00, iar posturile de televiziune vor publica un sondaj la ieșirea de la urne.

Ce s-a întâmplat cu românul dispărut în Olanda și pe care polițiștii l-au căutat cu roboți, câini, bărci și scafandri

Un român în vârstă de 51 de ani, pe care autoritățile îl numesc „Mihai”, a fost declarat dispărut în luna iulie. Rezident în orașul Groningen, bărbatul nu a mai răspund apelurilor, iar rudele au alertat autoritățile batave. În pofida unor ample operațiuni de căutare a sa, el nu a fost găsit timp de trei luni. Biletul misterios: „Merg la gară” Marți, însă, scrie dvhn.nl, Serviciul de Căutare și Salvare (SAR) din Olanda a primit următorul mesaj neașteptat: „Mihai este în viață și sănătos, s-a întors în Groningen”. Ultima dată, românul fusese văzut într-o zi de marți, 22 iulie, pe Boumaboulevard, din Groningen. Atunci, el avea dificultăți de mers și se prezenta într-o stare de sănătate destul de precară. Fără o reședință permanentă, se știa că doarme lângă canalul Oude Winschoterdiep. Tot acolo i-au și găsit polițiștii lucrurile, plus un bilet pe care scria: „Merg la gară”. Oamenii legii s-au mirat când au dat și peste cadrul metalic de care se sprijinea pentru a se deplasa, ținând cont de starea lui de sănătate. „Deși a scris un bilet, este neobișnuit că și-a lăsat lucrurile în urmă. O persoană fără adăpost le prețuiește, știm din experiență”, afirma, la început de august, Houwina Postma, de la SAR. Deși au folosit câini, sonare, roboți și chiar o echipă de scafandri, olandezii n-au dat de urmele lui Mihai, așa că, după trei luni de căutari, au oprit ancheta. Însă, la 3 luni de la disperație, românul a apărut viu și nevătămat. Un mesaj ajuns la SAR semnala că Mihai este bine. „Cineva l-a întâlnit în Groningen și a vorbit cu el. A trebuit să se întoarcă în România din cauza unor probleme de sănătate și acum este teafăr, în Groningen, plimbându-se cu un zâmbet larg pe față. Chiar dacă ai renunțat deja, viața te poate surprinde uneori. Acestea sunt momentele pe care le prețuim”, spun polițiștii. RECOMANDAREA AUTORULUI: Român dat dispărut în Italia a fost găsit după 12 zile. A supravieţuit doar cu apă şi mere Diana, o tânără româncă din Italia, a DISPĂRUT. Era în vacanță la Airole și a fost căutată în pădure, cu drone şi câini de urmă

România, victorie senzațională împotriva Olandei la Campionatele Europene de tenis de masă

România a obținut o victorie senzațională împotriva Olandei la Campionatele Europene de tenis de masă. Echipa masculină a României a câștigat cu 3-0 și a făcut un prim pas important în grupa F. Selecționata masculină a României s-a impus cu 3-0 în fața Olandei și a debutat cu dreptul la Campionatele Europene de tenis de masă pe echipe de la Zadar. Iulian Chiriță a trecut de Gabrielius Camara și a adus primul punct pentru naționala noastră în duelul cu Olanda. Eduard Ionescu l-a învins apoi pe Kas van Oost și a obținut al doilea punct pentru România. Ovidiu Ionescu s-a impus în duelul cu Barry Berben și i-a adus naționalei noastre victoria cu scorul de 3-0. Pentru echipa masculină a României urmează duelul cu Slovacia. „Tricolorii au debutat cu o victorie în faza grupelor la Campionatul European Echipe Seniori 2025! Echipa masculină a României s-a impus cu 3-0 în fața Olandei și a făcut un prim pas important în grupa F. În sala din Zadar, sportivii noștri au gestionat cu maturitate momentele echilibrate ale meciurilor, au aplicat eficient planurile de joc și au închis fiecare confruntare în favoarea lor. Desfășurarea întâlnirii România – Olanda 3-0: Iulian Chirița – Gabrielius Camara 3-2 (11-8, 11-4, 15-17, 6-11, 11-9). Eduard Ionescu – Kas van Oost 3-1 (7-11, 11-5, 11-8, 11-6). Ovidiu Ionescu – Barry Berben 3-1 (11-13, 11-5, 13-11, 11-9). Pentru echipe masculină a României urmează duelul cu Slovacia, luni, de la 17:00. Informații și rezultate, pe site-ul FRTM”, a scris Federația Română de Tenis de Masă pe Instagram. Desfășurarea întâlnirii România -Olanda 3-0 Iulian Chiriţa – Gabrielius Camara 3-2 (11-8, 11-4, 15-17, 6-11, 11-9) Eduard Ionescu – Kas van Oost 3-1 (7-11, 11-5, 11-8, 11-6) Ovidiu Ionescu – Barry Berben 3-1 (11-13, 11-5, 13-11, 11-9)

Un șofer a stabilit un adevărat record de amenzi, într-o singură zi. Am încremenit de șoc. Cutia poștală era plină

Un șofer din Olanda a primit 16 amenzi de viteză, într-o singură zi, în valoare de peste 850 de euro, după ce a trecut granița în Belgia pentru a alimenta mai ieftin, combustibilul fiind la preț redus. Bărbatul circula des spre Lanaken, dar de data aceasta noul sistem de control al vitezei medii, instalat din 1 septembrie, l-a surprins cu viteză excesivă. „Am încremenit de șoc. Cutia poștală era plină. Printre altele, ca să alimentez mai ieftin, dar tot ce am economisit s-a dus. M-a costat scump plinul ăsta”, a povestit șoferul, potrivit publicației belgien Nieuwsblad.be. Primarul din localitatea respectivă a respins criticile privind lipsa panourilor suplimentare de avertizare, subliniind că limita de 50 km/h este clar semnalizată. „Indicatoarele de viteză nu sunt puse acolo ca decor. Semnele vorbesc de la sine, iar cine nu vrea să asculte, trebuie să simtă consecințele. Ne dorim ca oamenii să-și adapteze comportamentul la volan. În plus, există o marjă de toleranță de 6 km/h”, a precizat  acesta. Conform legislației rutiere belgiene, amenzile pentru viteză pornesc de la 50 de euro și cresc în funcție de numărul kilometrilor pe oră peste limita legală. Iar în cazurile mai grave, șoferii străini riscă suspendarea permisului sau chiar confiscarea mașinii, dacă nu plătesc imediat amenda. Sursa foto – caracter ilustrativ: Facebook

Furtul tezaurului dacic: Trei din cei patru suspecți nu vor fi urmăriți penal. Care este motivul invocat

Ministerul Public (OM) consideră că rolul lor a fost prea mic pentru a justifica trimiterea în judecată. „Deși i-au sprijinit pe principalii suspecți prin acțiuni auxiliare, OM apreciază că nu se poate dovedi că aceștia știau că faptele lor erau legate de furt”, a anunțat instituția joi. Patru piese de artă românească de mare valoare au fost furate la 25 ianuarie 2025. Obiectele sustrase făceau parte din expoziția „Dacia – Regatul de aur și argint”. Printre acestea se află celebrata cască de aur de la Coțofenești și trei brățări de aur. Trei bărbați din Heerhugowaard sunt principalii suspecți și se află în arest, scrie NL Times. OM a precizat că doar un bărbat de 26 de ani din Heerhugowaard, co-inculpat, va fi trimis în judecată. El este suspectat că a furat plăcuțe de înmatriculare și este citat pentru o audiere cu ușile închise la Ministerul Public. Principalii suspecți sunt acuzați de furt și de distrugerea muzeului prin detonarea unei bombe artizanale cu artificii, un dispozitiv de tip flashbanger Ti-Rex, la intrarea de marfă din spatele instituției. Jan B., 20 de ani, și Bernhard Z., 35 de ani, sunt de asemenea suspectați că au furat mașina folosită la fugă, care a fost ulterior incendiată. Vehiculul a părăsit muzeul după furt și a fost găsit mai târziu ars complet sub un viaduct, în apropiere de Rolde. B. a declarat că Douglas Chesley W., în vârstă de 36 de ani, ar fi fost creierul jafului. Toți cei trei suspecți principali își folosesc dreptul de a păstra tăcerea.