Avertismentul gen. Bălăceanu după incidentul Neptun Deep
Generalul în rezervă Virgil Bălăceanu consideră că România trebuie să ia în calcul mai multe scenarii după distrugerea celor două drone Gerbera în zona Neptun Deep. Incidentul a avut loc marți, în zona economică exclusivă a României. Dronele au fost distruse de scafandrii EOD ai Armatei Române, la 90 de mile marine travers de Constanța. În acest sens, generalul în rezervă Virgil Bălăceanu ia în calcul două scenarii. Primul vizează un incident accidental. Al doilea presupune o acțiune deliberată. Loading … Miruță anunță distrugerea a două drone de tip Gerbera în zona Neptun Deep „Putem să plecăm de la un scenariu al pregătirii unei acțiuni hibride sau putem să plecăm de la ideea hazardului. Lucrurile acestea însă trebuie să plece de la următorul fapt: În momentul în care pregătești o operație chiar sub steag fals, îți atingi ținta. Ori nu avem o țintă atinsă nici în cazul dronei Maia și nici în cazul celor două drone. Pur și simplu au căzut”, a spus generalul la Realitatea Plus. Bruiajul poate afecta traiectoria unei drone și o poate trece pe modul automat. Bălăceanu ia în calcul și varianta unui spoofing, prin care controlul dronei ar putea fi preluat și direcționat către o anumită zonă. „Există posibilitatea bruierii sau chiar dacă rușii au ajuns la o tehnică superioară, specialiștiii cam contestă o asemenea variantă la spoofing, adică preiei controlul dronei și o duci unde vrei tu. Dar chiar în cazul bruierii, ea nu mai funcționează pe traiectoria normală, intră pe o dirijare tip pilot automat, dar nu are toate datele, ca atare se pierde în spațiul aerian, pentru că vorbim nu de drone maritime, din ce văd ci de drone aeriene, un spațiu aerian care poate să fie asupra unei zone terestre sau asupra unei zone maritime”, a continuat el. „Marele pericol este să se acționeze într-o operație sub steag fals” Virgil Bălăceanu spune că incidentele cu drone sunt frecvente pe flancul sud-estic al NATO. El consideră că Rusia exercită presiuni asupra regiunii prin acțiuni directe și indirecte. Potrivit generalului, zona rămâne volatilă atât timp cât continuă războiul din Ucraina. „Cert este că incidentele cu dronele sunt cele mai frecvente în flancul de sud-est, deci amenințările tip război hibrid, inclusiv incidente cu drone în derivă, că facem diferența între o acțiune hibridă și o dronă în derivă, sunt cele mai frecvente aici, ca atare rușii amenință flancul de nord-est și acționează uneori direct, alteori indirect pe flancul de sud-est. Situația cea mai volatilă este în zona noastră și va rămâne atâta timp cât continuă războiul din Ucraina. Marele pericol este să se acționeze într-o operație sub steag fals, să se producă o lovitură în zona Neptun Deep, platforma Alpha este instalată, ne pregătim ca să primim gaze anul viitor, ori un asemenea lucru va fi un test la adresa NATO și am să și explic de ce. În primul rând, o operație sub steag fals nu știi cine este autorul, îl presupui, și doi, să nu uităm, zona economică exclusivă nu intră sub incidența articolului 5. Sub articolul 5 intră apele teritoriale ale României”, a mai spus acesta.
Tehnocratul pregătit de Zelenski pentru conducerea Ucrainei. Legătura lui Serhii Koretskyi cu România
Serhii Koretskyi, directorul general al companiei energetice de stat Naftogaz, ar urma să devină următorul prim-ministru al Ucrainei, într-o schimbare prin care președintele Volodimir Zelenski pare să mizeze pe un manager cu profil tehnocrat pentru conducerea economiei de război. Zelenski i-ar fi propus lui Koretskyi funcția în timpul unei întâlniri desfășurate pe 12 iulie, iar acesta ar fi acceptat, potrivit unor surse politice citate de The Kyiv Independent. Votul din Parlamentul ucrainean ar putea avea loc pe 16 iulie. Informația nu a fost confirmată oficial nici de Președinția Ucrainei, nici de Koretskyi sau de Naftogaz. Numirea ar urma demisiei Iuliei Svîrîdenko, care și-a depus mandatul după ce Zelenski a anunțat o nouă reorganizare a guvernului. Președintele Parlamentului, Ruslan Stefanciuk, a precizat că demisia va fi analizată conform procedurilor legale. Un posibil premier fără partid și fără carieră politică Koretskyi nu este un tehnocrat în sensul strict al termenului, deoarece va conduce un guvern susținut de partidul prezidențial și va trebui să aplice programul politic al lui Zelenski. Profilul său este însă unul predominant tehnic și managerial. El nu a fost parlamentar, ministru sau lider de partid și nu și-a construit o bază politică proprie. Cariera sa s-a desfășurat în industria petrolului și gazelor, în companii private, iar ulterior la conducerea unor întreprinderi energetice controlate de stat. Pentru România, numele lui Serhii Koretskyi este important mai ales prin prisma viitoarelor proiecte energetice din Marea Neagră. Naftogaz, compania pe care o conduce, a intrat în discuții preliminare cu OMV Petrom pentru un posibil parteneriat privind dezvoltarea unei descoperiri importante de gaze din sectorul ucrainean al Mării Negre. Zăcământul se află în apropierea perimetrelor maritime românești și este considerat de surse din industrie unul dintre cele mai promițătoare din regiune. Dezvoltarea sa nu ar putea începe însă înainte de încheierea războiului, din cauza riscurilor de securitate. În martie 2026, după o întâlnire cu președintele României, Nicușor Dan, Zelenski declara că Bucureștiul și Kievul urmăresc să dezvolte împreună proiecte de exploatare a resurselor de pe platoul continental al Mării Negre. Marea Neagră, noua miză energetică a regiunii Interesul Kievului pentru experiența românească este legat și de dezvoltarea proiectului Neptun Deep, realizat de OMV Petrom și Romgaz. Zăcământul românesc are rezerve recuperabile estimate la aproximativ 100 de miliarde de metri cubi, iar începerea producției este programată pentru 2027. Proiectul ar urma să dubleze producția de gaze a României și să transforme țara într-un exportator net. OMV Petrom dispune astfel de tehnologia, experiența și infrastructura de care Ucraina ar avea nevoie pentru exploatarea zăcămintelor sale offshore după încheierea războiului. România ar putea deveni și o rută de tranzit pentru gazele destinate Ucrainei. Atacurile rusești au afectat grav instalațiile ucrainene de producție și au obligat Kievul să își majoreze importurile, după ce înaintea invaziei țara era aproape independentă energetic. Managerul care a readus Ukrnafta pe profit Reputația lui Koretskyi s-a consolidat în perioada în care a condus companiile Ukrnafta și Ukrtatnafta, între noiembrie 2022 și mai 2025. După trecerea Ukrnafta sub controlul statului, compania a raportat un profit net de 23,6 miliarde de grivne pentru 2023, în urma unui audit internațional. Veniturile au ajuns la peste 95 de miliarde de grivne, de peste două ori mai mari decât în anul precedent. În noiembrie 2024, Ukrnafta anunța că obținuse aproximativ 40 de miliarde de grivne profit net de la intrarea sub controlul statului și că producția de gaze crescuse cu 7% față de anul anterior. Aceste rezultate i-au creat lui Koretskyi imaginea unui manager capabil să redreseze companii strategice și să le mențină funcționale în condiții de război. El conduce Naftogaz din 14 mai 2025. Koretskyi are studii în inginerie mecanică, economie și exploatarea petrolului și gazelor și o experiență de peste două decenii în industria energetică. Înainte de a ajunge în companiile de stat, a condus grupul Continuum și rețeaua de benzinării WOG. De asemenea, a fondat lanțul ucrainean de cafenele Idealist Coffee. Misiunea noului „premier-manager” În cazul în care va fi confirmat de Parlament, Koretskyi va prelua guvernul într-un moment în care Rusia continuă să lovească instalațiile de producție, depozitare și distribuție ale Naftogaz. Compania a raportat în repetate rânduri în 2026 distrugerea unor echipamente și instalații critice. Koretskyi a fost nevoit să gestioneze intervențiile de urgență, importurile de gaze și atragerea finanțării externe pentru refacerea infrastructurii. Alegerea sa ar indica faptul că Zelenski dorește în fruntea executivului mai degrabă un administrator disciplinat decât un politician cu ambiții proprii. Lipsa unei structuri politice personale îi poate oferi lui Koretskyi imaginea unui premier independent de conflictele dintre partide și oligarhi. În același timp, îl poate face mai dependent de președinte și de majoritatea parlamentară a partidului Servitorul Poporului. Parlamentul trebuie să aprobe numirea Zelenski nu îl poate instala singur pe Koretskyi în funcție. Constituția Ucrainei prevede că prim-ministrul este numit de Rada Supremă, la propunerea președintelui. Tot Parlamentul trebuie să voteze membrii cabinetului, iar miniștrii, cu excepția celor de la Apărare și Afaceri Externe, sunt propuși de noul premier. Parlamentari ai partidului prezidențial au declarat că nu au fost consultați înainte ca numele lui Koretskyi să fie ales. Aceștia au indicat însă că ar urma să îi susțină candidatura.
Cu cât ar putea scădea prețul gazelor naturale
Prețul gazelor naturale după începerea exploatării gazelor din Marea Neagră ar putea scădea, arată o analiză a Asociației Energia Inteligentă (AEI). Astfel, modelele economice realizate pentru perioada 2027-2030 indică 3 scenarii posibile după intrarea în producție a Neptun Deep, cel mai mare proiect de gaze naturale și primul proiect offshore de mare adâncime din România. Însă, adevărata întrebare este cine va beneficia cu adevărat de resursele uriașe de gaze din Marea Neagră: Statul sau consumatorul român? E plauzibil ca, după începutul producției în proiectul Neptun Deep (începând cu 2027), să apară o presiune descendentă asupra prețului gazului în România. Mai ales pe partea de costuri şi ofertă internă. Totuşi, nu este garantat că preţul consumatorului final (gospodărie) va scădea. Acesta depinde de foarte mulți factori (cerere, reglementare, infrastructură, taxare, preţuri de import). O estimare care ia în considerare că cererea și/sau oferta nu explodează datorită altor motive, ar putea aduce o reducere moderată a preţurilor engross cu 5-20% faţă de nivelul din prezent, pe termen mediu (2027-2028). Există mai mulți factori care pot determina ca exploatarea gazelor naturale offshore în zona Marea Neagră, în special prin proiectul Neptun Deep (România), ar putea avea un impact asupra prețului gazelor după anul 2027 — dar și multe incertitudini care fac dificilă o predicție clară. De ce ar putea scădea prețul gazelor în România: 1. Creştere semnificativă a producţiei de gaze în România Se preconizează că Neptun Deep va începe producția în 2027 și va adăuga circa 8 mld mc/an; producția internă de gaze ar putea aproape să se dubleze până în anul 2030 în România, pe fondul unei cereri interne de gaze care va rămâne în jurul valorii de 10-11 mld mc/an; O ofertă mai mare de gaz intern poate, în teorie, să reducă dependența de importuri (care deseori sunt mai costisitoare). Și astfel să influențeze în jos prețurile pe piața internă. 2. Conectivitate și infrastructură bună România și a extins rețelele de gaz pentru a prelua volumul offshore de gaz; O piaţă mai integrată (cu export, concurenţă, posibil mai multe surse) reduce costurile logistice şi de tranzacţie, ceea ce poate contribui la preţuri mai competitive. De ce nu e garantat că prețul gazelor va scădea? 1. Cererea internă şi externă Dacă cererea internă în România crește (de exemplu prin noi centrale pe gaz, înlocuirea cărbunelui cu gaz în centralele existente), atunci o parte din producție va fi absorbită intern. Impactul asupra prețului poate fi mai mic. Dacă toate centralele pe gaze vor fi puse în funcțiune, se estimează o creștere a consumului de cca 25% până în 2030. Unde sunt folosite gazele naturale? Dacă exporturile devin importante, prețurile de referință pentru export pot seta nivelul intern. Dacă exportul primește prețul mai mare, internul poate rămâne la nivelurile impuse/fixate sau concurenţiale, arată studiul citat. 2. Politică fiscală și reglementare Taxele, redevențele, legislația offshore și modul în care este reglementată piața gazelor poate influența costul final al gazului Dacă statul continuă să impună alte taxe sau taxe mai mari pe gazul offshore, costul pentru producător crește, ceea ce poate menține prețul mai sus. 3. Piața globală / geopolitică Prețurile gazului sunt influențate de factori internaționali: aprovizionare, prețul gazului natural lichefiat (LNG), politica energetică a UE, etc. Chiar dacă costul local cu gazele este mic, dacă prețul de import este sus sau concurența redusă, prețul intern poate să nu scadă. 4. Impactul asupra consumatorului final Chiar dacă prețul en-gross scade, nu e automat ca prețul consumatorului final să scadă în mărime — reglementări, taxe, tarife de transport și distribuție, pot reduce impactul. După startul producției în proiectul Neptun Deep, sunt șanse mari ca prețul gazului românesc să scadă „Având în vedere datele disponibile e plauzibil ca, după începutul producției în proiectul Neptun Deep (începând cu 2027), să apară o presiune descendentă asupra prețului gazului în România — mai ales pe partea de ofertă internă”, spune Dumitru Chisăliță (foto), președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI). În scenariul optimist, prețul angro al gazului ar putea coborî spre 27-32 euro/MWh după intrarea în producție a Neptun Deep. Prețul final plătit de gospodării ar putea ajunge în jurul valorii de 280 lei/MWh, adică aproximativ cu 10% mai mic decât prețul plafonat pentru populație. Gazul extras din Marea Neagră va intra pe piața europeană și nu va fi vândut la un preț „patriotic” Totuși, gazul extras din Marea Neagră nu va fi rezervat exclusiv consumatorilor români și nici nu va fi vândut la un preț „patriotic”, avertizează specialistul. Gazul va intra într-o piață europeană integrată, unde producătorii vizeazăcel mai bun preț disponibil. Dacă Bulgaria, Ungaria sau alte piețe regionale oferă un preț mai mare, gazul va merge acolo. Un alt factor important în ecuație este acela că România se pregătește să consume mai mult gaz, nu mai puțin. Astfel, noile centrale electrice pe gaze construite pentru înlocuirea cărbunelui vor absorbi volume importante din producția suplimentară. Estimările arată că cererea internă ar putea crește cu aproximativ 25% până în 2030. Altfel spus, o bună parte din surplusul promis este deja „vândut” înainte să fie extras. Prețul gazului este doar o parte din factura plătită de consumator Există apoi un aspect pe care politicienii o minimizează constant: prețul gazului reprezintă doar o parte din factura plătită de consumator. Tarifele de transport și distribuție cresc, taxele se modifică, iar costurile impuse prin reglementări devin tot mai importante. Chiar dacă gazul ca marfă se ieftinește, factura finală poate rămâne la același nivel sau chiar poate crește. În scenariul optimist, prețul final ar putea fi cu 10% mai mic decât prețul plafonat pentru populație Modelele economice realizate pentru perioada 2027-2030 indică 3 scenarii posibile. În scenariul optimist, prețul angro al gazului ar putea coborî spre 27-32 euro/MWh după intrarea în producție a Neptun Deep. Prețul final plătit de gospodării ar putea ajunge în jurul valorii de 280 lei/MWh, adică aproximativ cu 10% mai mic decât prețul plafonat pentru populație. Așadar, realitatea din spatele discursului politic este că gazele din Marea Neagră nu garantează automat facturi mult mai mici. Ele oferă României mai multă siguranță
Ce salarii primesc, în 2026, casierii din benzinăriile OMV/Petrom, Rompetrol, MOL, Lukoil și SOCAR
În plină criză a carburanților, mulți români se întreabă cât câștigă, de fapt, cei care lucrează zi de zi în benzinării. Am făcut calculul și vă putem spune că, de la salariul minim la bonusuri și sporuri consistente, veniturile casierilor din marile stații de carburant au crescut în ultimii ani. Salariile acestor angajați diferă acum, în 2026, în funcție de mai mulți factori. Trebuie avută în vedere atât experiența, cât și orașul în care lucrează un angajat, plus sporurile acordate pentru ture de noapte sau weekend. Diferențe de salarii între marile companii Cu toate că multe dintre aceste joburi pornesc de la salariul minim pe economie, salariile nete sunt semnificativ mai mari datorită beneficiilor și a bonusurilor. Începând cu 2026, salariul minim brut în România a fost ajustat la 4.050 de lei, ceea ce înseamnă un venit net de aproximativ 2.500 – 2.600 de lei. La această sumă se adaugă tichetele de masă, care pot ajunge la 600-800 de lei lunar, precum și sporurile și bonusurile de performanță. Am analizat pentru dvs. principalele lanțuri de benzinării și vă putem spune cât primesc, în 2026, casierii de la OMV/Petrom, Rompetrol, MOL, Lukoil și SOCAR. La OMV Petrom, veniturile lunare nete sunt cuprinse, în medie, între 4.300 și 4.700 de lei. Compania austriacă este cunoscută pentru pachetele consistente de beneficii oferite angajaților, inclusiv bonusuri de performanță; În cazul Rompetrol, salariile sunt și mai mari și pot urca până la 5.000 de lei. Aceste lefuri sunt găsite în marile orașe, unde cererea de personal este mai mare și bonusurile sunt mai consistente; La MOL, veniturile variază între 4.100 și 4.500 de lei. Aici se pune accent pe bonusurile din vânzări gastro – produse alimentare și cafea; Pentru angajații Lukoil, de regulă, salariile sunt cuprinse între 3.800 și 4.200 de lei, apropiate de nivelul minim. Și aici se completează cu sporuri pentru ture; La SOCAR, veniturile se situează între 3.900 și 4.300 de lei, cu variații în funcție de tipul stației (proprie sau în franciză) și de volumul de muncă. Diferențele de salarii apar în principal din sporurile pentru ture de noapte și weekend și bonusurile de performanță (vânzări, targeturi etc). De asemenea, mai contează și locația stației (mari orașe vs. mici orașe), dar și experiența angajatului. Nu puține sunt cazurile când angajații din stațiile amplasate în marile orașe ajung să câștige chiar mai mult decât media pieței. Un job „new entry”, dar cu venituri peste medie Deși poziția de casier într-o benzinărie este considerată un job „new entry” pe piața muncii, pachetele salariale din 2026 arată că veniturile nu sunt chiar de neglijat. În unele cazuri, ele chiar pot depăși semnificativ salariul minim, mai ales atunci când sunt incluse toate beneficiile. Dacă ținem cont de contextul economic actual, în care costurile de trai continuă să crească de la o zi la aceste, aceste diferențe contează foarte mult pentru cei care caută locuri de muncă stabile. Deși nu sunt cerințe ridicate de calificare, în acest sector există posibilitatea de a obține venituri suplimentare prin performanță și disponibilitate munca în ture. RECOMANDAREA AUTORULUI: Cât costă un plin la mașină, calculat în timp de lucru efectiv. Avem socoteala pe care nimeni nu a îndrăznit să o facă Ce salarii au vânzătoarele din magazinele Zara, H&M, Bershka și Pull&Bear din România, acum, în 2026 Calcul complet. Cât câștigă un livrator nepalez Glovo, Wolt sau Bolt Food acum, în 2026. Cât trimite lunar acasă, în Nepal Cât câștigă un parcagiu într-o zi de „muncă”, în Iași. În București, „salariul” e dublu Surpriză. Ce angajați câștigă mai mult decât căpitanul unei nave de croazieră. Comisionul bate leafa
Reuters: Compania Naftogaz din Ucraina, în discuții cu OMV Petrom din România pentru găzduirea gazelor din Marea Neagră
Compania ucraineană Naftogaz, care a descoperit rezerve „substanțiale” de gaze offshore în Marea Neagră înainte de invazia Rusiei, este în discuții cu compania românească OMV Petrom pentru a forma un parteneriat legat de acest zăcământ, au declarat trei surse din industrie pentru Reuters. Sursele nu au indicat cantitatea de gaze recuperabile la descoperire, dar una dintre ele a numit-o „unul dintre cele mai promițătoare zăcăminte de gaze din regiunea Mării Negre”, unde România și Turcia își dezvoltă deja propriile zăcăminte. Discuțiile se află într-un stadiu incipient, iar dezvoltarea zăcământului nu va începe înainte de sfârșitul războiului, au spus aceștia. Totuși, descoperirea de gaze ar putea, în cele din urmă, să consolideze securitatea energetică a Europei, deoarece aceasta rupe legăturile cu Rusia, subliniind în același timp potențialul Mării Negre pentru descoperiri suplimentare. Naftogaz și OMV Petrom nu au răspuns imediat solicitărilor de comentarii. Una dintre surse a declarat pentru Reuters că studii seismice au fost efectuate parțial pe zăcămintele aflate în apropierea perimetrelor offshore românești, și că sunt disponibile date 3D și 2D. Sursa a declarat că Ucraina solicită discuții inter-business și inter-guvernmentale pentru a atrage tehnologia occidentală de extracție a gazelor din adâncurile mării. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat la începutul acestei luni, după întâlnirea cu președintele român, Nicușor Dan, la București, că cele două țări își propun să deruleze împreună proiecte de extracție a resurselor pe platoul Mării Negre. Nu a oferit mai multe detalii. Ucraina era aproape în întregime autonomă în materie de gaze înainte de război, dar a fost forțată să își mărească brusc importurile după ce atacurile cu rachete rusești au avariat aproximativ jumătate din instalațiile sale de producție. Marea Neagră, crucială pentru transporturile de cereale, petrol și produse petroliere și care găzduiește proiecte de foraj offshore, este împărțită de Bulgaria, România, Georgia, Turcia și Ucraina, precum și de Rusia prin Crimeea. În cei patru ani de la începutul războiului, statele membre NATO Bulgaria, România și Turcia au interceptat mine care plutesc în Marea Neagră pe rute energetice și comerciale. OMV Petrom, controlată majoritar de compania austriacă OMV (OMVV.VI), deschide o nouă filă de explorare în blocul Han Asparuh, în largul coastei Bulgariei. În România, dezvoltă Neptun Deep în parteneriat cu producătorul de gaze de stat Romgaz (SNG.BX), care va începe producția în 2027, dublând producția de gaze a țării și transformând-o într-un exportator net.
Șefa OMV Petrom, prima reacție după creşterea preţului la carburanţi. Ce se întâmplă în România: Suntem un importator net de petrol brut
Prețul carburanților a crescut în România, fiind marcată o majorare consistentă a tarifului la pompă, după escaladarea conflictului din Iran. Acum, un litru de benzină costă peste 8 lei (vezi AICI). În aceeași zi în care clienții stațiilor de alimentare au fost întâmpinați cu prețuri mai mari la combustibili, premierul Ilie Bolojan preciza că nu își dorește sub nicio formă ca tariful să atingă pragul psihologic de 10 lei pe litru. Acum, în cadrul conferinţei PwC CEO Survey 2026, șefa OMV Petrom, Christina Verchere, a făcut primele declarații legate de creșterea prețului la carburanți, precum și despre aprovizionarea cu petrol, având în vedere conflictul din Orientul Mijlociu. Iată ce se întâmplă în România. Orientul Mijlociu furnizează 20-35% din ţiţeiul, produsele petroliere şi gazele naturale la nivel mondial. De altfel, regiunea este un „coridor” de tranzit important pentru mărfuri. Christina Verchere, CEO OMV Petrom, a susținut că în condițiile în care există perturbări logistice, există rute alternative, chiar dacă stabilirea lor ar necesita mai mult timp. „Se vor găsi soluţii la rutele de tranzit, dar este problema de perturbare a fluxurilor de aprovizionare şi cât de rapid vor putea fi puse pe picioare”, a susținut Christina Verchere. În cadrul conferinței PwC CEO Survey 2026, a oferit o serie de declarații legate atât de creșterea tarifelor la combustibili, cât și despre aprovizionarea cu petrol. „Toate aceste perturbări ale fluxurilor provoacă un şoc major la nivel de preţ, mai ales în Europa – şi am văzut asta şi cu gazul rusesc. Nu este vreo îndoială că putem vedea salturi de preţ – şi chiar foarte rapid – pentru că aceste perturbări vin pe neaşteptate”, a spus CEO OMV Petrom, conform Ziarul Financiar. Prețul la benzină a crescut, după escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu „Nu trebuie să spunem că toată aprovizionarea a dispărut de pe piaţă, încă există petrol şi produse de bază de petrol care sunt produse. Problema poate cea mai mare este cu gazul din Qatar. Vom vedea cum vor veni soluţiile şi cât de repede vor fi puse în practică. Am fost întrebată «nu le merge bine companiilor petroliere când se întâmplă asta?». Am lucrat în oil & gas de aproape 35 de ani. Nu ne place asta. Aceste perturbări pot avea creşteri bruşte de preţuri, dar apoi de multe ori poţi avea intervenţii, care nu întotdeauna sunt făcute în mod logic. Şi de asemenea, aceste crize nu fac deloc bine economiilor. Dacă economiile suferă, business-urile suferă, iar noi suntem parte din business”, a spus CEO OMV Petrom. Ce se întâmplă în România Va putea fi observată o „volatilitate a prețului”, susține Christina Verchere, continuând să precizeze că speră să fie găsite soluții, iar aprovizionările să revină la normal. A mai menționat faptul că OMV Petrom nu se confruntă cu probleme la capitolul aprovizionării, în acest moment. „Omv Petrom nu are probleme în acest moment cu aprovizionarea. În România, noi suntem un importator net de petrol brut. Aproximativ 65% din petrolul procesat la Petrobrazi vine din România, restul este importat, atât pentru Petrobrazi cât şi pentru Rompetrol. Suntem de asemenea un importator de produse pe bază de petrol. Avem stocuri ridicate de benzină, mici deficienţe la diesel, dar facem comerţ pentru a echilibra balanţa. Suntem încrezători în rutele noastre de aprovizionare, care nu vin din acea parte din lume”, a continuat aceasta. „Suntem un investitor major în România” „Suntem un investitor major în România, ne uităm aici pe termen lung. Şi asta este normal pentru companiile de energie. Credem mult în România. Această nouă volatilitate este un şoc în sistem, întrebarea este cât va dura revenirea. (…) Traversăm probabil o perioadă economică complicată, dar aceasta poate reprezenta şi un moment de reset. Din perspectiva sectorului energetic, România are oportunităţi majore de creştere şi ar putea avea un rol mai important în Uniunea Europeană”, a continuat Verchere. Marea Neagră, un „game changer” pentru economie Christina Verchere susține că Marea Neagră ar putea deveni un pilon extrem de important pentru economie. A explicat și în ce mod. „Marea Neagră poate deveni un „game changer” pentru economie, contribuind la îmbunătăţirea balanţei comerciale, la schimbarea relaţiilor regionale şi la dezvoltarea unor noi oportunităţi pe întregul lanţ de valoare. România ar trebui să îşi facă vocea mai bine auzită la Bruxelles pe acest subiect. În acelaşi timp, domeniul apărării devine tot mai important, în contextul noilor programe europene de finanţare – SAFE. Când am ajuns prima oară aici mi s-a explicat că geografia a fost câteodată dezavantajul României. Acum cred că geografia este avantajul României şi că este o mare oportunitate aici. Nu trăiesc în teamă, am trecut prin atât de multe în ultimii 5-6 ani ca ţară şi este mereu rezilientă”, a mai precizat CEO OMV Petrom. Autorul recomandă: „Nu ne dorim sub nicio formă ca prețul la combustibil să ajungă la 10 lei”. Ce spune Ilie Bolojan despre creșterea prețului „la pompă” Slovacia oprește livrările de electricitate de urgență către Ucraina. Decizia, pe fondul disputei privind petrolul rusesc Prima scumpire a carburanților după escaladarea conflictului din Iran. Benzina trece de 8 lei/l în toate stațiile OMV Petrom Turbulențe majore pe piața globală de țiței.După ce Iran a blocat Strâmtoarea Ormuz, și Irak a oprit exporturile de țiței din regiunea Kurdistan Sursă foto: captură video, Shutterstock
Prima scumpire a carburanților după escaladarea conflictului din Iran. Benzina trece de 8 lei/l în toate stațiile OMV Petrom
Piața carburanților din România înregistrează prima majorare consistentă de preț de la declanșarea conflictului din Iran. OMV Petrom a crescut tarifele cu 15 bani pe litru atât la benzină, cât și la motorină, iar benzina standard a depășit pragul de 8 lei/l în toate stațiile operate de companie, relatează Profit.ro. Scumpiri peste nivelul obișnuit al ultimelor luni Majorarea operată de liderul pieței este semnificativ mai mare decât ajustările recente, care se situau la 3-5 bani/l. În Capitală, benzina standard a urcat la 8,08-8,13 lei/l în stațiile Petrom și la 8,17-8,22 lei/l în stațiile OMV. Motorina standard a ajuns la 8,39-8,43 lei/l în rețeaua Petrom și la 8,48-8,52 lei/l în rețeaua OMV. Și Lukoil a aplicat scumpiri similare: plus 15 bani/l la motorină și 14 bani/l la benzină. În București, prețurile au ajuns la 8,41-8,42 lei/l pentru diesel și 8,06-8,11 lei/l pentru benzina standard. Este de așteptat ca și alți jucători importanți – precum Rompetrol, MOL sau Socar – să urmeze aceeași tendință. De la „înghețare” la riscul pragului de 10 lei/l Deși cotațiile internaționale ale petrolului și produselor rafinate au crescut în ultimele zile, prețurile la pompă rămăseseră nemodificate din 28 februarie. Această „pauză” a durat însă doar trei zile. Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a admis ulterior existența riscului ca benzina și motorina să ajungă la 10 lei/l, după ce anterior respinsese public acest scenariu. În contextul tensiunilor din regiune, o eventuală blocare a Strâmtorii Ormuz ar putea reduce oferta globală de petrol cu aproximativ 13%, generând un impact major asupra piețelor internaționale și, implicit, asupra prețurilor din România. AUTORUL RECOMANDĂ
Companie controlată de Gabriel Comănescu a intrat în insolvență
Compania Grup Servicii Petroliere (GSP), controlată de omul de afaceri constănțean Gabriel Comănescu, a intrat în insolvență la cererea proprie, încuviințată acum de instanța de judecată. În vara anului trecut, compania figura pe lista celor mai mari datornici ai statului. Ea a fost dată în judecată de OMV Petrom la marile curți europene. Decizia de intrare în insolvență suspendă de drept toate acțiunile judiciare, extrajudiciare sau măsurile de executare silită pentru realizarea creanțelor asupra averii Grup Servicii Petroliere (GSP), scrie Profit.ro. În 2025, antreprenorul din Constanța a schimbat forma juridică de organizare a Grup Servicii Petroliere, ultima intrată în insolvență, din societate pe acțiuni în societate cu răspundere limitată. Conglomeratul de firme al omului de afaceri a intrat în colaps. GSP a terminat 2024 cu un profit net de 286 milioane de lei Pe lângă GSP, din conglomeratul de firme al lui Gabriel Comănescu au mai intrat în insolvență GSP Offshore, Vega Turism și Grup Servicii Petroliere Shipyard. Grup Servicii Petroliere Engineering, Grup Servicii Petroliere Catering și Petromar Resources au ajuns în faliment. Grup Servicii Petroliere, înființată în 2004, a terminat anul 2024 cu venituri totale de aproape 300 milioane lei, profit net de 286,6 milioane lei și 5 salariați. Cifra de afaceri a fost însă de numai 12,6 milioane lei, potrivit datelor raportate Ministerului Finanțelor. La finalul lui 2024, Grup Servicii Petroliere consemna capitaluri negative, de -102,3 milioane lei, și datorii totale de 168,3 milioane lei, fără a avea restanțe la bugetele statului. GSP este co-garant al unui credit de peste 85 milioane lei, contractat în 2019, de la banca de stat Exim Banca Românească (fosta Eximbank), de către GSP Offshore, Aceasta din urmă, cea mai importantă companie din grupul lui Comănescu, aflată în insolvență din vara trecută, are în tabelul preliminar de creanțe datorii totale admise de peste 4,8 miliarde lei. GSP Offshore are creanțe de 825 milioane lei, inclusiv către OMV Petrom Grup Servicii Petroliere (GSP), holding înființat de Gabriel Comănescu la începutul anilor 2000, este unul dintre marii datornici la stat, conform datelor fiscale. Datele indică restanțe fiscale de peste 100 de milioane de euro, însă suma totală nu ar apărea pe platforma ANAF, scrie presa economică. Foto: OMV Petrom Cel mai mare creditor este banca de stat Exim Banca Românească, controlată de Ministerul Finanțelor, cu creanțe acceptate însumate de 2,07 miliarde lei (43%). Fiscul are de recuperat de la GSP Offshore creanțe admise cu drept de vot de 825,7 milioane lei. Alți creditori mari sunt BCR, compania petrolieră greacă Energean Oil&Gas SA și OMV Petrom. GSP Offshore a atacat intrarea în insolvență, motivând că și-a plătit restanțele salarile către angajați În decembrie a fost programat primul termen în procesul în care GSP Offshore solicită, prin calea de atac extraordinară a revizuirii, rejudecarea procesului în urma căruia s-a decis intrarea sa în insolvență. În cererea de revizuire, compania mai spune că a plătit toate restanțele salariale către angajații cu creanțe peste valoarea-prag prevăzută de Legea insolvenței, de 45.402 lei/salariat, care dă dreptul la solicitarea intrării în insolvență. În total, peste 600 de salariați au cerut acest lucru. În prezent, dosarul se judecă la CJUE (Curtea de Justiție a Uniunii Europene). În vara acestui an, speța a fost trimisă la CJUE, dar instanța nu s-a pronunțat încă. Disputa dintre OMV Petrom și GSP Offshore face și obiectul unei proceduri de arbitraj comercial, aflată pe rolul Curții internaționale de profil de la Paris. GSP Offshore a terminat anul 2024 cu pierderi de 144,7 milioane lei, venituri de 443,7 milioane lei, 163 de salariați și datorii totale de 2,32 miliarde lei. De-a lungul timpului, GSP Offshore a lucrat cu platforme petroliere maritime în Marea Neagră românească, pentru proiectele de extracție de hidrocarburi ale OMV Petrom, ExxonMobil, Lukoil și Black Sea Oil&Gas, cât și în Grecia, Turcia sau în sectorul rusesc al Mării Arctice. RECOMANDĂRILE AUTORULUI Bolojan a prelungit faza de explorare a Neptune Deep în ședință de urgență. OMV Petrom renunţă la procesul de la Curtea de Arbitraj din Paris În timp ce Eximbank se duce de râpă, directorul prosperă. Datoriile neîncasate riscă să adâncească deficitul bugetar al țării
Bolojan a vorbit cu OMV Petrom de proiectul Neptune Deep. Premierul vrea extinderea explorării în zona offshore
Premierul Ilie Bolojan a avut marți o întrevedere cu reprezentanții OMV Petrom, cu care a vorbit despre proiectul Neptune Deep, din Marea Neagră. Discuțiile s-au axat pe securitatea energetică a României și planurile de investiții ale companiei, anunță Guvernul. ″Reprezentanții OMV Petrom au prezentat stadiul actual al proiectului, subliniind că lucrările avansează conform calendarului și în coordonare cu Romgaz. Compania a confirmat, de asemenea, că își menține angajamentul de a investi în România, inclusiv în proiecte de energie regenerabilă și dezvoltarea capacităților pentru biocombustibili, contribuind astfel la stabilitatea aprovizionării cu energie″, se arată în comunicatul de presă. Prim-ministrul vrea să avanseze proiectul și în zona de offshore mai adâncă a Mării Negre. Aici s-a discutat despre execuția forajului Anaconda-1. ″Totodată, premierul României a subliniat interesul Guvernului de a consolida parteneriatul cu compania și a propus ca responsabilitățile de mediu să fie asumate de operator, în conformitate cu principiile europene″, scrie în comunicat. Referitor la cadrul fiscal şi de reglementare, conducerea OMV Petrom a reiterat nevoia de predictibilitate pentru investiţii pe termen lung. ”Premierul a subliniat că Guvernul urmăreşte un echilibru corect: stabilitate pentru mediul de afaceri, dar şi decizii care să protejeze interesul cetăţenilor, inclusiv accesul la energie la costuri suportabile”, transmite Guvernul. OMV Petrom a fost reprezentată de CEO-ul Cristina Verchere, directoarea financiară Alina Popa și șeful de Afaceri Corporative și de Reglementare Alexandru Maximescu. La discuțiile de astăzi au mai participat Mihai Jurca, șeful Cancelariei Prim-Ministrului, Radu Burnete, consilier prezindențial și Adriana Petcu, președintele Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Minier, Petrolier și al Stocării Geologice a Dioxidului de Carbon. RECOMANDAREA AUTORULUI Criza apei din Prahova și Dâmbovița lovește în producția României: Centrala electrică Petrom de la Brazi s-a oprit. Asigură 10% din energia țării Premierul Ilie Bolojan și-a angajat din nou răspunderea în Parlament pe pensiile magistraților
Ministrul Energiei anunță când vor începe primele extracții de gaze din Proiectul Neptun Deep. Miza de 4 miliarde de euro Ministrul Energiei anunță când vor începe primele extracții de gaze din Proiectul Neptun Deep. Miza de 4 miliarde de euro
Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a anunţat că primele extracţii de gaze din proiectul Neptun Deep vor avea loc la finalul anului 2026 sau începutul lui 2027. Ivan a subliniat că investiţia de 4 miliarde de euro va transforma România într-un jucător major pe piaţa energetică regională. „Neptun Deep e în linie dreaptă. Avem date care confirmă faptul că acolo este un zăcământ foarte bun. Din 2027 o să avem mai multe gaze produse din Marea Neagră pentru România. Lucru care ne dă capacitatea de a face şi alte noi centrale de producţie energie electrică pe gaz şi, în acelaşi timp, de a dezvolta industria petrochimică, industria care e mare consumatoare de energie. Şi este evident că e mult mai simplu să foloseşti gazul românesc în România, fără a avea tarife de transport într-o altă ţară, şi asta va reprezenta un plus pentru tot ce înseamnă industria din ţara noastră, începând cu 2027”, a declarat Bogdan Ivan, sâmbătă, la Prima TV. Întrebat când va fi extrasă prima cantitate de gaz, Ivan a confirmat că procesul este deja în desfăşurare. „În finalul lui 2026, începutul lui 2027 vom avea prima moleculă de gaz din Marea Neagră, din Neptun Deep. Se lucrează în acest moment. Investiţiile sunt de 4 miliarde de euro, 50% Romgaz, 50% OMV. În momentul de faţă avem date foarte, foarte pozitive despre modul în care urmează să fie exploatat acest zăcământ extrem de important pentru ţara noastră”, a precizat el. Proiectul Neptun Deep este cel mai amplu proiect de exploatare a gazelor naturale offshore din Marea Neagră şi primul de mare adâncime din România. Co-dezvoltat de Romgaz şi OMV Petrom, Neptun Deep are rezerve estimate la minim 100 de miliarde de metri cubi de gaze naturale. RECOMANDAREA AUTORULUI: În ce stadiu a ajuns proiectul de exploatare a gazelor naturale din Marea Neagră? Producția din NEPTUN DEEP este planificată să înceapă în 2027 Primele gaze naturale din perimetrul Neptun Deep vor fi livrate în 2027, a confirmat OMV Petrom. Scenarii privind obiceiurile de consum de energie