Dezastru la Complexul Energetic Oltenia. Compania raportează pierderi financiare istorice pentru 2025
Complexul Energetic Oltenia SA a încheiat dezastruos anul financiar 2025. Compania raportează o pierdere netă record de peste 1,1 miliarde de lei (222 de milioane de euro). Aceasta consemnează o prăbușire severă a indicatorilor economici, în raport cu anul precedent. Potrivit documentelor oficiale, rezultatul negativ a fost generat de explozia costurilor operaționale și de dublarea provizioanelor, dar și de alți indicatori care au măcinat capitalurile proprii ale companiei, publică Gorjanul. Trebuie menționat faptul că cifra de afaceri a CEO a fost mai mare față de anul precedent, iar cheltuielile salariale mult mai mici. Însă Directoratul, adică Plăveți & co., n-a avut capacitatea managerială de a evita colapsul financiar. Costurile de exploatare au explodat Conform bilanțului contabil oficial, Complexul Energetic Oltenia (CEO) a înregistrat o pierdere netă de 1.112.058.796 de lei, în anul 2025. Un regres financiar major față de 2024, când compania a raportat un profit net de 317.505.919 de lei. Trecerea abruptă pe minus s-a produs în ciuda faptului că cifra de afaceri netă a crescut ușor, atingând valoarea de 3,47 miliarde de lei, comparativ cu 3,26 miliarde de lei în anul anterior. Activitatea de bază a societății a devenit neprofitabilă Datele din raportul administratorilor indică faptul că activitatea de bază a societății a devenit neprofitabilă. Pierderea din exploatarea a ajuns la 1,15 miliarde de lei în 2025, față de un profit operațional de 164,4 milioane de lei obținut în 2024. Principalul factor care a prăbușit bugetul instituției a fost creșterea categoriei „Alte cheltuieli din exploatare”, care aproape s-a dublat, urcând de la 1,40 miliarde de lei (în 2024) la 2,65 miliarde de lei (în 2025). Ascensiunea costurilor a fost determinată de majorarea provizioanelor pe termen scurt, care au explodat de la 1,04 miliarde lei la 2,27 miliarde lei, fiind direct legată de asigurarea obligatorie sumelor pentru certificatele de dioxid de carbon (CO2). ,,La finele anului 2025, deficitul de certificate de CO2 de achiziţionat, necesare pentru conformarea anului 2025 era de 4.586.865 certificate de CO2. Astfel, în anul 2025 s-au înregistrat provizioane pentru riscuri și cheltuieli în valoare de 2.040.673.809 lei reprezentând contravaloarea unui număr de 4.586.865 certificate de CO2 aferente deficitului de certificate pentru anul 2025 pe care unitatea este obligată a le achiziționa pentru conformare în anul 2025, data limită pentru conformarea la cerințele legislative fiind 30 septembrie 2026. Acest deficit este estimat la un preț de 87,26 euro/certificat; curs euro la data de 31.12.2025 de 5,0985 lei/euro. Prețul de 87,26 euro/certificat reprezintă prețul de pe piața EEX EUA Future la 30.12.2025. În alte cheltuieli de exploatare este cuprinsă și valoarea de 2.057.771.217 lei, din care 17.097.408 lei, reprezintă certificatele de CO2 achiziționate pentru anul 2025, precum şi valoarea de 2.040.673.809 lei reprezentând provizion constituit pentru deficitul de certificate de CO2 la data de 31.12.2025. Contravaloarea cheltuielilor cu certificatele de CO2 pentru anul 2025 și a provizioanelor constituite pentru deficitul de certificate de CO2 la 31.12.2025, în sumă de 2.057.771.217 lei, reprezinta 59,22 % din cifra de afaceri”, se arată în raportul administratorilor. Trebuie spus că CEO mai avea de încasat până la finalul anului 2025 diferența de ajutor de stat pentru restructurare sub formă de grant în valoare de 425,8 mil lei, sumă care nu a mai fost primită. Datoriile au crescut cu un miliard de lei De asemenea, cheltuielile cu amortizarea și deprecierea activelor s-au dublat, ajungând la 601,3 milioane de lei. În paralel, veniturile din activitățile secundare s-au diminuat drastic. Un exemplu sunt încasările din vânzarea cărbunelui care au scăzut de la 184,7 milioane de lei în 2024 la numai 105,7 milioane de lei în 2025, pe fondul reducerii activității miniere. Bilanțul semnat de managementul CEO relevă o deteriorare gravă a solvabilității companiei. Totalul datoriilor CEO a crescut cu peste un miliard de lei, ajungând la finele lui 2025 la suma de 3,78 miliarde de lei, față de 2,73 miliarde de lei în 2024. Ca o consecință directă a pierderilor acumulate, activele nete (capitalurile proprii ale societății) s-au diminuat semnificativ, de la 5,21 miliarde de lei în 2024, la 4,10 miliarde de lei la 31 decembrie 2025. Situațiile financiare care atestă colapsul economic al CEO au fost aprobate și asumate direct de către Dan Iulius Plăveți, în calitate de președinte al Directoratului, și de Constantin Cosmin Trufelea, membru al Directoratului. Recomandarea autorului: Condițiile în care CE Oltenia ar putea angaja 100 de oameni. Ce spun sindicatele despre planul de restructurare
Cum să pregătești ostropior de pui ca în Oltenia
Ostropiorul de pui din Oltenia este o mâncare tradițională extrem de gustoasă și apreciată, dar nu foarte cunoscută de toată lumea. În zona Olteniei, gospodinele obișnuiesc să pregătească des ostropior de pui, o mâncare tradițională specifică zonei. Este un preparat delicios, care nu are nevoie de multe ingrediente și este gata foarte rapid. Ostropiorul (nu ostropelul cu sos de roșii), înseamnă în anumite părți ale Olteniei pui la grătar in saramură usturoiata și legume coapte. Pentru a pregăti acest preparat delicios este nevoie de un pui, o căpățână mică de usturoi, aproximativ opt roșii, ardei grași, câțiva ardei iuți – depinde cât de picant vă place, sare, piper și apă, notează bucătăras.ro. Cum se pregătește ostropiorul de pui ca în Oltenia Pieptul de pui trebuie tăiat și crestat în romburi. De asemenea, se taie și pulpele în două, de la încheieturi. Carnea se sărează pe ambele părți. Se pune carnea pe grătarul încins și uns cu grăsime, iar în 20 – 30 de minute carnea ar trebui să fie gata. Se vor coace și roșiile și ardeii, chiar alături de pui, dacă este loc, după care se vor decoji. Într-un recipient se zdrobește usturoiul și se adaugă o linguriță de sare grunjoasă. Se adaugă roșiile zdrobite și restul lingredientelor. Se fierb două căni de apă și se adaugă peste legume. Se acoperă până este gata carnea de pui. Când carnea friptă este gata se scufundă în saramura respectivă. Se poate servi cu mămăligă.
Mai multe zone din România sunt afectate de ploaia înghețată, un fenomen meteo periculos pentru șoferi. Cum trebuie reacționat în trafic
Mai multe zone din România se confruntă cu fenomene meteo extreme, cum ar fi vânt puternic, ninsori, dar și ploi înghețate, în special în Oltenia. În acest context, șoferii trebuie să respecte regulile de circulație și să adapteze viteza la condițiile de drum. Într-o postare pe pagina de Facebook, Direcția Regională de Drumuri și Poduri Craiova (DRDP) anunța șoferii care traversează anumite zone din Oltenia cu privire la prezența ploii înghețate. Acest fenimen meteo este de departe unul dintre cele mai periculoase pentru trafic, deoarece la contactul cu șoselele înghețate, apa se transformă aproape instantaneu într-un strat de gheață. Și nu doar că șoferilor le este greu să îl observe, dar stratul de gheață este și extrem de alunecos și poate determina pierderea controlului mașinii. „Freezing rain (ploaia înghețată-n.r.) este unul dintre cele mai periculoase fenomene meteo pentru trafic. Ploaia îngheață instantaneu la contactul cu carosabilul rece și formează un strat de gheață invizibil, extrem de alunecos. Pericole majore: carosabil „oglindă”, greu de observat; aderență aproape inexistentă; distanță de frânare mult mărită; risc ridicat de derapaje și accidente, chiar și la viteze mici”, se arată în postarea DRDP Craiova, de pe Facebook. Cum trebuie să reacționeze șoferii în trafic DRDP vine și cu o serie de recomandări pentru șoferii care traversează zonele unde se înregistrează ploaia înghețață. Aceștia sunt sfătuiți să aștepte intervenția drumarilor și să evite deplasările care nu sunt necesare. FOTO – Caracter ilustrativ Dacă sunt surprinși în trafic, să circule cu o viteză minimă, să păstreze o distanță mai mare față de alte vehicule și să se folosească exclusiv de frâna de motor. „Recomandări pentru șoferi: reduceți viteza la minimum; păstrați distanță mare față de alte vehicule; evitați frânările și manevrele bruște; folosiți frâna de motor; evitați deplasările neesențiale; atenție sporită pe poduri, pasaje, viaducte și în zonele umbrite. Important: acest fenomen nu permite acționare preventivă – gheața se depune peste materialul antiderapant, formând un pod de gheață. Dacă sunteți surprinși în trafic, opriți în siguranță în afara părții carosabile și așteptați intervenția utilajelor”, au adăugat cei de la DRDP Craiova.
Ministrul Energiei: Toate cele 5 grupuri ale CE Oltenia vor fi operaţionale în această iarnă
„Toate cele 5 grupuri ale CE Oltenia vor fi operaţionale în această iarnă! După ce am obţinut, prin negociere cu Comisia Europeană, modificarea calendarului de închidere a capacităţilor energetice pe bază de cărbune, am avut astăzi o nouă întânire cu sindicatele din Complexul Energetic Oltenia şi conducerea companiei”, scrie pe Facebook Bogdan Ivan. Ministrul Energiei precizează că au fost analizaţi paşii următori pentru funcţionarea în siguranţă a sistemului energetic naţional şi protejarea locurilor de muncă. Potrivit lui Ivan, până în 2030, trei dintre aceste grupuri vor continua să funcţioneze: respectiv Rovinari 4 – 310 MW, Rovinari 5 – 310 MW şi Turceni 5 – 310 MW. „Pentru celelalte două – Rovinari 6 şi Turceni 4, fiecare cu o capacitate de 310 MW – analizăm scenariile tehnice de menţinere după 31 august 2026: fie în rezervă strategică, fie în conservare. De asemenea, vom păstra active grupurile Craiova 1 şi 2, precum şi Govora 3. Am spus mereu şi o repet: colaborarea este esenţială, deciziile se iau împreună cu oamenii care ţin în funcţiune, zi de zi, sistemul energetic al României. Tranziţia energetică trebuie să fie eficientă şi echitabilă. Doar aşa protejăm locurile de muncă, oferim stabilitate comunităţilor şi garantăm securitatea energetică a ţării”, încheie Ivan.
Șacalii prăpădesc Oltenia. Haitele criminale au sfârtecat și animalele lui Gigi Nețoiu. Nimic nu scapă, oi, capre sau viței
Șacalii atacă ferme și gospodării în Dolj și Olt. Efectivele de șacali cresc de la un an la altul, iar haitele sunt tot mai prezente în special în localitatile rurale din România, dar și în proximitatea orașelor. În Dolj prădătoarele sunt prezente în special in zona de sud, spre Dunăre, unde au ajuns să atace ferme și să sfârtece animale, oi, capre și viței. De altfel, fiarele s-au răspândit rapid și în zonele cu păduri, unde, în lipsa lupilor, au devenit prădătorii supremi. Pericolul este maxim, pentru că pot decima și efectivele de căprioare. Autoritățile îi sfătuiesc pe oameni să nu se apropie de șacali și, dacă îi văd, să sune la 112. Potrivit specialiștilor, șacalii, cunoscuți și sub numele de câini sălbatici, umblă și atacă în haită, intră în gospodăriile oamenilor, unde ucid păsări și animale și, de asemenea, sunt purtători de rabie. Urlă șacalii în Oltenia În județul Olt de exemplu in comuna Iancu Jianu oamenii spun că aud in fiecare noapte animalele salbatice care vin in preajma gospodăriilor. ” Noaptea se aud cum vin dinspre pădure. Spun oamenii din zonă că aud cum urlă”, spune Ionuț Căluianu- Primar Jancu Jianu. Drama lui Nețoiu Sunt imagini sunt surprinse în preajma unei ferme de vite din Cetate, judetul Dolj. Șacalii s-au invatat sa atace in zonă unde se hrănesc cu viței de la 80 pana la 150 de kilograme dar și cu oi. „Am o fermă de 6 luni și mi-au mâncat 15 viței. Și ciobanii din zonă sunt terorizati de animalele sălbatice”, spune Gigi Nețoiu, om de afaceri. De teama șacalilor oamenii și-au cumparat câini de pază care să le apere animalele și de multe ori noaptea merg pe câmp să alunge animalele salbatice. Șacalii s-au răpândit și în localitatile cu păduri. De exemplu, comuna Iancu Jianu din judetul Olt este una cu efective mari de șacali, după cum spun oamenii din localitate. Datele Gărzii Forestiere arată ca la nivel national în ultimii doi ani efectivele de șacali s-au dublat. În prezent, sunt peste 40.000 de șacali pe teritoriul României. Recomandarea autorului: Locuitorii unui cartier din Galați sunt terorizați de ȘACALI. De câteva zile, se aud urlete sinistre și oamenii se tem să mai iasă seara din case
A fost cutremur în Oltenia, în urmă cu puțin timp. Datele oficiale transmise de INCDFP
În urmă cu puțin timp, a avut loc un alt cutremur în Oltenia, Gorj. Potrivit Institutului Național de Cercetare – Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP), seismul a avut loc la o adâncime de 17.9 kilometri. Un cutremur a avut loc în Oltenia, Gorj, în urmă cu puțin timp. Conform datelor furnizate de INCDFP, seismul a avut loc la ora 13:53, în Gorj, având 2.6 grade pe scara Richter. Seismul s-a produs la o adâncime de 17.9 kilometri. „În ziua de 28 August 2025 la ora 13:53:04 (ora locală a României) s-a produs în OLTENIA, GORJ un cutremur slab cu magnitudinea ml 2.6, la adâncimea de 17.9km. Cutremurul s-a produs în apropierea următoarelor oraşe: 14km NV de Târgu Jiu, 69km S de Hunedoara, 71km NE de Drobeta-Turnu Severin, 83km S de Deva, 93km V de Râmnicu Valcea”, a transmis INCDFP. Un seism de 2.6 grade pe scara Richter a avut loc în Oltenia, azi, 28 august 2025 Un alt cutremur a avut loc în Vrancea De asemenea, tot în cursul zilei de joi, 28 august 2025, a mai avut loc un alt seism în România. Cutremurul a fost înregistrat la ora 09:52, în zona seismică Vrancea, având 3.2 grade pe scara Richter. Seismul s-a produs la o adâncime de 102.3 kilometri. „În ziua de 28 August 2025 la ora 09:52:36 (ora locală a României) s-a produs în ZONA SEISMICA VRANCEA, VRANCEA un cutremur slab cu magnitudinea ml 3.2, la adâncimea de 102.3km. Cutremurul s-a produs în apropierea următoarelor oraşe: 48km V de Focșani, 62km E de Sfântu-Gheorghe, 68km N de Buzău, 74km E de Brașov, 96km NE de Ploiești, 96km S de Bacău”, notează INCDFP. Autorul recomandă: Marele cutremur, SCENARIUL sumbru care dă fiori României. „Doar în București avem peste 2.000 de clădiri, cu acte, în pericol de colaps” Cutremurul din 1977: au trecut 47 de ani. Cum s-ar comporta Bucureștiul la un seism atât de mare: „Va fi catastrofă, cu peste 6.500 de morți” Sursă foto: Shutterstock
Muncă în câmp la 42 de grade în „Sahara” Olteniei. Oamenii nu-și părăsesc bostanele nici în zilele toride: „Pepenii se strică în nisip! Temperaturi greu de suportat”
Canicula este greu de suportat în „Sahara Olteniei” la 42 de grade. Temperatura nisipului depășește și 60 de grade, iar pepenii se strică în nisip, spre disperarea oamenilor, care-și văd munca și investiția financiară pierdute. Este și motivul pentru care agricultorii nu se îndură să-și părăsească bostanele nici în aceste condiții, făcând față din greu temperaturilor. Canicula a pus stăpânire pe sudul Olteniei Este Cod Roșu marți, iar în „zona Sahariană” din Oltenia arșița se resimte tot mai mult. Nisipul ajunge să aibă și peste 60 de grade. În aceste condiții, culturile au de suferit, iar pepenii se strică la propriu. În zona de Sud a județului Dolj, care face parte din „Sahara” Olteniei, nisipurile se extind în această perioada caniculară și ard la propriu. „Temperaturile sunt tot mai greu de suportat. Sunt 60 de grade la ora 11.00 în nisip. Umiditate nu mai e în sol nici la peste 20 de metri, la noi fiind sol de nisip”, spune primarul din Călărași, Sorin Sandu. Din cauza caniculei, oamenii mărturisesc că au de suferit și fermierii, dar și plantele. Previziunile meteorologice nu sunt deloc optimiste, deoarece până la sfârșitul săptămânii vremea se menține deosebit de caldă, iar în multe regiuni ale tarii este instalată seceta pedologică. Sursă foto: Gândul RECOMANDAREA AUTORULUI: Agricultorii din Dolj sunt DISPERAȚI. Peste 100 de hectare de viță de vie, puse la pământ: „În 10 minute, totul a fost distrus” LOVITURĂ pentru agricultorii din Dolj. Culturile de porumb și floarea – soarelui, în pericol: „Nu a mai plouat din 8 iunie” Celebrii pepeni de Dăbuleni, cultivați în alte țări: ”Pepeni renumiți de Lovrin, cei care se cultivau la Dăbuleni – deja nu mai sunt în România”