Supraviețuitori din el-Fasher povestesc fuga prin teroare după capturarea orașului de către RSF
Refugiații care au reușit să scape din el-Fasher, oraș capturat recent de forțele paramilitare Rapid Support Forces (RSF) după un asediu de 18 luni, povestesc violențe extreme și abuzuri sistematice împotriva civililor. BBC a documentat mărturiile în tabăra de la al-Dabbah, în nordul Sudanului, unde au ajuns câteva dintre miile de oameni fugiți din regiunea Darfur. Abdulqadir Abdullah Ali, în vârstă de 62 de ani, spune că luptătorii RSF trăgeau cu muniție reală în civilii care încercau să fugă. „Dacă vedeau că cineva încă respiră, treceau cu mașinile peste el”, afirmă bărbatul, care a părăsit orașul rănit și fără medicamente pentru diabet. El descrie străzi pline de trupuri neîngropate, oameni împușcați în fața familiilor și sate întregi scăpate de sub control. Alți supraviețuitori, printre care Mohammed Abbaker Adam, fost oficial într-o tabără pentru persoane strămutate, relatează execuții, jafuri la punctele de control și abuzuri sexuale comise împotriva femeilor. „Drumul era plin de morți. Am văzut oameni împușcați chiar în fața noastră”, spune el. Printre refugiați se află și copii care au fugit singuri sau cu membri ai familiei, unii pierzându-și rudele pe drum. O tânără de 19 ani povestește cum bunica ei a murit în drum spre Gurni, iar fratele ei de 15 ani a fost bătut și amenințat cu arma de luptătorii RSF, care îi suspectau pe băieți că ar fi soldați. RSF respinge acuzațiile de crime împotriva civililor și susține că acestea fac parte dintr-o campanie politică de denigrare. Gruparea a difuzat imagini în care pretinde că ajută populația, însă refugiații intervievați le consideră propagandă. „După ce se sting camerele, revin la violență”, spune unul dintre bărbați. Potrivit ONU, mai puțin de jumătate dintre cele 260.000 de persoane aflate în el-Fasher înainte de capturarea orașului au fost localizate.
Peste 70.000 de palestinieni au fost uciși în Gaza de la începutul ofensivei Israelului
Peste 70.000 de palestinieni au fost uciși în Gaza de la începutul ofensivei Israelului, potrivit Ministerului Sănătății din teritoriul controlat de Hamas. Instituția afirmă că bilanțul continuă să crească, în ciuda încetării focului intrate în vigoare la 10 octombrie, pe fondul raidurilor israeliene desfășurate pentru ceea ce armata israeliană descrie drept „încălcări ale armistițiului”. Printre cei mai recenți morți se numără doi frați, Fadi și Juma Abu Assi, despre care familia spune că adunau lemne când au fost uciși sâmbătă într-un atac cu dronă, scrie BBC. IDF au declarat pentru BBC că au lovit „doi suspecți” care ar fi traversat „linia galbenă”, limita până la care armata israeliană a acceptat să se retragă în cadrul acordului de încetare a focului intermediat de Statele Unite. Potrivit Ministerului Sănătății din Gaza, bilanțul total al morților a ajuns la 70.100, dintre care peste 350 ar fi fost uciși după intrarea în vigoare a încetării focului. Datele instituției sunt utilizate pe scară largă de ONU și alte organizații internaționale, însă Israelul contestă constant acuratețea cifrelor publicate de autoritățile din Gaza. Accesul jurnaliștilor internaționali în Gaza este în continuare blocat de Israel, ceea ce face imposibilă verificarea independentă a bilanțurilor anunțate de ambele părți.
RĂZBOI în Orientul Mijlociu, ziua 773. Hamas critică rezoluția ONU: Nu răspunde exigențelor și drepturilor poporului palestinian
Hamas a criticat votul Consiliului de Securitate al ONU, care a aprobat planul de pace pentru Gaza al președintelui american Donald Trump. Potrivit Hamas, rezoluția adoptată „nu răspunde exigențelor și drepturilor politice și umane ale poporului palestinian”. Ce presupune rezoluția ONU „Rezoluția impune un mecanism internațional de tutelă asupra Fâșiei Gaza, ceea ce poporul nostru, forțele sale și grupurile sale componente resping, și impune un mecanism care vizează atingerea obiectivelor Israelului”, a scris mișcarea islamistă palestiniană într-un comunicat. Hamas deplânge în special înființarea unei forțe internaționale a cărei „misiune include dezarmarea” grupurilor palestiniene din Gaza. Rezoluția americană, modificată de mai multe ori în cursul unor negocieri sensibile, „aprobă” planul președintelui american care a permis instituirea, pe 10 octombrie, a unui armistițiu fragil între Israel și Hamas în Fâșia Gaza, devastată după doi ani de atacuri israeliene. Netanyahu denunță violențele din Cisiordania Pe de altă parte, premierul israelian Benjamin Netanyahu a denunțat violențele unei „mâini de extremiști, un număr nereprezentativ”, potrivit lui, de coloniști care trăiesc în Cisiordania, după un nou atac asupra unui sat palestinian. „Iau foarte în serios manifestările violente urzite de o mână de extremiști care nu reprezintă coloniștii în Iudeea-Samaria (Cisiordania) și care încearcă să-și facă singuri dreptate. Intenționez să mă ocup personal de această problemă și să-i convoc pe miniștrii de resort cât mai curând posibil pentru a răspunde acestui fenomen grav”, a declarat Netanyahu într-un comunicat. Un sat palestinian a fost atacat luni în apropiere de Bethleem, în ceea ce pare să fie o reacție la destructurarea, în împrejurimi, a unui avanpost al coloniștilor de către forțele de securitate israeliene. RECOMANDAREA AUTORULUI: RĂZBOI în Orientul Mijlociu, ziua 657. Israelul pregătește anexarea Cisiordaniei! Vot favorabil în Knesset
Consiliul de Securitate al ONU a aprobat planul lui Donald Trump pentru Gaza
Rezoluția, adoptată cu 13 voturi pentru și 0 împotrivă, cu abțineri din partea Chinei și Rusiei, a trasat „un nou curs în Orientul Mijlociu pentru israelieni și palestinieni, precum și pentru toți oamenii din regiune”, a declarat în sala de consiliu trimisul SUA la ONU, Mike Waltz, potrivit The Guardian. Includerea referințelor la o Palestină independentă a fost prețul plătit de SUA pentru sprijinul din partea lumii arabe și islamice, care sunt așteptate să furnizeze forțe de menținere a păcii pentru o forță internațională de stabilizare (ISF). Netanyahu, opoziție fermă Cu toate acestea, în ajunul votului ONU, prim-ministrul israelian, Benjamin Netanyahu, a reafirmat opoziția fermă a guvernului său față de crearea unui stat palestinian, ridicând semne de întrebare cu privire la faptul dacă Israelul va permite implementarea propunerilor mandatate de ONU. Susținătorii rezoluției au declarat că aceasta ar trebui să ducă la ridicarea imediată a restricțiilor rămase asupra fluxului de ajutoare către Gaza, la crearea unei forțe internaționale de stabilizare care ar umple golul lăsat de retragerea militară israeliană și la înaintarea în drum spre reconstrucție și o posibilă „cale către autodeterminarea și statul palestinian”. Formulare vagă și condiționată cu privire la statul palestinian Referirea la statul palestinian a fost o adăugare de compromis la un proiect inițial al SUA care nu o menționa. Cu toate acestea, formularea este vagă și condiționată, promițând doar că, odată ce Autoritatea Palestiniană se va reforma și reconstrucția Gazei va fi în curs de desfășurare, „ar putea fi în sfârșit îndeplinite condițiile pentru o cale credibilă către autodeterminarea și statul palestinian”. Formularea a fost departe de angajamentul ferm față de construirea unui stat palestinian alături de Israel, dorit de statele arabe și islamice, precum și de membrii Consiliului European, dar în discursurile adresate camerei după vot, delegații din aceste țări au declarat că sunt pregătiți să accepte compromisul în interesul prelungirii armistițiului actual și al unor măsuri imediate pentru hrănirea și protejarea celor 2,2 milioane de palestinieni din Gaza.
Un ministru israelian promite să blocheze orice demers legat de formarea unui stat palestinian
Smotrich a declarat, înaintea unei conferințe a Partidului Sionismului Religios: „Planul pentru o cale către un stat palestinian nu se va realiza. Misiunea vieții mele este să împiedic înființarea unui stat palestinian în inima țării noastre, să ucid ideea unui stat palestinian. Aici a fost înființat statul evreu și aici va continua să existe cu deplină suveranitate”, citat de The Times of Israel. În același spirit, Smotrich a susținut că un eventual stat palestinian ar putea fi creat „în oricare dintre zecile de țări arabe sau chiar în câteva țări europene, dar nu aici”. Declarațiile sale au fost făcute cu puțin timp înaintea votului din Consiliul de Securitate al ONU asupra unei rezoluții ce sprijină planul american de încetare a focului în Gaza. Noul text include o cale care ar putea duce la apariția unui posibil stat palestinian, prin desființarea Hamas și reformarea profundă a Autorității Palestiniene. Guvernul de la Ierusalim a respins dur aceasta iniitivă, Netanhau afirmând duminică, într-o ședință de guvern: „Opoziția noastră față de un stat palestinian pe orice teritoriu nu s-a schimbat”.
Avertisment ONU: Milioane de refugiați vor avea parte de o iarnă grea
UNHCR, agenția ONU pentru refugiați, a văzut cum finanțarea din partea guvernelor a fost redusă drastic și încearcă să strângă cel puțin 35 de milioane de dolari din donații publice pentru a ajuta refugiații sirieni, afgani și ucraineni pe parcursul iernii, potrivit AFP. „Familiile vor trebui să îndure temperaturi de îngheț fără lucruri pe care mulți dintre noi le considerăm de la sine înțelese: un acoperiș adecvat, izolație, încălzire, pături, haine groase sau medicamente”, a declarat Dominique Hyde, șeful relațiilor externe al UNHCR, într-un comunicat. Sub președintele Donald Trump, Statele Unite, în mod tradițional principalul donator mondial, au redus drastic ajutorul extern. Washingtonul a reprezentat anterior peste 40% din bugetul UNHCR, iar alte țări donatoare importante și-au strâns cureaua, ceea ce a făcut ca finanțele agenției să arate sumbre. „Bugetele umanitare sunt întinse până la limită, iar sprijinul pe care îl oferim pe timpul iernii va fi mult mai mic anul acesta”, a declarat Hyde. „Avem nevoie de mai multe fonduri pentru a face multe vieți puțin mai tolerabile.” Este nevoie de cel puțin 35 de milioane de dolari UNCHR a declarat că este esențial ca donatorii privați să intervină acum pentru a ajuta la salvarea de vieți omenești. „UNHCR intenționează să strângă cel puțin 35 de milioane de dolari pentru a ajuta la repararea caselor bombardate, la izolarea locuințelor, la asigurarea de căldură și pături copiilor și vârstnicilor, precum și bani pentru cumpărarea de medicamente și mâncare caldă”, se arată în comunicat. Refugiații care se întorc acasă vor fi, de asemenea, afectați, a avertizat agenția. Peste un milion de refugiați sirieni s-au întors în țară de la răsturnarea regimului președintelui Bashar al-Assad, în decembrie anul trecut. UNHCR a declarat că mulți se întorc și își găsesc casele distruse de războiul civil sirian care durează de 14 ani. „Cele mai vulnerabile familii se confruntă cu frigul fără a avea nimic care să le protejeze; reducerile de finanțare riscă să lase 750.000 de persoane fără sprijin vital pe parcursul sezonului”, se arată în comunicat. Peste 2,2 milioane de afgani s-au întors din Pakistan și Iran în acest an, unii cu mâinile goale, cu puține perspective și nemaipunând niciodată piciorul în țara afectată de criză, a declarat UNHCR. Două cutremure din ultimele luni au lăsat familiile într-o situație și mai precară. Temperaturi de minus 20 de grade în Ucraina În Ucraina, temperaturile ar putea scădea la minus 20 de grade Celsius, în contextul în care oamenii se confruntă cu a patra iarnă într-un război de amploare, după invazia rusă din 2022 „Nevoile umanitare continuă să crească, pe măsură ce atacurile din ce în ce mai intense sechestrează vieți civile și distrug infrastructura, contribuind cumulativ la întreruperi ale gazelor, electricității și apei”, a declarat UNHCR. Agenția a declarat că, în ciuda eforturilor depuse, mulți refugiați din întreaga lume vor rămâne fără prea multe mijloace care să îi protejeze de temperaturile înghețate.
RĂZBOI în Orientul Mijlociu, ziua 761. SUA au depus la ONU un proiect de rezoluție care susține planul lui Trump pentru Gaza
Statele Unite au depus la Organizația Națiunilor Unite un proiect de rezoluție care susține planul lui Trump pentru Gaza. Proiectul prevede desfășurarea unei forțe internaționale, compusă în principal din țări arabe și musulmane, desfășurată în Gaza pentru a supraveghea securitatea. Ședință la Consiliul de Securitate al ONU Ambasadorul SUA, Mike Waltz, i-a convocat pe cei 10 membri aleși ai Consiliului de Securitate al ONU, alături de mai mulți parteneri regionali (Egipt, Qatar, Emiratele Arabe Unite, Arabia Saudită, Turcia), a declarat un purtător de cuvânt al misiunii într-un comunicat, menționând că acest lucru demonstrează „sprijin regional” pentru proiectul americanilor. În text se vorbește despre înființarea unui Comitet pentru Pace, care urmează să fie prezidat de Donald Trump, pentru a supraveghea guvernul de tranziție din Gaza și care „autorizează forța internațională de stabilizare descrisă în planul de pace în 20 de puncte al președintelui Trump”, a adăugat purtătorul de cuvânt. Conform unor surse diplomatice, mai multe țări au menționat, deja, că sunt pregătite să participe la această forță de stabilizare (ISF), inclusiv Indonezia, dar insistă asupra unui mandat din partea Consiliului de Securitate pentru a desfășura efectiv trupe în teritoriul palestinian. „Datorită conducerii curajoase a președintelui Trump, Statele Unite vor obține din nou rezultate la ONU, nu discuții interminabile. Părțile au profitat de această oportunitate istorică pentru a pune capăt, în sfârșit, deceniilor de crime și pentru a transforma viziunea președintelui privind o pace durabilă în Orientul Mijlociu în realitate”, a comentat același purtător de cuvânt al misiunii americane. Israelul are „obiecții” În timpul unei vizite în Israel la sfârșitul lunii octombrie, secretarul de stat american Marco Rubio s-a declarat optimist în ceea ce privește desfășurarea iminentă a unei forțe internaționale în Gaza, indicând la momentul respectiv că Statele Unite ar putea solicita un mandat ONU. Această forță este stipulată în acordul care a dus la un armistițiu fragil pe 10 octombrie între Israel și gruparea palestiniană Hamas, după doi ani de război. Conform termenilor acestui acord, aceasta va fi compusă dintr-o coaliție formată în mare parte din țări arabe și musulmane și va fi desfășurată în Gaza pentru a supraveghea securitatea pe măsură ce armata israeliană se retrage. Totuși, Israelul a transmis clar că se opune prezenței militarilor turci, un aspect asupra căruia încă nu s-a ajuns la un numitor comun. Pe lângă desfășurarea ISF, fazele ulterioare ale planului Trump includ o retragere suplimentară a Israelului din Gaza, dezarmarea Hamas și reconstrucția teritoriului, printre altele. RECOMANDAREA AUTORULUI: RĂZBOI în Orientul Mijlociu, ziua 657. Israelul pregătește anexarea Cisiordaniei! Vot favorabil în Knesset
ONU solicită asigurarea unui culoar de siguranță pentru civilii blocați în orașul sudanez afectat de război
Armata sudaneză nu a recunoscut pierderea bazei, ceea ce ar reprezenta o victorie importantă pentru Forțele de Intervenție Rapidă (RSF) în războiul civil în curs. Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a declarat că ultimele lupte au marcat o „escaladare teribilă” a conflictului, adăugând că suferința civililor este „insuportabilă”, relatează agenția de știri AFP. El-Fasher este ultimul bastion al armatei în vasta regiune vestică a Darfurului și este asediat de RSF și aliații săi de 18 luni, potrivit BBC. De sâmbătă au fost raportate lupte intense, după ce luptătorii RSF au capturat reședința guvernatorului Darfurului de Nord. Videoclipurile de pe rețelele sociale verificate de BBC arată acum combatanții RSF sărbătorind capturarea sediului armatei din el-Fasher. Aceștia susțin că au preluat controlul total asupra el-Fasher, dar aliații locali ai armatei spun că luptele continuă în unele părți ale orașului. „Epicentrul suferinței” Grupul a fost acuzat că a vizat civili în atacuri aeriene și că a blocat aproape 250.000 de persoane după ce a înconjurat orașul cu un zid de pământ, lăsând mulți oameni în pragul foametei. Orașul este unul dintre cele mai grave câmpuri de luptă din războiul civil din Sudan, ceea ce a determinat ONU să-l numească „epicentrul suferinței”. Tom Fletcher, înaltul oficial umanitar al ONU, s-a declarat profund îngrijorat de rapoartele privind victimele civile. „Cu luptătorii care avansează tot mai mult în oraș și căile de evacuare blocate, sute de mii de civili sunt prinși în capcană și îngroziți – bombardați, înfometați și fără acces la hrană, îngrijiri medicale sau siguranță”, a declarat Fletcher într-un comunicat. „Civilii trebuie să aibă acces la un culoar de evacuare sigur și să poată beneficia de ajutor”, a adăugat el. Și SUA au cerut accesul în condiții de siguranță și încearcă să negocieze un armistițiu. Cucerirea orașului el-Fasher ar fi o revenire crucială pentru RSF după înfrângerea de la Khartoum. Dar este probabil un semn că războiul civil va continua, nu se va termina. Sudanul este devastat de conflicte din 2023, după ce comandanții de vârf ai RSF și ai armatei sudaneze s-au certat și a izbucnit o luptă acerbă pentru putere. Peste 150.000 de oameni au murit în toată țara și aproximativ 12 milioane au fugit din casele lor, creând una dintre cele mai grave crize umanitare. Armata controlează cea mai mare parte a nordului și estului, el-Fasher fiind până acum ultimul mare centru urban din Darfur care încă se află în mâinile forțelor guvernamentale și ale aliaților acestora. RSF controlează aproape tot Darfurul și o mare parte din regiunea vecină Kordofan. Grupul a declarat anterior că speră să formeze un guvern rival în al-Fasher atunci când va prelua controlul complet.
Tratat ONU împotriva criminalității cibernetice, semnat la Hanoi, în Vietnam
Tratatul va intra în vigoare după ce va fi ratificat de cel puțin 40 de state și are ca obiectiv principal să faciliteze cooperarea internațională împotriva criminalității cibernetice, inclusiv în cazuri de phishing, ransomware, trafic online și discurs instigator la ură. „Spațiul cibernetic a devenit teren fertil pentru criminali. În fiecare zi, escrocherii sofisticate fraudează familii, fură mijloace de trai și golesc economiile cu miliarde de dolari. Convenția ONU împotriva criminalității cibernetice este un instrument legal puternic pentru a ne întări apărarea colectivă”, a declarat secretarul General al ONU, Antonio Guterres, citat de Reuters, la deschiderea evenimentului din Vietnam, sâmbătă. Președintele Vietnamului, Luong Cuong, a adăugat că semnarea tratatului „nu doar marchează nașterea unui instrument juridic global, ci și afirmă vitalitatea multilateralismului, unde țările depășesc diferențele și își asumă responsabilități comune pentru pace, securitate, stabilitate și dezvoltare”. Însă, tratatul a stârnit critici privind definițiile vagi ale infracțiunilor, care ar putea fi interpretate abuziv. Cybersecurity Tech Accord, organizație din care fac parte companii precum Meta și Microsoft, a numit pactul un „tratat de supraveghere”, avertizând că acesta ar putea facilita partajarea datelor între guverne și ar criminaliza hackerii etici care testează vulnerabilitățile sistemelor. Oficiul ONU pentru Droguri și Criminalitate (UNODC), care a coordonat negocierile, susține că tratatul include protecții pentru drepturile omului și promovează activitățile de cercetare legitimă. Uniunea Europeană, Statele Unite ale Americii și Canada au trimis diplomați și oficiali pentru a semna tratatul la Hanoi, iar rolul Vietnamului ca gazdă a stârnit controverse, fiind semnalate probleme privind libertățile online și cenzura. Organizații precum Human Rights Watch au raportat peste 40 de arestări în acest an, inclusiv pentru exprimarea opiniilor critice online. Vietnamul vede în tratat o oportunitate de a-și consolida poziția globală și apărarea cibernetică, pe fondul creșterii atacurilor asupra infrastructurii critice.
ONU cere Israelului să permită intrarea mai multor camioane cu ajutoare în Fâșia Gaza
Organizația Națiunilor Unite a cerut Israelului să permită intrarea unui număr mai mare de camioane cu ajutoare umanitare în Fâșia Gaza, conform înțelegerilor stabilite după încetarea focului. Farhan Haq, purtătorul de cuvânt adjunct al secretarului general al ONU, a declarat pentru Al Jazeera că „în niciun moment de la intrarea în vigoare a armistițiului nu au intrat 600 de camioane ONU într-o singură zi”. „Dorim ca autoritățile israeliene să permită trecerea unui număr mai mare de camioane, prin mai multe puncte de frontieră – am transmis acest lucru foarte clar”, a spus Haq. El a adăugat că, deși volumul ajutoarelor a crescut ușor după încetarea focului, nivelul livrărilor din timpul războiului a fost „extrem de scăzut”, ceea ce a determinat un organism susținut de ONU să declare starea de foamete în mai multe zone din enclavă. Potrivit oficialilor ONU, creșterea constantă a livrărilor de ajutoare este esențială pentru evitarea unei noi crize umanitare în Gaza, unde milioane de civili depind de alimentele, apa și medicamentele aduse de convoaiele internaționale.