Ce s-a întâmplat cu românul dispărut în Olanda și pe care polițiștii l-au căutat cu roboți, câini, bărci și scafandri
Un român în vârstă de 51 de ani, pe care autoritățile îl numesc „Mihai”, a fost declarat dispărut în luna iulie. Rezident în orașul Groningen, bărbatul nu a mai răspund apelurilor, iar rudele au alertat autoritățile batave. În pofida unor ample operațiuni de căutare a sa, el nu a fost găsit timp de trei luni. Biletul misterios: „Merg la gară” Marți, însă, scrie dvhn.nl, Serviciul de Căutare și Salvare (SAR) din Olanda a primit următorul mesaj neașteptat: „Mihai este în viață și sănătos, s-a întors în Groningen”. Ultima dată, românul fusese văzut într-o zi de marți, 22 iulie, pe Boumaboulevard, din Groningen. Atunci, el avea dificultăți de mers și se prezenta într-o stare de sănătate destul de precară. Fără o reședință permanentă, se știa că doarme lângă canalul Oude Winschoterdiep. Tot acolo i-au și găsit polițiștii lucrurile, plus un bilet pe care scria: „Merg la gară”. Oamenii legii s-au mirat când au dat și peste cadrul metalic de care se sprijinea pentru a se deplasa, ținând cont de starea lui de sănătate. „Deși a scris un bilet, este neobișnuit că și-a lăsat lucrurile în urmă. O persoană fără adăpost le prețuiește, știm din experiență”, afirma, la început de august, Houwina Postma, de la SAR. Deși au folosit câini, sonare, roboți și chiar o echipă de scafandri, olandezii n-au dat de urmele lui Mihai, așa că, după trei luni de căutari, au oprit ancheta. Însă, la 3 luni de la disperație, românul a apărut viu și nevătămat. Un mesaj ajuns la SAR semnala că Mihai este bine. „Cineva l-a întâlnit în Groningen și a vorbit cu el. A trebuit să se întoarcă în România din cauza unor probleme de sănătate și acum este teafăr, în Groningen, plimbându-se cu un zâmbet larg pe față. Chiar dacă ai renunțat deja, viața te poate surprinde uneori. Acestea sunt momentele pe care le prețuim”, spun polițiștii. RECOMANDAREA AUTORULUI: Român dat dispărut în Italia a fost găsit după 12 zile. A supravieţuit doar cu apă şi mere Diana, o tânără româncă din Italia, a DISPĂRUT. Era în vacanță la Airole și a fost căutată în pădure, cu drone şi câini de urmă
România, victorie senzațională împotriva Olandei la Campionatele Europene de tenis de masă
România a obținut o victorie senzațională împotriva Olandei la Campionatele Europene de tenis de masă. Echipa masculină a României a câștigat cu 3-0 și a făcut un prim pas important în grupa F. Selecționata masculină a României s-a impus cu 3-0 în fața Olandei și a debutat cu dreptul la Campionatele Europene de tenis de masă pe echipe de la Zadar. Iulian Chiriță a trecut de Gabrielius Camara și a adus primul punct pentru naționala noastră în duelul cu Olanda. Eduard Ionescu l-a învins apoi pe Kas van Oost și a obținut al doilea punct pentru România. Ovidiu Ionescu s-a impus în duelul cu Barry Berben și i-a adus naționalei noastre victoria cu scorul de 3-0. Pentru echipa masculină a României urmează duelul cu Slovacia. „Tricolorii au debutat cu o victorie în faza grupelor la Campionatul European Echipe Seniori 2025! Echipa masculină a României s-a impus cu 3-0 în fața Olandei și a făcut un prim pas important în grupa F. În sala din Zadar, sportivii noștri au gestionat cu maturitate momentele echilibrate ale meciurilor, au aplicat eficient planurile de joc și au închis fiecare confruntare în favoarea lor. Desfășurarea întâlnirii România – Olanda 3-0: Iulian Chirița – Gabrielius Camara 3-2 (11-8, 11-4, 15-17, 6-11, 11-9). Eduard Ionescu – Kas van Oost 3-1 (7-11, 11-5, 11-8, 11-6). Ovidiu Ionescu – Barry Berben 3-1 (11-13, 11-5, 13-11, 11-9). Pentru echipe masculină a României urmează duelul cu Slovacia, luni, de la 17:00. Informații și rezultate, pe site-ul FRTM”, a scris Federația Română de Tenis de Masă pe Instagram. Desfășurarea întâlnirii România -Olanda 3-0 Iulian Chiriţa – Gabrielius Camara 3-2 (11-8, 11-4, 15-17, 6-11, 11-9) Eduard Ionescu – Kas van Oost 3-1 (7-11, 11-5, 11-8, 11-6) Ovidiu Ionescu – Barry Berben 3-1 (11-13, 11-5, 13-11, 11-9)
Un șofer a stabilit un adevărat record de amenzi, într-o singură zi. Am încremenit de șoc. Cutia poștală era plină
Un șofer din Olanda a primit 16 amenzi de viteză, într-o singură zi, în valoare de peste 850 de euro, după ce a trecut granița în Belgia pentru a alimenta mai ieftin, combustibilul fiind la preț redus. Bărbatul circula des spre Lanaken, dar de data aceasta noul sistem de control al vitezei medii, instalat din 1 septembrie, l-a surprins cu viteză excesivă. „Am încremenit de șoc. Cutia poștală era plină. Printre altele, ca să alimentez mai ieftin, dar tot ce am economisit s-a dus. M-a costat scump plinul ăsta”, a povestit șoferul, potrivit publicației belgien Nieuwsblad.be. Primarul din localitatea respectivă a respins criticile privind lipsa panourilor suplimentare de avertizare, subliniind că limita de 50 km/h este clar semnalizată. „Indicatoarele de viteză nu sunt puse acolo ca decor. Semnele vorbesc de la sine, iar cine nu vrea să asculte, trebuie să simtă consecințele. Ne dorim ca oamenii să-și adapteze comportamentul la volan. În plus, există o marjă de toleranță de 6 km/h”, a precizat acesta. Conform legislației rutiere belgiene, amenzile pentru viteză pornesc de la 50 de euro și cresc în funcție de numărul kilometrilor pe oră peste limita legală. Iar în cazurile mai grave, șoferii străini riscă suspendarea permisului sau chiar confiscarea mașinii, dacă nu plătesc imediat amenda. Sursa foto – caracter ilustrativ: Facebook
Furtul tezaurului dacic: Trei din cei patru suspecți nu vor fi urmăriți penal. Care este motivul invocat
Ministerul Public (OM) consideră că rolul lor a fost prea mic pentru a justifica trimiterea în judecată. „Deși i-au sprijinit pe principalii suspecți prin acțiuni auxiliare, OM apreciază că nu se poate dovedi că aceștia știau că faptele lor erau legate de furt”, a anunțat instituția joi. Patru piese de artă românească de mare valoare au fost furate la 25 ianuarie 2025. Obiectele sustrase făceau parte din expoziția „Dacia – Regatul de aur și argint”. Printre acestea se află celebrata cască de aur de la Coțofenești și trei brățări de aur. Trei bărbați din Heerhugowaard sunt principalii suspecți și se află în arest, scrie NL Times. OM a precizat că doar un bărbat de 26 de ani din Heerhugowaard, co-inculpat, va fi trimis în judecată. El este suspectat că a furat plăcuțe de înmatriculare și este citat pentru o audiere cu ușile închise la Ministerul Public. Principalii suspecți sunt acuzați de furt și de distrugerea muzeului prin detonarea unei bombe artizanale cu artificii, un dispozitiv de tip flashbanger Ti-Rex, la intrarea de marfă din spatele instituției. Jan B., 20 de ani, și Bernhard Z., 35 de ani, sunt de asemenea suspectați că au furat mașina folosită la fugă, care a fost ulterior incendiată. Vehiculul a părăsit muzeul după furt și a fost găsit mai târziu ars complet sub un viaduct, în apropiere de Rolde. B. a declarat că Douglas Chesley W., în vârstă de 36 de ani, ar fi fost creierul jafului. Toți cei trei suspecți principali își folosesc dreptul de a păstra tăcerea.
Războiul din Ucraina, ziua 1.259. Care sunt condițiile pentru ca Putin să se întâlnească cu Zelenski / Dronele ucrainene lovesc infrastructura feroviară din regiunea Rostov
Reuters: Rafinăria din Ryazan își pierde jumătate din capacitate după un atac cu drone ucrainene Rafinăria de petrol din Ryazan, deținută de compania de stat rusă Rosneft, funcționează la doar 48% din capacitatea sa obișnuită din 2 august, în urma unui atac cu drone ucrainene, relatează Reuters. Sursele au declarat că rafinăria din Ryazan a închis două unități principale de distilare a țițeiului – CDU-3 (8.600 tone pe zi) și CDU-4 (11.400 tone pe zi) – ca urmare a atacului cu drone. Fabrica funcționează doar cu unitatea CDU-6, capabilă să prelucreze 23.200 de tone de țiței pe zi, ceea ce reprezintă aproximativ 48% din capacitatea totală a instalației. Zelenski îl invită pe Erdogan pentru prima vizită în Ucraina din 2022 Președintele Volodimir Zelenski l-a invitat pe președintele turc Recep Tayyip Erdogan să viziteze Ucraina, în ceea ce ar fi prima sa călătorie oficială în țară din 2022, a declarat ambasadorul Ucrainei la Ankara, Nariman Dzheilal, potrivit The Kyiv Independent. Vizita preconizată a lui Erdogan va urma celei de-a treia runde de negocieri de pace între Ucraina și Rusia, care a avut loc la Istanbul pe 23 iulie. Președintele turc, care s-a poziționat ca mediator între Rusia și Ucraina în timpul războiului pe scară largă, a vizitat anterior Lviv în august 2022, aceasta fiind singura sa vizită în țară de la începutul invaziei. Mintea lui Putin este „bolnavă, contorsionată și probabil ilogică”, afirmă ambasadorul SUA la NATO Ambasadorul SUA la NATO, Matthew Whitaker, a declarat că președintele rus Vladimir Putin are o minte „bolnavă, contorsionată și probabil ilogică”, în contextul în care termenul limită acordat de Donald Trump Moscovei pentru progrese în războiul din Ucraina expiră vineri. „Este imposibil să intri în mintea lui Vladimir Putin, deoarece este bolnavă, contorsionată și probabil ilogică. Dar bănuiesc că nu vrea să se pună cu cea mai puternică armată din lume, care este cea a Statelor Unite ale Americii”, a declarat Whitaker pentru canalul american Newsmax TV. Forțele ruse se regrupează în apropierea râului Dnipro, pregătindu-se pentru o „război insular” mai activ Forțele ruse au redus temporar numărul operațiunilor de asalt în regiunea Herson în ultima zi, regrupându-se în vederea unor asalturi mai active asupra insulelor din râul Dnipro, a declarat un purtător de cuvânt al armatei ucrainene pentru Kyiv Independent. Regiunea Herson din sudul Ucrainei este încă parțial ocupată, trupele ruse fiind înrădăcinate pe malul stâng al Dnipro. De acolo, ele continuă să lanseze atacuri asupra teritoriului controlat de Ucraina, inclusiv asupra orașului Herson. Ucrainenii au lansat, luni noaptea, un atac cu drone asupra stației feroviare Tatsinskaya, situată în regiunea Rostov (Rusia), care servește drept hub logistic pentru transportul de combustibil și cereale către infrastructura din zonă, relatează kyivindependent.com. Conform autorităților ruse, s-au înregistrat cel puțin 10 explozii în întreaga regiune, iar rețeaua feroviară a fost avariată grav, ceea ce a provocat suspendarea circulației unor trenuri. Regiunea Rostov, aflată la aproximativ 100 km de granița cu Ucraina, are un rol logistic esențial pentru transportul de resurse și muniții înspre zonele de confruntare din estul Ucrainei. Olanda va furniza componente și rachete pentru sistemele Patriot destinate Ucrainei Ministrul Apărării al Olandei, Ruben Brekelmans, a anunțat că țara va trimite Ucrainei un pachet de ajutor militar în valoare de 500 de milioane de euro, constând în sisteme americane Patriot și componente, inclusiv rachete interceptoare, potrivit ukrinform.net. „Ucraina are nevoie urgentă de apărare aeriană și muniție. Ca prim aliat NATO, Olanda va furniza un pachet de 500 de milioane de euro cu sisteme americane (inclusiv componente și rachete Patriot). Aceasta va ajuta Ucraina să se apere pe sine și restul Europei împotriva agresiunii ruse”, transmite pe platforma X Ruben Brekelmans. Kremlinul a anunțat că Putin este gata să se întâlnească cu Zelenski. Care sunt condițiile Președintele rus Vladimir Putin este gata să se întâlnească cu omologul său ucrainean Volodimir Zelenski dacă pregătirile necesare sunt făcute în prealabil, a anunțat, luni, Kremlinul, anunță Politico. „Vreau să vă reamintesc că președintele însuși nu exclude organizarea unei astfel de întâlniri după ce discuțiile necesare vor fi făcute la nivel de experți și se va ajunge la un consens”, a declarat reporterilor purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, notează POLITICO. Cu toate acestea, el a adăugat că lucrările pregătitoare „nu au fost încă efectuate”.
Olanda va fi primul contributor la noul program NATO de finanțare a armamentului pentru Ucraina
„Ucraina are nevoie acum de mai multă apărare aeriană și muniție. Ca primul aliat NATO, Olanda va livra un pachet de 500 de milioane de euro de sisteme de armament americane (inclusiv piese și rachete Patriot)”, a declarat ministrul olandez al apărării, Ruben Brekelmans, într-o declarație pe X. „Acest lucru ajută Ucraina să se apere pe sine și pe restul Europei împotriva agresiunii ruse”, a adăugat el. Într-o declarație publicată pe site-ul Ministerului Olandez al Apărării, ministerul a afirmat că și alte țări s-au angajat să acorde finanțare în cadrul noului mecanism. Ministerul Apărării a declarat că, în cadrul noului program, Ucraina poate utiliza stocurile de echipamente militare americane dacă acestea sunt finanțate de aliații NATO. Statele Unite acordă ajutor militar în pachete în valoare de aproximativ 500 de milioane de dolari, a afirmat ministerul, adăugând că pachetele conțin echipamente de apărare aeriană, muniție și alte provizii esențiale adaptate nevoilor Ucrainei. Președintele SUA, Donald Trump, a declarat luna trecută că SUA vor furniza arme Ucrainei, plătite de aliații europeni, dar nu a oferit detalii despre modul în care acest lucru va funcționa.
Când a început să se scufunde Damen. Peisajul dezolant lăsat în urmă de olandezi pe șantierul din Mangalia, într-un articol Follow The Money
Procesul în care compania olandeză Damen este cercetată de Parchetul olandez pentru dare de mită, fals în acte, spălare de bani și încălcarea regimului internațional de sancțiuni ar urma să înceapă la sfârșitul acestui an. Compania Damen se află sub suspiciunea că, în încercarea de a obține contracte navale profitabile în mai multe țări, printre care și România, ar fi plătit sume considerabile unor intermediari. O anchetă/reportaj publicată pe platforma Follow The Money, semnată de Lukas Kotkamp și Daniel van Kessel, arată cum problemele Damen din România nu sunt decât o parte foarte mică a celorlalte multe probleme ale companiei, care a lăsat un dezastru în țara noastră. Damen, între foarte puțină glorie și foarte mult declin „Fiecare împărăție își are perioada ei de glorie și de declin. Când olandezii au cumpărat o parte din șantierul naval, în 2017, am sărbătorit cu șampanie și bere. Dar perioada de boom a durat doar un an. După aceea, totul s-a prăbușit”, a spus Găbeajă, președintele Sindicatului Liber Navalistul, pentru publicația Follow The Money. Potrivit aceleiași publicații, dacă Damen pierde procesul, acest lucru ar avea repercusiuni dezastruoase și pentru șantierul naval din Mangalia, aflat sub controlul Damen. În 2017, Damen a cumpărat de la compania sud-coreeană Daewoo, cu 22 de milioane de euro, 49% din acțiunile șantierului Mangalia, cufundat într-o datorie de 820 de milioane de euro. Mai mult decât atât, în ciuda faptului că statul român era acționar majoritar (51% din acțiuni), Damen a primit conducerea integrală a Consiliului de Administrație. Șantierul, de aprox. un milion de metri pătrați, era capabil să construiască nave de război de mari dimensiuni și producea 62% din tonajul naval al României. După doar un an, totul a început să se prăbușească, întocmai ca piesele de domino: Damen pierde un contract de 1,2 miliarde de euro pentru construcția a patru corvete pentru Marina Română, în detrimentul companiei franceze Naval. Damen i-a acuzat pe francezi de scurgeri de informații, a depus contestație, dar contestația a fost respinsă. „Acela a fost momentul în care planul Damen pentru șantierul naval a început cu adevărat să se scufunde,” le-a spus liderul sindical Laurențiu Gobeajă jurnaliștilor FTM. „Acest lucru a fost evident prin încercările anemice de a reface șantierul, în loc să i se ofere un strat nou, proaspăt de vopsea. Pe macaraua Goliath, se întrevăd urme ale logo-ului galben Daewoo de sub sigla Damen. În jurul șantierului, nave abandonate de sud-coreeni zac încet în descompunere, sub soare”, scriu jurnaliștii FTM. „Toată frumusețea de aici a fost construită de Daewoo. Damen nu a investit un ban în șantier, o parte din el fiind la fel de vechi ca regimul comunist,” le-a declarat Laurențiu Gobeajă jurnaliștilor. „E mult prea liniște aici” Acesta spune că șantierul din Mangalia are capacitatea de a construi cel puțin zece nave în fiecare an, dar că, după venirea Damen, producția a scăzut în fiecare an, până ce s-a oprit de tot. Acum, doar o mână de muncitori mai sunt pe șantier, pentru reparații minore. „E mult prea liniște aici”, a oftat Gobeajă. Între timp, statul român își intensifică acuzațiile către Damen, prin Compania Navală Șantierul Naval 2 Mai SA care deține restul de acțiuni, și o acuză că a deturnat cel puțin 55 de milioane de euro din fondurile șantierului, printre-o rețea de facturări între subsidiare Damen din Polonia, Olanda și Galați, pentru servicii precum administrarea documentelor, IT, resurse umane, consultanță. Damen nu a putut justifica livrarea acestor servicii, după cum reiese din documentele oficiale depuse în instanță, nici valoarea reală a sumelor facturate. Singura salvare a șantierului este acum un nou cumpărător, însă datoriile imense îi îndepărtează pe potențialii investitori. Un oficial din interiorul guvernului le-a spus jurnaliștilor FTM că „investitorii vin să se uite, se plimbă pe chei, se întâlnesc cu oameni și se gândesc „hei, interesant!”. Dar imediat ce deschid documentele contabile, se întorc acasă”. Damen neagă că și-a pierdut interesul pentru șantier Pentru Laurențiu Gobeajă, care și-a construit cariera plecând de jos și ajungând șef de sindicat, pentru el și pentru angajații pe care-i reprezintă, acest lucru are consecințe directe. 400 de oameni și-au pierdut locurile de muncă, iar cei 1000 rămași primesc 30% din salariu. Un purtător de cuvânt al Damen a declarat pentru FTM că firma a făcut „investiții țintite de zeci de milioane de euro” și a negat că și-ar fi pierdut interesul pentru șantier sau că eșecul contractului pentru fregate ar fi avut vreo legătură cu declinul acestuia. În 2022 Damen a solicitat retragerea din asocierea de la Mangalia, invocând lipsa de control operațional și blocajele administrative. Statul român a redevenit acționar majoritar, prin Mnisterul Economiei, iar șantierul este redenumit Șantierul Naval Mangalia SA.
Tezaurul dacic dispărut în Olanda pare irecuperabil. Ce DESPĂGUBIRI propun asiguratorii
Tezaurul dacic dispărut în Olanda pare să nu poată fi recuperat integral. Astfel, au fost începute procedurile pentru despăgubirea României. Într-un răspuns trimis, miercuri, pentru Antena 3 CNN, Muzeul Național al Istoriei precizează că valoarea totală asigurată pentru cele patru bunuri culturale furate este de 5.700.000 de euro. Comoara inestimabilă din punct de vedere arheologic sau patrimonial, a fost evaluată ca la târgul de fier vechi, în euro, regulile pieței. „Procedura privind compensarea financiară a prejudiciului rezultat în urma furtului celor patru bunuri aparținând patrimoniului cultural național al României, expuse în cadrul Muzeului Drents, se desfășoară în conformitate cu prevederile standard aplicabile în asemenea situații, care sunt întotdeauna indicate în asigurările pentru bunurile incluse în expoziții. Conform acestor reglementări, responsabilitatea acordării despăgubirii revine companiei de asigurări care a emis polița de asigurare aferentă bunurilor culturale incluse în expoziție. Muzeul Național de Istorie a României confirmă că procedurile necesare au fost deja inițiate, aflându-se în permanent contact cu compania de asigurări, iar procesul de despăgubire se desfășoară în conformitate cu etapele legale și contractuale prevăzute”, transmite custodele comorii. Valoarea totală asigurată pentru cele patru bunuri culturale sustrase este de 5.700.000 de euro. Această sumă reprezintă cuantumul despăgubirii care urmează a fi acordată statului român, în conformitate cu polița de asigurare încheiată pentru cele patru obiecte de patrimoniu furate. „În acest moment, nu poate fi avansată o estimare precisă privind data finalizării procedurii de plată a despăgubirii. Procesul implică etape administrative și de evaluare care sunt de durată”, precizează muzeul. Prima ofertă olandeză Guvernul olandez anunța la începutul anului că va oferi despăgubiri parţiale după ce tezarul dacic a fost furat din Muzeul Drents. Ministrul Educației, Culturii și Științei din Olanda, Eppo Bruins, a făcut anunţul. „O parte din risc revine Ministerului Educației, Culturii și Științei. Înseamnă că suntem parțial expuși riscului în caz de furt, pierdere sau deteriorare”, a declarat ministrul pentru postul RTV Drethe. România a dus la muzeul din Olanda nu mai puţin de 673 de artefacte. Valoarea totală la care au fost asigurate toate se ridică la aproximativ 30,3 milioane de euro. Au fost furate însă doar cele mai de preţ obiecte din colecţie: brăţările dacice şi Coiful Coţofeneşti. Piesa de rezistenţă a colecţiei, Coiful de la Coţofeneşti, a fost asigurată pentru 4,3 milioane de euro. Citiți și: Olanda va plăti despăgubiri României, după ce TEZAURUL dacic a fost furat:”Suntem parțial expuși riscului în caz de furt, pierdere sau deteriorare”
Spitale pe șine. O țară europeană analizează ideea transformării vagoanelor de tren în spitale mobile pentru soldații răniți
Potrivit ziarului olandez Algemeen Dagblad, ministerul consideră că operațiunile militare la scară largă nu sunt fezabile fără sprijinul societății civile. Acest efort face parte dintr-un plan mai amplu, în cadrul căruia mecanicii de locomotivă olandezi ar putea fi trimiși în estul continentului pentru a sprijini operațiunile militare, scrie POLITICO. Inițiativa vine în contextul în care există îngrijorări din ce în ce mai mari că infrastructura de transport a Europei nu este pregătită pentru un potențial conflict cu Rusia. Purtătorul de cuvânt al căilor ferate olandeze, Erik Kroeze, a declarat pentru POLITICO faptul că Ministerul Apărării a contactat recent compania națională de căi ferate, iar discuțiile se află „încă într-un stadiu incipient”. Pentru acest plan sunt luate în calcul, pentru început, 24 de trenuri olandeze, pentru a fi transformate în spitale mobile până anul următor. Ideea nu este unică pentru Țările de Jos. La nivelul UE, un concept similar este luat în considerare ca parte a viitorului pachet de mobilitate militară al Comisiei Europene, așteptat în această toamnă.
Ucraina și Olanda vs. Rusia – pe masa judecătorilor CEDO
Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) se va pronunța miercuri asupra acțiunilor Rusiei în războiul din Ucraina. Printre cazuri sunt presupusele încălcări ale drepturilor omului în timpul invaziei și doborârea avionului Malaysia Airlines. Judecătorii de la Curtea Europeană a Drepturilor Omului de la Strasbourg se vor pronunța asupra a patru cazuri, intentate de Ucraina și Olanda împotriva Rusiei, potrivit AP. Va fi pentru prima dată când o instanță internațională va judeca vinovăția Rusiei pentru conflictul din Ucraina, care a început în 2014 și s-a amplificat în 2022. Decizia are valoare simbolică Totuși, decizia nu va avea un impact puternic asupra părților deoarece are o valoare simbolică. Plângerile au fost depuse înainte ca organul de conducere al curții să expulzeze Moscova în urma invaziei din 2022 a Ucrainei. Plângerea olandezilor vizează doborârea avionului Boeingul 777 care zbura de la Amsterdam la Kuala Lumpur. Avionul a fost doborât pe 17 iulie 2014, de o rachetă de fabricație rusească, lansată de pe un teritoriu din estul Ucrainei controlat de rebelii separatiști. Toți cei 298 de pasageri și membri ai echipajului au fost uciși, inclusiv 196 de cetățeni olandezi. Kievul are mai multe cazuri împotriva Rusiei În luna mai, agenția ONU pentru aviație a găsit Rusia responsabilă pentru dezastru. Hotărârea de miercuri nu va fi ultima din partea CEDO care se ocupă de război. Kievul a deschis mai multe cazuri împotriva Rusiei și există aproape 10.000 de plângeri intentate de persoane fizice împotriva Kremlinului. Deciziile de la Strasbourg sunt separate de un proces din Olanda, în care doi ruși și un ucrainean au fost condamnați în lipsă pentru crimă din cauza rolului lor în doborârea zborului MH17.