OMS: 99% mai puţine cazuri de poliomielită din 1988, să ducem treaba la bun sfârşit
Cu toate acestea, el a avertizat că, atâta timp cât poliomielita există undeva, va reprezenta o ameninţare peste tot. Cu ocazia Zilei Mondiale împotriva Poliomielitei, marcată astăzi, 24 octombrie, şeful OMS a lansat un apel pentru eradicarea completă a bolii, subliniind că progresele înregistrate în ultimele aproape patru decenii sunt impresionante, dar insuficiente. „Când am lansat Iniţiativa Globală de Eradicare a Poliomielitei în 1988, peste 350.000 de copii erau paralizaţi de poliomielită în fiecare an”, a declarat Tedros Adhanom Ghebreyesus. „Astăzi, acest număr a scăzut cu peste 99%: până în prezent, în acest an au fost raportate doar 36 de cazuri de poliovirus sălbatic”. Această reducere spectaculoasă reprezintă una dintre cele mai mari realizări în domeniul sănătăţii publice globale, demonstrând eficienţa campaniilor de vaccinare şi a eforturilor coordonate internaţional. Cu toate acestea, directorul OMS a subliniat că victoria nu este completă. „Nu am terminat şi, atâta timp cât poliomielita există undeva, va reprezenta o ameninţare peste tot”, a avertizat Tedros. Poliomielita este o boală extrem de contagioasă care afectează în principal copiii sub cinci ani şi poate cauza paralizie ireversibilă. Virusul se transmite de la persoană la persoană, de obicei prin apă contaminată, şi se poate multiplica în intestine, invadând sistemul nervos.
OMS: Bacteriile devin tot mai puternice, iar antibioticele tot mai slabe. Una din șase infecții bacteriene este rezistentă la tratament
În cel mai amplu raport publicat până acum privind rezistența la antibiotice, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) avertizează că „rezistența antimicrobiană este răspândită, în creștere și inegal distribuită”, iar eficacitatea tratamentelor de primă alegere „este tot mai compromisă”. În Europa, rezistența la antibiotice crește îngrijorător Raportul privind supravegherea rezistenței la antibiotice se bazează pe mai mult de 23 de milioane de infecții bacteriene, analizate în 104 țări între 2016 și 2023. Rezultatele arată că aproximativ 17% dintre infecțiile confirmate sunt cauzate de bacterii care nu mai răspund la antibioticele uzuale. „Rezistența bacteriilor la medicamentele salvatoare de vieți este critic de ridicată și în creștere, în special în țările cu resurse limitate”, atrage atenția dr. Yukiko Nakatani, director general adjunct al OMS, în prefața raportului. Potrivit analizei OMS, rezistența este cea mai mare în Asia de Sud-Est și Orientul Mijlociu, unde aproape o treime dintre infecțiile raportate sunt rezistente. În Africa, infecțiile de sânge cauzate de bacterii precum E. coli și Klebsiella pneumoniae prezintă rate de rezistență ce depășesc 70%, în timp ce în Europa media este de 10–17%, dar cu tendințe ascendente în țările din estul continentului, inclusiv România. Bacterii comune, tot mai periculoase Escherichia coli și Klebsiella pneumoniae sunt printre principalii agenți ai infecțiilor rezistente la antibiotice, cea din urmă fiind una dintre cele mai periculoase cauze ale infecțiilor spitalicești grave, deși trăiește adesea în organism – în intestin, nas sau gât – fără să provoace boală. România, parte a rețelei europene EARS-Net, care monitorizează rezistența bacteriană la nivelul spitalelor europene, și a sistemului global OMS GLASS, destinat supravegherii rezistenței la antibiotice la scară mondială, este inclusă în estimările regionale din raport. Europa are, în ansamblu, niveluri mai scăzute decât alte regiuni, dar cu tendințe de creștere pentru unele bacterii și antibiotice-cheie. Rezistență în creștere la antibiotice-cheie Printre aceste combinații se numără Klebsiella pneumoniae rezistentă la imipenem (un antibiotic puternic, folosit ca ultimă opțiune) în infecțiile urinare, cu o creștere anuală estimată de 29,4% între 2018 și 2023. De asemenea, toate speciile din genul Salmonella au dobândit rezistență la ciprofloxacină, în creștere cu 36,2% în Europa față de doar 4,9% în Pacificul de Vest. Iar Klebsiella pneumoniae rezistentă la cefotaxim (o cefalosporină de generația a treia) înregistrează o rată medie de rezistență de 17,7% la nivel european. Analiza datelor indică faptul că „una din șase infecții bacteriene este rezistentă la tratament” astăzi, rezistența la antibiotice fiind deja asociată cu peste un milion de decese anual la nivel mondial. OMS descrie această evoluție ca o „sindemie”, o combinație între rezistența bacteriană și slăbiciunea sistemelor de sănătate, care afectează disproporționat țările cu venituri mici și mijlocii. În multe dintre acestea, doar 1-2% dintre laboratoare pot efectua teste microbiologice complete, ceea ce duce la tratamente empirice și la utilizarea excesivă a antibioticelor puternice. „Rezistența antimicrobiană depășește progresele medicinei moderne, amenințând sănătatea familiilor din întreaga lume. Trebuie să folosim antibioticele responsabil și să asigurăm acces la tratamente de calitate și la vaccinuri”, a declarat Tedros Adhanom Ghebreyesus, directorul general al OMS, luni, odată cu publicarea raportului. Planul OMS pentru controlul rezistenței OMS cere măsuri urgente pentru a limita răspândirea rezistenței la antibiotice până în anul 2030, subliniind că „până atunci cel puțin 70% din consumul total de antibiotice ar trebui să provină din categoria Access, în conformitate cu Declarația Politică a ONU din 2024 privind rezistența antimicrobiană”. Această categorie include antibioticele de primă alegere, cu spectru restrâns, considerate esențiale și mai puțin susceptibile de a genera rezistență. Raportul arată că „reducerea utilizării antibioticelor din grupul Watch – care cuprind medicamente cu spectru larg și risc crescut de a genera rezistență – și promovarea celor din grupul Access sunt strategii esențiale pentru limitarea rezistenței antimicrobiene”. „Infecțiile obișnuite ar putea redeveni netratabile” OMS solicită, de asemenea, „investiții susținute în diagnosticare, cercetare și dezvoltarea de medicamente noi”, precum și aplicarea unei „abordări coordonate de tip «One Health», care să conecteze sănătatea umană, animală și de mediu pentru a combate eficient rezistența antimicrobiană”. „Fără acțiuni urgente și susținute, infecțiile obișnuite ar putea redeveni netratabile”, punând în pericol progresele medicinei moderne, atrage atenția Organizația Mondială a Sănătății.
OMS: Peste 15.000 de pacienți din Gaza au nevoie urgentă de evacuare medicală
Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a anunțat că situația sanitară din Fâșia Gaza continuă să se deterioreze rapid, în contextul infrastructurii medicale grav afectate de conflict. Potrivit datelor publicate marți, mai mult de 15.600 de pacienți necesită evacuare medicală de urgență pentru a primi tratament specializat în afara teritoriului. OMS a precizat că peste 15.000 de persoane au suferit amputarea membrelor în urma războiului, iar condițiile din spitale sunt critice, din cauza lipsei echipamentelor, medicamentelor și a întreruperilor frecvente de curent electric. Organizația a cerut redeschiderea coridoarelor medicale care să permită accesul pacienților către centre de tratament și îngrijire de urgență din afara Gazei, scrie agenția Wafa. De asemenea, a solicitat o monitorizare mai strictă a bolilor și epidemiilor, în condițiile în care riscul de izbucnire a unor focare infecțioase crește constant. OMS avertizează că, în lipsa unei intervenții rapide și a reluării sprijinului medical internațional, criza umanitară și sanitară din Gaza riscă să atingă proporții „catastrofale”.
Peste 40% din populația planetei suferă de boli neurologice. OMS vrea reuniune de urgență
Organizația Mondială a Sănătății a dat publicității un raport îngrijorător, conform căruia peste trei miliarde de oameni la nivel global suferă de afecțiuni neurologice. Potrivit OMS, afecțiunile neurologice afectează peste 40% din populația globală, iar tulburările neurologice cauzează peste 11 milioane de decese în fiecare an. Potrivit statisticilor din 2021, printre cele mai frecvente 10 afecțiuni neurologice care contribuie la deces și dizabilitate se numără accidentul vascular cerebral, migrena, boala Alzheimer și alte forme de demență, meningita și epilepsia idiopatică. Nivelul de trai și educația sunt acelea care împiedică eficiența combaterii acestor afecțiuni și doar 63 de țări au o politică națională privind tulburările neurologice, în timp ce doar 34 raportează că dispun de fonduri dedicate. „OMS solicită o acțiune globală urgentă, bazată pe dovezi și coordonată, pentru a acorda prioritate sănătății creierului și a extinde îngrijirea neurologică. Având în vedere că mai mult de una din trei persoane din lume trăiește cu afecțiuni care le afectează creierul, trebuie să facem tot ce putem pentru a îmbunătăți îngrijirea medicală de care au nevoie”, a declarat Jeremy Farrar, director general adjunct al OMS. Potrivit agenției, țările cu venituri mici au de peste 80 de ori mai puțini neurologi decât țările cu venituri mari și împiedică elaborarea de politici eficiente în domeniul tulburărilor neurologice. „Această penurie înseamnă că, pentru mulți pacienți, diagnosticul, tratamentul și îngrijirea continuă la timp sunt pur și simplu inaccesibile”, mai reiese din raport. Doar 46 de țări oferă servicii de îngrijire și doar 44 au protecție legală pentru îngrijitori, ceea ce face ca îngrijitorii informali să nu beneficieze de recunoaștere sau mijloace de sprijin, mai scrie OMS. RECOMANDAREA AUTORULUI: OMS le cere talibanilor să ridice interdicția pentru femei de a lucra în organizații umanitare după cutremurele care au devastat Afganistanul OMS avertizează asupra unei posibile epidemii globale din cauza unui virus transmis de țânțari. Se răspândește inclusiv în Europa
Una din șase infecții bacteriene este acum rezistentă la antibiotice
Cercetătorii au analizat 23 de milioane de probe de infecții bacteriene confirmate în laborator, colectate din 104 țări în 2023. Studiul a descoperit că antibioticele obișnuite, precum penicilina orală și ciprofloxacina, au devenit cu aproximativ 40% mai puțin eficiente între 2018 și 2023. Acest lucru înseamnă că sunt din ce în ce mai incapabile să omoare bacteriile dăunătoare, permițând unui număr tot mai mare de infecții să supraviețuiască tratamentului, conform The Telegraph. Ca urmare, decesele cauzate de rezistența la antimicrobiene sunt în creștere, în special în țările cu venituri mici și medii, unde utilizarea excesivă și abuzivă a antibioticelor este mai frecventă din cauza reglementărilor mai laxe, iar accesul la tratamente mai noi și mai eficiente este limitat. În 2021, 7,7 milioane de persoane au murit la nivel global din cauza infecțiilor bacteriene, rezistența la medicamente fiind direct responsabilă pentru 1,14 milioane dintre aceste decese și contribuind la alte 4,71 milioane. Până în 2050, se estimează că 10 milioane de persoane ar putea muri în fiecare an din cauza infecțiilor rezistente la medicamente, deoarece noile antibiotice nu sunt dezvoltate suficient de repede pentru a ține pasul cu rezistența crescândă. Tratamentele inovatoare, mai puțin accesibile pentru țările sărace Deși tratamentele „de ultimă generație” – antibiotice puternice administrate adesea intravenos în spitale – sunt încă eficiente în cazurile cele mai grave, acestea sunt costisitoare și mai greu accesibile în țările mai sărace și pot provoca efecte secundare grave. Raportul a ridicat, de asemenea, îngrijorări serioase cu privire la rezistența rapidă a bacteriilor gram-negative, precum E. coli și Klebsiella pneumoniae. Aceste bacterii provoacă unele dintre cele mai grave infecții, ducând adesea la septicemie, insuficiență organică și deces. Probele au arătat că cel puțin 40% din E. coli și 55% din Klebsiella pneumoniae sunt acum rezistente la cefalosporinele de generația a treia, o clasă de antibiotice puternice utilizate pentru tratarea acestor infecții. În Africa, unde tratamentele mai puternice sunt adesea indisponibile, ratele de rezistență la aceste infecții au depășit 70%. Unele antibiotice își pierd eficacitatea pentru tratarea nosocomialelor Alte antibiotice esențiale pentru salvarea vieții, inclusiv carbapenemele și fluorochinolonele, își pierd eficacitatea împotriva E. coli, Klebsiella pneumoniae, Salmonella și Acinetobacter. Aceste bacterii se răspândesc adesea în mediul spitalicesc și reprezintă o amenințare deosebită pentru pacienții fragili sau postoperatorii. „Aceste antibiotice sunt esențiale pentru tratarea infecțiilor severe, iar ineficiența lor crescândă reduce opțiunile de tratament”, a declarat dr. Yvan J.-F. Hutin, directorul Departamentului de Rezistență la Antimicrobiene al OMS. „Rezistența la antimicrobiene depășește progresele medicinei moderne, amenințând sănătatea familiilor din întreaga lume”, a adăugat dr. Tedros Adhanom Ghebreyesus, directorul general al OMS. „Pe măsură ce țările își consolidează sistemele de supraveghere a AMR, trebuie să utilizăm antibioticele în mod responsabil și să ne asigurăm că toată lumea are acces la medicamentele potrivite, la diagnostice de calitate garantată și la vaccinuri”, a spus acesta. Inteligența artificială, o soluție cu potențial Experții spun că inteligența artificială are potențialul de a revoluționa dezvoltarea de noi clase de antibiotice și ar putea juca un rol esențial în combaterea rezistenței la antimicrobiene. În august, o echipă de oameni de știință de la Institutul de Tehnologie din Massachusetts a utilizat inteligența artificială generativă pentru a ajuta la proiectarea a două noi antibiotice care vizează gonoreea și Staphylococcus aureus rezistent la meticilină, o superbacterie letală care a cauzat 130.000 de decese în Marea Britanie în 2021. Cu toate acestea, avansarea acestor medicamente în studiile clinice rămâne o provocare majoră, în mare parte din cauza lipsei de sprijin financiar pentru a le duce mai departe în procesul de dezvoltare.
Stratus, noua variantă de COVID mai contagioasă, monitorizată de OMS
Deși datele disponibile nu indică faptul că Stratus ar provoca o formă mai severă a bolii față de alte tulpini, ar putea fi totuși mai transmisibilă și s-ar putea transforma curând în varianta dominantă la nivel mondial. Pe 25 iunie (ultima dată la care a fost actualizat raportul), fusese deja detectată în 38 de țări, în principal în regiunile din sudul și sud-estul Asiei, dar și cu o prezență semnificativă în Spania, scrie 20minutos. Mai exact, în prezent, XFG este una dintre cele șapte variante aflate sub monitorizarea OMS, fiind cea mai recent adăugată, după NB.1.8.1 (Nimbus), care rămâne, deocamdată, varianta dominantă la nivel global. Stratus, o variantă recombinantă Varianta Stratus este o tulpină recombinantă a subvariantelor LF.7 și LP.8.1.2, ceea ce înseamnă că conține material genetic din ambele. Acest tip de variante poartă în denumire un „X” în față, ca în acest caz. Potrivit profesorului de Boli Infecțioase și Microbiologie de la Universitatea din Queensland, Paul Griffin, citat de publicația științifică The Conversation, recombinarea și alte modificări spontane sunt fenomene frecvente în cazul SARS-CoV-2. Totuși, acestea pot deveni o problemă atunci când duc la apariția unei subvariante care este mai periculoasă sau mai contagioasă. De exemplu, virusul poate suferi suficiente modificări astfel încât sistemul imunitar să nu-l mai recunoască eficient, fie după infecții anterioare, fie după vaccinare – fenomen cunoscut sub numele de evaziune imunitară. Asta înseamnă că oamenii devin mai susceptibili în fața noii variante, ceea ce poate duce la creșterea numărului de cazuri sau chiar la apariția unor noi valuri de COVID la nivel global. Stratus conține patru mutații-cheie în proteina spike Mai precis, Stratus prezintă patru mutații importante în proteina spike – o structură aflată la suprafața particulelor virale care permite virusului să se atașeze de celulele noastre. Unele dintre aceste mutații ar putea ajuta agentul patogen să evite acțiunea anumitor anticorpi. De fapt, unele studii timpurii (precum cel publicat recent în prestigioasa revistă științifică The Lancet) sugerează o reducere de până la 50% a eficienței anticorpilor noștri împotriva acestei noi variante.
UNICEF: Scăderea vaccinării copiilor în Europa duce la riscuri tot mai mari de focare de rujeolă și tuse convulsivă
Vaccinarea copiilor împotriva rujeolei, tusei convulsive și altor boli nu a revenit la nivelurile de dinainte de pandemie în 2024, în cele 53 de țări din regiunea europeană a Organizației Mondiale a Sănătății, care include și Asia Centrală. Această stagnare sau scădere a vaccinării ca măsură importantă de protecție crește riscul de îmbolnăvire și de apariție a focarelor, arată cele mai noi estimări publicate de OMS și UNICEF. În România, în 2024, vaccinul DTP1 a ajuns la o rată estimată de 79%. Aproximativ 38.000 de copii nu au primit nicio doză. La nivel global, 89% dintre copii au beneficiat de cel puțin o doză de vaccin împotriva difteriei, tetanosului și tusei convulsive, iar 85% au finalizat schema completă. „Aceasta înseamnă că, în 2024, cu 171.000 de copii mai mult au primit cel puţin un vaccin şi cu un milion de copii mai mult au fost vaccinaţi complet faţă de 2023 – un progres modest în contextul provocărilor globale tot mai mari”, au transmis reprezentanții UNICEF. Specialiștii avertizează că aceste procente demonstrează o evoluție lentă. Media acoperirii vaccinale în Europa și Asia Centrală a rămas constantă sau a înregistrat o scădere de 1% față de anul anterior. Semn că nivelurile de dinainte de pandemie nu au fost atinse nici în 2024. Între 2019 și 2024, s-au înregistrat următoarele modificări: de la 92% la 91% pentru a doua doză de vaccin ROR de la 95% la 93% pentru a treia doză de vaccin DTP de la 95% la 93% pentru a treia doză de vaccin antipoliomielitic de la 92% la 91% pentru a treia doză de vaccin anti-hepatită B „În 2024, acoperirea vaccinală a variat foarte mult între ţările din regiune, cu rate de acoperire în scădere pentru prima doză de vaccin ROR şi a treia doză de vaccin DTP în general, unele ţări raportând o rată de acoperire de doar 23% pentru ROR1 şi 51% pentru DTP3. Pentru a atinge imunitatea de grup şi a preveni epidemiile care pot fi prevenite prin vaccinare, este necesară o acoperire de 95% în fiecare an în fiecare comunitate. În 2024, mai mult de jumătate din ţările din regiune nu au atins obiectivul de imunitate de grup pentru ROR şi/sau DTP, iar aproape o treime au raportat o acoperire sub 90%”, transmite UNICEF. „În ciuda acestei stagnări, datele arată că utilizarea vaccinurilor mai noi, inclusiv împotriva papilomavirusului uman (HPV), a înregistrat o îmbunătăţire continuă. Creşterea este rezultatul introducerii acestor vaccinuri în mai multe ţări şi al maturizării sistemelor de imunizare pentru administrarea lor”, mai transmite UNICEF. Progresele din perioada 2019 – 2024 includ: de la 37% la 40% pentru fete și de la 8% la 26% pentru băieți în privința primei doze de vaccin HPV de la 24% la 42% pentru ultima doză de vaccin împotriva rotavirusului de la 81% la 93% pentru a treia doză de vaccin Hib de la 81% la 86% pentru ultima doză de vaccin pneumococic conjugat România se confruntă cu date îngrijorătoare În România, potrivit estimărilor Organizației Mondiale a Sănătății și UNICEF, aproximativ 79% dintre copii au primit prima doză de vaccin DTP, ceea ce înseamnă că 38.000 de copii nu au fost vaccinați. Rata de vaccinare pentru prima doză de ROR este de 78%, adică 40.000 de copii nevaccinați. Doar 62% dintre copii au primit a doua doză de ROR, astfel că 77.000 nu au fost vaccinați. În ceea ce privește vaccinul anti-HPV, doar 17% dintre fetele cu vârsta de până la 15 ani au fost vaccinate. „Pe măsură ce planificăm următoarea etapă a activităţii noastre în Europa şi Asia Centrală, un lucru este clar: vaccinurile trebuie să rămână o prioritate. Nu am terminat încă munca. Avem nevoie de acţiuni urgente şi coordonate pentru a elimina lacunele în materie de acoperire vaccinală şi pentru a împiedica reapariţia bolilor care pot fi prevenite. Fiecare ţară are un rol de jucat, chiar şi cele cu o acoperire vaccinală ridicată”, a declarat doctorul Hans Henri P. Kluge, director regional OMS pentru Europa. Încă de la începutul anului acesta, UNICEF și OMS colaborează cu autoritățile din sănătate din întreaga regiune pentru a reduce diferențele în accesul la vaccinare.
OMS vrea să susțină utilizarea medicamentelor pentru slăbit la adulți la nivel global
Organizația Mondială a Sănătății intenționează să susțină oficial, pentru prima dată, utilizarea medicamentelor pentru pierderea în greutate în tratamentul obezității la adulți, se arată într-un memorandum văzut joi de Reuters. Momentul marchează o schimbare în abordarea OMS privind tratarea problemei de sănătate la nivel mondial. ONU a solicitat, de asemenea, strategii pentru îmbunătățirea accesului la tratament în țările cu venituri mici și medii. Conform OMS, peste un miliard de oameni suferă de obezitate în întreaga lume, iar aproximativ 70% dintre aceștia trăiesc în țări cu venituri mici și medii, conform estimărilor Băncii Mondiale. Medicamentele foarte populare împotriva obezității – Wegovy dezvoltat de Novo Nordisk și Zepbound de la Eli Lilly sunt cunoscute ca agoniști ai receptorilor GLP-1, care imită activitatea unui hormon care încetinește digestia și ajută oamenii să se simtă sătui mai mult timp. În studiile clinice, oamenii au pierdut între 15% și 20% din greutatea corporală, în funcție de medicament. Medicamentele au fost lansate în Statele Unite și în alte țări cu venituri ridicate, precum Germania și Marea Britanie. Dar acestea pot costa peste 1.000 de dolari pe lună, iar studiile sugerează că oamenii ar putea fi nevoiți să ia medicamentele pentru tot restul vieții pentru a menține greutatea. OMS, Eli Lilly și Novo Nordisk nu făcut comentarii. Recomandarea condiționată a OMS va fi publicată oficial în august, ca parte a noilor orientări privind tratarea obezității. De asemenea, OMS lucrează la orientări separate pentru copii și adolescenți. Separat, experții OMS se vor reuni săptămâna viitoare pentru a decide dacă vor include medicamentele GLP-1 în lista de medicamente esențiale a agenției – atât pentru tratarea obezității, cât și a diabetului de tip 2. Lista de medicamente esențiale a OMS este un catalog al medicamentelor care ar trebui să fie disponibile în toate sistemele de sănătate funcționale și poate contribui la o mai largă disponibilitate a medicamentelor în țările mai sărace, așa cum spun experții că s-a întâmplat în 2002, când au fost incluse medicamentele împotriva HIV. În 2023, experții au decis să nu adauge medicamente împotriva obezității pe listă, OMS afirmând că sunt necesare mai multe dovezi privind beneficiile lor clinice pe termen lung. Cu toate acestea, în noul memoriu care recomandă utilizarea acestora ca tratament, agenția afirmă că susține includerea lor pe listă de această dată.
Țările membre OMS, aproape de un acord privind gestionarea viitoarelor pandemii
Pactul, care a fost negociat cu dificultate timp de trei ani și care ar urma să fie obligatoriu din punct de vedere juridic, este menit să consolideze apărarea lumii împotriva noilor agenți patogeni, după ce pandemia de COVID-19 a provocat milioane de decese între 2020-2022. „Negocierile au continuat peste noapte până la ora 9 dimineața (sâmbătă), dar nu au reușit să rezolve problemele finale”, a declarat o sursă implicată în discuțiile de la Geneva. Un purtător de cuvânt al OMS a anunțat că discuțiile au fost întrerupte până marți. O sursă diplomatică din Geneva a adăugat că „s-au făcut progrese mari… aproape tot tratatul a fost convenit, cu puține aspecte nerezolvate, dar cruciale”. Printre cele mai controversate aspecte ale acordului se numără distribuirea echitabilă a medicamentelor și vaccinurilor între țările bogate și cele în curs de dezvoltare, pentru a evita greșelile din era COVID. Statele Unite, care au intrat târziu în negocieri, s-au retras din discuții în acest an, după ce noul președinte Donald Trump a emis un ordin executiv în februarie prin care a retras țara din OMS și a interzis participarea la negocieri. Celelalte 192 de state membre ale OMS care au participat la discuții vor fi libere să ratifice sau nu acordul după adoptarea sa formală. Negocierile au fost complicate de-a lungul timpului de acuzațiile comentatorilor de dreapta, inclusiv din SUA, Marea Britanie și Australia, conform cărora acordul ar putea submina suveranitatea națională prin acordarea de prea multă putere unei agenții ONU. Directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, a respins aceste afirmații, susținând că acordul ar ajuta țările să se protejeze mai bine împotriva izbucnirilor de pandemii.