Oana Țoiu, ministrul Afacerilor Externe, s-a întâlnit cu António Guterres, secretarul general ONU: Angajamentul nostru pentru consolidarea ordinii internaționale bazate pe reguli
Oana Țoiu, ministrul Afacerilor Externe, s-a întâlnit cu António Guterres, secretarul general ONU, în marja celei de-a 80-a Adunări Generale a ONU de la New York. Oana Țoiu a scris pe pagina sa de Facebook că a fost o „discuție consistentă”, iar dialogul a abordat și ultimele evoluții în contextul conflictului din Ucraina. Totodată, în timpul acestei întâlniri s-a discutat și despre inițiativele ONU în domeniul reglementării și utilizării sigure a Inteligenței Artificiale. „Am avut o discuție consistentă cu Secretarul General al Națiunilor Unite, Excelența Sa António Guterres, în marja celei de-a 80-a Adunări Generale a ONU de la New York. Dialogul a inclus evoluțiile regionale în contextul războiului din Ucraina și inițiativele globale conduse de ONU în domeniul reglementării și utilizării sigure a Inteligenței Artificiale”, a scris Oana Țoiu. „România rămâne un partener activ al ONU” România rămâne un partener activ al ONU, a subliniat Oana Țoiu, „în promovarea păcii, securității și dezvoltării durabile”. „Am confirmat sprijinul ferm al României pentru o Organizație a Națiunilor Unite mai eficientă și angajamentul nostru pentru consolidarea ordinii internaționale bazate pe reguli. România rămâne un partener activ al ONU în promovarea păcii, securității și dezvoltării durabile”, a mai scris Oana Țoiu, ministrul Afacerilor Externe ale României. Sursa foto main – Oana Țoiu / Facebook RECOMANDAREA AUTORULUI: Sorin Grindeanu, mesaj de SUSȚINERE pentru R. Moldova: „Scrutinul parlamentar de azi este o oportunitate de a alege calea valorilor comune europene” Analiză. Avem datele: aceasta este cea mai periculoasă trecere de pietoni din București „Joaca” politicienilor de-a școala se resfrânge asupra elevilor. Un psiholog vorbește despre traumele copiilor, într-un an școlar tot mai imprevizibil: „Anxietate, insomnii sau simptome somatice” / „Un abuz asupra educației” Cele trei scenarii de pe masa Puterii de la Chișinău, vehiculate pe Telegram. Se anulează parlamentarele, pe modelul României? Răspunsul Maiei Sandu Alegeri peste Prut. Patrick André de Hillerin: „Este total DEFECT din punct de vedere democratic ce se întâmplă în Republica Moldova” / „Un eșec total al democrației, o bătaie de joc la adresa bunului-simț”
ONU reimpune sancțiunile împotriva Iranului prin mecanismul snapback
Noile măsuri presupun înghețarea activelor iraniene din străinătate, oprirea tranzacțiilor de armament și sancționarea dezvoltării programului balistic, într-o perioadă în care economia iraniană este deja grav afectată. Rialul se află la un minim istoric, iar prețurile alimentelor de bază – carne, orez, lactate – au crescut vertiginos, punând presiune pe familiile cu venituri reduse. Decizia a fost luată după ce Franța, Germania și Marea Britanie au activat mecanismul „snapback”, acuzând Iranul că a restricționat accesul inspectorilor AIEA la siturile nucleare și nu a raportat stocurile de uraniu îmbogățit până la 60%, foarte aproape de nivelul necesar fabricării unei arme nucleare, potrivit AP. Teheranul contestă legitimitatea procedurii, invocând retragerea unilaterală a SUA din acordul nuclear în 2018. Cu toate acestea, Washingtonul, prin vocea secretarului de stat Marco Rubio, a salutat sancțiunile drept „un act de leadership global decisiv”, insistând că diplomația rămâne posibilă. Iinflația anuală în Iran depășește 34%, iar unele alimente de bază s-au scumpit cu peste 80% într-un an. Situația socială este tensionată, iar organizațiile pentru drepturile omului estimează că Iranul a executat peste 1.000 de persoane în 2025, cel mai mare număr din ultimele trei decenii. După războiul de 12 zile cu Israelul din iunie, temerile privind reluarea ostilităților persistă, în timp ce infrastructura militară iraniană bombardată este reconstruită.
Oana Țoiu, la reuniunea ONU: sprijin pentru extinderea UE în Vecinătatea Estică și Balcanii de Vest
La eveniment au fost prezenți Secretarul general al organizației și reprezentanți ai statelor membre. Potrivit unui comunicat remis sâmbătă, de Ministerul Afacerilor Externe, în cadrul reuniunii a fost subliniată importanța accelerării procesului de integrare europeană, cu beneficii atât pentru țările candidate, cât și pentru consolidarea poziției UE pe scena globală. Ministrul român a evidențiat provocările excepționale cu care se confruntă regiunea, într-un context dificil marcat de războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, atacuri hibride și dezinformare la scară largă, și a remarcat progresele remarcabile ale țărilor vecine pe calea aderării la UE. Oana Țoiu a subliniat, de asemenea, rolul ICE ca platformă de cooperare regională pentru susținerea procesului de extindere a UE și a punctat necesitatea alinierii țărilor candidate la politica externă și de securitate comună a Uniunii Europene. În plus, a fost evidențiată importanța asigurării unui mediu stabil și sigur, caracterizat prin dezvoltare economică și respectarea valorilor democratice și principiilor statului de drept.
Pakistanul, pregătit pentru dialog cu India. Premierul laudă rolul lui Trump în oprirea conflictului
Sharif s-a adresat Adunării Generale a ONU la o zi după întâlnirea sa de la Casa Albă cu Trump şi cu şeful armatei pakistaneze, feldmareşalul Asim Munir, care i-a spus liderului american că merită Premiul Nobel pentru Pace pentru încetarea focului în conflictul din mai dintre Pakistan şi India. „Pakistanul este pregătit pentru un dialog cuprinzător, complex şi orientat spre rezultate cu India, pe toate problemele nerezolvate. Asia de Sud are nevoie de o conducere proactivă, nu provocatoare”, a spus Sharif în discursul său, potrivit AFP. El a numit conducerea lui Trump „curajoasă şi vizionară”. „Dacă Trump nu ar fi intervenit la timp şi decisiv, consecinţele unui război de amploare ar fi fost catastrofale”, a adăugat premierul. În mai, premierul indian Narendra Modi a ordonat atacuri asupra unor obiective militare pakistaneze, după ce presupuşi militanţi islamişti au masacrat civili, aproape toţi hinduşi, în Kashmirul disputat. Pakistanul a negat orice implicare, iar Sharif a revendicat vineri o victorie în faţa a ceea ce a numit „agresiune”. „India a venit acoperită de aroganţă, dar noi am trimis-o înapoi umilită, cu un nas însângerat”, a spus el. Trump a anunţat o încetare a focului după patru zile de lupte, iar secretarul de stat Marco Rubio a precizat că India şi Pakistan vor purta discuţii asupra divergenţelor lor într-o locaţie neutră. Modi a minimalizat rolul lui Trump. Relaţiile odinioară strânse dintre SUA şi India s-au deteriorat, liderul american impunând taxe suplimentare din cauza achiziţiilor indiene de petrol din Rusia. În schimb, apropierea lui Trump de Pakistan marchează o schimbare, după ce fostul preşedinte Joe Biden a ţinut Islamabadul la distanţă, alarmat de relaţiile acestuia cu talibanii pe durata celor două decenii de război al SUA în Afganistan. Cu puţin timp înainte de conflictul din mai, o companie deţinută de familia Trump a semnat un acord cu Pakistanul în domeniul criptomonedelor. Pakistanul a căutat de mult timp un rol internaţional în problema Kashmirului, dar India a refuzat constant, susţinând că întreaga regiune himalayană îi aparţine.
Președintele Dan, întrebat de ce nu a fost la adunarea ONU: Am considerat că e mai bine să fiu în țară
Întrebat joi seara, la Digi24, de ce nu a participat la recenta adunare generală a ONU, la care s-a vorbit despre Ucraina și Republica Moldova, Nicușor Dan a spus: „Tot timpul e un calcul de oportunitate. România a fost prezentă, a avut o delegație condusă de doamna ministru de Externe. În toate, cum să le spun, secțiunile acestei conferințe, România și-a exprimat punctul de vedere. Evident că ne-am consultat înainte ca delegația să plece, am avut o dezbatere internă. Numai că tot timpul, cum am spus, e un calcul de oportunitate”. „Președinții altor țări sunt în funcție unii de 3 ani, unii de 5 ani. Unii au probleme mai mici de deficit decât are România. Să mergi 5-6 zile, să lipsești din țară sau să fi prezent în țară, am considerat că e mai util să fiu prezent în țară în perioada asta”, a mai explicat șeful statului. Întrebat ce a făcut în zilele petrecute în țară, în timpul adunării generale a ONU, Nicușor Dan a spus: „Am făcut o ședință de coaliție, am avut niște discuții cu niște investitori care sunt în România și care au de la divergențe până la oportunități de investiție. Am avut o ședință CSAT, m-am uitat pe niște legi care trebuie promulgate sau trimise. Adică, e o activitate de președinte”.
Mahmoud Abbas s-a adresat Adunării Generale ONU prin videoconferinţă
Abbas a descris situaţia din Gaza drept „o crimă de război şi o crimă împotriva umanităţii”, evidenţiind distrugerile, foametea şi strămutările forţate ale populaţiei palestiniene. „Ceea ce comite Israelul nu este doar o agresiune. Este o crimă de război şi o crimă împotriva umanităţii, documentată şi monitorizată, şi va fi consemnată în cărţile de istorie şi în paginile conştiinţei internaţionale ca unul dintre cele mai oribile capitole ale tragediei umanitare din secolele XX şi XXI”, a declarat liderul palestinian. Abbas a criticat guvernul israelian pentru „boala aşezărilor”. Despre proiectul E1 de extindere a coloniilor din Cisiordania, acesta a menţionat că este împotriva legislaţiei internaţionale şi că va „submina soluţia celor două state”. Abbas a denunţat, de asemenea, violenţele coloniştilor israelieni împotriva civililor palestinieni, sub protecţia armatei, precum şi atacurile asupra locurilor religioase, musulmane şi creştine în Ierusalim, Hebron şi Gaza. Preşedintele palestinian a subliniat că, deşi respinge atacurile Hamas din 7 octombrie, aza rămâne parte integrantă a statului Palestina şi că organizaţiile armate trebuie să predea armele Autorităţii Palestiniene într-un proces post-război.
Giorgia Meloni la ONU: Moscova a călcat în picioare ONU. Israelul a mers prea departe
Prim-ministrul italian Giorgia Meloni a lansat atacuri dure împotriva atât Rusiei, cât și Israelului în discursul său de 16 minute în fața Adunării Generale a ONU, criticând încălcările dreptului internațional de către ambele țări. Meloni a acuzat Rusia, „membru permanent al Consiliului de Securitate”, că „a călcat în picioare în mod deliberat articolul 2 din Carta ONU, încălcând integritatea și independența politică a unui alt stat suveran, cu intenția de a-i anexa teritoriul”, transmite agenția ANSA. Ea a subliniat că Moscova „nu este dispusă să ia în considerare în mod serios nicio invitație de a se așeza la masa negocierilor de pace”. Referitor la conflictul din Gaza, după ce a condamnat atacurile Hamas din 7 octombrie, prim-ministrul italian a criticat aspru răspunsul israelian. Meloni a acuzat Israelul că a depășit „limitele principiului proporționalității” în răspunsul său la Hamas, ajungând să „încalce regulile umanitare și să provoace un masacru în rândul civililor”. „O alegere pe care Italia a calificat-o în repetate rânduri ca fiind inacceptabilă și care va determina votul nostru în favoarea unor sancțiuni propuse de Comisia Europeană împotriva Israelului”, a declarat ea. Meloni a cerut Israelului „să iasă din capcana acestui război: trebuie să o facă pentru istoria poporului evreu, pentru democrația sa, pentru cei nevinovați, pentru valorile universale ale lumii libere din care face parte”. Prim-ministrul a susținut soluția celor două state, declarând că „Israelul nu are dreptul să împiedice nașterea unui stat palestinian mâine, nici să construiască noi așezări în Cisiordania pentru a împiedica acest lucru”. Totuși, ea a specificat că recunoașterea Palestinei trebuie să aibă „două condiții prealabile esențiale”: eliberarea tuturor ostaticilor și excluderea Hamas din funcțiile guvernamentale. În discursul său, Meloni a criticat și „ecologismul nesustenabil” care „a distrus aproape sectorul auto din Europa, a creat probleme în SUA, a provocat pierderi de locuri de muncă”. Ea a avertizat că „planurile verzi” conduc la dezindustrializare cu mult înainte de decarbonizare. Premierul a denunțat inadecvarea arhitecturii ONU după 80 de ani de la înființare, întrebând: „am reușit?” să prevenim conflictele. „Cu toții știți răspunsul, pentru că este în știri și este nemilos”, a adăugat ea, citând descrierea Papei Francisc a unui „al treilea război mondial” purtat „în bucăți”.
Primul discurs la ONU al unui lider sirian de la căderea lui Assad
Al-Sharaa, care a condus ofensiva insurgentă care l-a răsturnat pe Bashar al-Assad, a declarat că Siria își recâștigă „locul cuvenit” după decenii de dictatură. Președintele Siriei s-a adresat Adunării Generale a ONU, marcând prima dată când un președinte din țara sa a făcut acest lucru în aproape 60 de ani. În primul discurs al unui președinte sirian adresat Adunării Generale a ONU din ultimele decenii, Ahmed al-Sharaa a declarat miercuri că Siria se întoarce în comunitatea internațională după șase decenii de dictatură care a ucis un milion de oameni și a torturat sute de mii. „Siria își revendică locul cuvenit printre națiunile lumii”, a declarat el la reuniunea anuală a liderilor mondiali. Al-Sharaa a devenit primul șef de stat sirian care a vorbit la Națiunile Unite de când Noureddine Attasi a ținut un discurs în 1967, la scurt timp după războiul arabo-israelian, în timpul căruia Damasc a pierdut controlul asupra Înălțimilor Golan, pe care Israel le-a anexat ulterior în 1981. Domnia autocratică și represivă de 50 de ani a dinastiei familiei Assad în Siria s-a prăbușit brusc în decembrie, când președintele de atunci, Bashar Assad, a fost înlăturat de la putere într-o ofensivă insurgentă fulgerătoare condusă de al-Sharaa. Căderea lui Assad a pus capăt a aproape 14 ani de război civil. Al-Sharaa a criticat Israelul în discursul său, spunând că acesta nu a încetat amenințările la adresa țării sale de la căderea președintelui Bashar Assad în decembrie. El a adăugat că politicile sale „contrazic sprijinul comunității internaționale pentru Siria și poporul său” prin ceea ce pune în pericol regiunea și ar putea duce la conflicte a căror încheiere nu se știe. Negocierile au fost în desfășurare pentru un acord de securitate despre care al-Sharaa speră că va duce la retragerea forțelor israeliene și la revenirea la un acord de dezangajare din 1974. În timp ce al-Sharaa a declarat săptămâna trecută că s-ar putea ajunge la un acord în câteva zile, prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu a părut, în declarațiile de duminică, să minimizeze șansele unui progres.
Trump spune că a fost victima unui triplu sabotaj la ONU, iar Serviciile Secrete anchetează cazul
Președintele participa la Adunarea Generală a ONU , unde a ținut un discurs. Pe site-ul său de socializare,Trump a indicat că este într-o dispoziție proastă la ONU din cauza a trei incidente pe care le-a sugerat că fac parte dintr-o conspirație împotriva sa. Mai întâi, scara rulantă s-a „oprit brusc” cu Trump și anturajul său, eveniment pe care Trump l-a numit „sabotaj absolut”. Stephane Dujarric, purtătorul de cuvânt al ONU, a declarat că un videograf din delegația SUA care a alergat înaintea lui Trump ar fi putut declanșa „din greșeală” mecanismul de oprire din vârful scării rulante. „Cei care au făcut asta ar trebui arestați”, a spus Trump la Truth Social. În al doilea rând, Trump a spus că teleprompterul său s-a „întunecat complet” în timpul discursului său la ONU. Problema cu această acuzație este că tocmai Casa Albă era responsabilă de operarea teleprompterului pentru președinte, potrivit unui oficial ONU care a vorbit sub condiția anonimatului din cauza sensibilității problemei. În al treilea rând, Trump a spus că sunetul a fost întrerupt la ONU în timp ce vorbea și că cei prezenți i-au putut auzi discursul doar dacă aveau interpreți care vorbeau în căști. Trump a spus că soția sa, Melania, i-a spus că nu a putut auzi ce a spus. „Nu a fost o coincidență, a fost un triplu sabotaj”, a spus Trump, care solicită o anchetă în această chestiune. Trump a cerut ONU să păstreze înregistrările de securitate privind oprirea scării rulante, deoarece Serviciul Secret va fi implicat în anchetă.
Zelenski, la ONU: Oprirea lui Putin acum e mai ieftină decât o cursă globală a înarmării
Vorbind la New York, în fața Adunării Generale a ONU, Volodimir Zelenski a declarat că războiul „a ajuns deja la prea mulți oameni” și că responsabilitatea opririi lui revine acum liderilor lumii. „Putin va continua să împingă războiul tot mai departe și mai adânc dacă nu este oprit”, a avertizat președintele ucrainean. El a subliniat că este datoria comunității internaționale să asigure întoarcerea copiilor răpiți, eliberarea prizonierilor de război și revenirea ostaticilor. „Nu rămâneți tăcuți în timp ce Rusia prelungește acest război, vă rog să vorbiți și să îl condamnați”, a spus Zelenski, adăugând că „pacea depinde de noi toți”. În intervenția sa, liderul ucrainean a remarcat că „oprirea lui Putin acum este mai ieftină decât o cursă globală a înarmării” și a amintit de școlile subterane și adăposturile din Ucraina, întrebând dacă alte țări sunt la fel de protejate. În final, Zelenski a menționat o „întâlnire bună” cu președintele SUA, Donald Trump, petrecută marți și a mulțumit Washingtonului pentru sprijinul acordat, încheind cu mesajul „Slava Ukraini” – „Glorie Ucrainei”.