Coaliţia pentru Apărarea Statului de Drept a contestat în contecios administrativ Comitetul lui Bolojan, pe justiţie
Coaliția pentru Apărarea Statului de Drept a atacat în contencios administrativ decizia de înființare a Comitetului pentru Modificarea Legilor Justiției, iniţiată de premierul Ilie Bolojan, în urmă cu câteva zile. ONG-ul este cel care a contestat împreună cu Călin Georgescu anularea turului doi al alegerilor prezidențiale din 2024. Ilie Bolojan a dispus recent înfiinţarea unui grup de lucru pentru analiza legislației din justiție, pe fondul scandalurilor de corupţie din sistem. Decizia a fost publicată în Monitorul Oficial, iar grupul de lucru este condus de reprezentantul Cancelariei premierului, împreună cu reprezentanți ai Cancelariei și ai Ministerului de Justiție. Pe 24 decembrie, Coaliția pentru Apărarea Statului de Drept, care este condusă de avocata Elena Radu, cunoscută pentru acţiunile sale anti-vaccin din perioada pandemiei, a contestat decizia premierului. În trecut, acesta a acţionat în judecată, împreună cu extremistul Călin Georgescu, Biroul Electoral Central, Ministerul Apărării, Statul Major al Apărării, Guvernul, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Curtea Constituţională, Serviciul Român de Informaţii, dar şi pe fostul președinte Klaus Iohannis, şi pe fosta candidată la președinție, Elena Lasconi. RECOMANDAREA AUTORULUI: Cei 4 judecători CCR, atacați de tabăra pro – Bolojan, povestesc haosul din Curte pe pensiile magistraților și lansează acuzații grave la adresa președintei CCR, Simina Tănăsescu: „Conducerea CCR refuză să respecte legea” Grindeanu o ia înaintea lui Bolojan: se întâlnește cu capii Justiției ca să rezolve scandalul pensiilor speciale
ONG-urile, afectate de noile reguli de înregistrare din Israel
ONG-urile au termen până pe 31 decembrie pentru a se înregistra în conformitate cu noul cadru, despre care Israelul susține că nu își propune să împiedice distribuirea ajutoarelor, ci să prevină „actorii ostili sau susținătorii terorismului” să opereze în teritoriile palestiniene. Controversa vine din cauza faptului că Gaza, care nu are apă curentă și electricitate, se confruntă încă cu o criză umanitară chiar și după armistițiul din octombrie, mediat de SUA, în războiul dintre Israel și Hamas, declanșat de atacul grupării militante palestiniene asupra Israelului din 7 octombrie 2023. Ministerul israelian pentru Afacerile Diasporei și Combaterea Antisemitismului a declarat pentru AFP că, până în noiembrie 2025, fuseseră depuse aproximativ 100 de cereri de înregistrare și „doar 14 cereri de organizare au fost respinse… Restul au fost aprobate sau sunt în prezent în curs de examinare”. Ajutoarele livrate de ONG-uri sunt insuficiente Cererile sunt respinse pentru „organizațiile implicate în terorism, antisemitism, delegitimizarea Israelului, negarea Holocaustului, negarea crimelor din 7 octombrie”, se arată în comunicat. Cantitatea de ajutoare care intră în Gaza rămâne insuficientă. Deși acordul de încetare a focului din 10 octombrie prevedea intrarea a 600 de camioane pe zi, doar între 100 și 300 transportă ajutoare umanitare, potrivit ONG-urilor și Națiunilor Unite. Printre ONG-urile cărora le sunt interzise noile reguli se numără Save the Children, una dintre cele mai cunoscute și mai vechi din Gaza, unde ajută 120.000 de copii, și American Friends Service Committee (AFSC). Li se acordă 60 de zile pentru a-și retrage tot personalul internațional din Fâșia Gaza, Cisiordania ocupată și Israel și nu vor mai putea oferi niciun ajutor. Impact catastrofal Forumul care reunește agențiile ONU și ONG-urile care lucrează în zonă a emis joi o declarație prin care îndeamnă Israelul să „ridice toate impedimentele”, inclusiv noul proces de înregistrare, care „riscă eșecul răspunsului umanitar”. Echipa umanitară de țară din Teritoriul Palestinian Ocupat (HCT) a avertizat că zeci de ONG-uri riscă să fie radiate și că, deși unele au fost înregistrate, „aceste ONG-uri reprezintă doar o fracțiune din răspunsul din Gaza și nu sunt nici pe departe numărul necesar doar pentru a satisface nevoile imediate și de bază”. „Retragerea înregistrării ONG-urilor din Gaza va avea un impact catastrofal asupra accesului la servicii esențiale și de bază”, se arată în raport. ONG-urile contactate de AFP, dintre care mai multe au refuzat să fie citate public din cauza sensibilității problemei, spun că au respectat majoritatea cerințelor Israelului de a furniza un dosar complet.
Rusia declară HRW o organizație indezirabilă și interzice activitatea acesteia în țară
Ministerul Justiției al Federației Ruse a inclus Human Rights Watch (HRW) pe lista organizațiilor „indezirabile”, potrivit unui anunț făcut la 28 noiembrie. Decizia extinde restricțiile deja impuse grupului, după ce autoritățile ruse au forțat închiderea biroului său de la Moscova în 2022, scrie Kyiv Independent. Interdicția, inițiată de Procuratura Generală pe 10 noiembrie, face ilegală operarea organizației pe teritoriul Rusiei și transformă în infracțiune participarea persoanelor la activitățile acesteia. Legea privind „organizațiile indezirabile” a fost criticată intens de activiști și ONG-uri, fiind folosită frecvent pentru a elimina voci ale societății civile. „Munca noastră nu s-a schimbat, ceea ce s-a schimbat radical este adoptarea accelerată a unor politici dictatoriale, creșterea represiunii și amploarea crimelor de război comise de forțele ruse în Ucraina”, a declarat Philippe Bolopion, director executiv al Human Rights Watch. Decizia subliniază intensificarea represiunii Kremlinului asupra organizațiilor internaționale și activiștilor, pe fondul invaziei la scară largă a Ucrainei începând din 2022. Fondată în 1978, Human Rights Watch desfășoară investigații privind încălcările drepturilor omului în întreaga lume, inclusiv în Rusia, unde criticile sale la adresa represiunii și a abuzurilor comise în contextul războiului au fost constant respinse de autorități.