Șeful ONU: Cheltuielile mai mari pentru apărare sunt inutile fără ajutor climatic
Cheltuielile mai mari pentru apărare vor fi inutile dacă guvernele occidentale nu abordează și criza climatică din țările sărace, a avertizat șeful demisionar al programului ONU pentru dezvoltare internațională, scrie The Guardian. „Cu cât vă restrângeți mai mult capacitatea de acțiune concentrându-vă doar pe ceea ce se întâmplă în interiorul țării, cu atât deveniți mai vulnerabili”, a declarat Achim Steiner, care și-a încheiat recent cel de-al doilea mandat ca administrator al Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (UNDP), instituție ce gestionează ajutorul extern și programele de reducere a sărăciei. „Această vulnerabilitate se poate transforma foarte repede într-un scenariu real de criză”. „Nu mai poți coopera cu state de care depinzi pentru a rezolva probleme” Multe state, inclusiv SUA, Marea Britanie și unele țări membre ale UE, își cresc bugetele pentru apărare, dar reduc drastic cheltuielile pentru ajutorul internațional. Steiner a spus că această abordare este lipsită de viziune. „Cu cât reducem finanțarea (pentru ajutor și cooperare cu țările în curs de dezvoltare), cu atât pierdem mai mult capacitatea de a acționa”, a afirmat el. „Se pierde controlul, pentru că nu mai poți coopera cu state de care depinzi pentru a rezolva probleme (precum criza climatică). Îți limitezi propria capacitate de a crea o economie națională mai rezilientă, într-o lume interconectată”. „Cel mai mare risc sunt terorismul cibernetic și următoarea pandemie” Criza climatică riscă să scape de sub control dacă statele nu își recunosc obligațiile internaționale, a avertizat el. „Cel mai mare risc nu este neapărat amenințarea teritorială a armatei unei țări vecine, deși aceasta va rămâne mereu o posibilă primejdie”, a spus Steiner. „Este vorba de terorismul cibernetic, de următoarea pandemie pentru care nu suntem pregătiți și, cu siguranță, de efectul de domino al schimbărilor climatice scăpate de sub control”. Guvernele ar trebui să planifice pe termen mediu și lung, considerând cheltuielile pentru finanțarea climatică destinată celor mai sărace țări, precum și pentru dezvoltare și cooperare cu lumea în curs de dezvoltare, ca parte a acestui efort. Poate chiar incluzându-le, sau asociindu-le, bugetelor de apărare. „O asemenea perspectivă asupra securității ar putea face mult mai justificabil faptul că avem o direcție de apărare și descurajare în care investim, dar și o direcție de dezvoltare și reziliență, care prin definiție trebuie să aibă o componentă internațională puternică. Iar ambele sunt, în cele din urmă, parte integrantă a unei strategii naționale de securitate”, a spus Steiner.
Avertismentul ONU: Alimentele pentru victimele cutremurului din Afganistan sunt pe cale să se termine
Zeci de militari au fost parașutați în locuri unde elicopterele nu pot ateriza, pentru a transporta răniții în zone mai sigure, într-o cursă contra cronometru pentru salvarea celor rămași prinși sub ruine, au anunțat organizațiile umanitare, scrie Reuters. Și pentru supraviețuitorii celor două cutremure devastatoare din estul îndepărtat al țării, timpul se scurge, a avertizat miercuri Programul Alimentar Mondial (PAM) al Organizației Națiunilor Unite (ONU). John Aylieff, șeful PAM în Afganistan, a declarat pentru Reuters că agenția are finanțare și stocuri doar pentru următoarele patru săptămâni. „Patru săptămâni nu sunt suficiente nici măcar pentru a acoperi nevoile esențiale de bază ale populației afectate de cutremur, cu atât mai puțin pentru a-i sprijini pe supraviețuitori să își reconstruiască viețile”, a spus Aylieff. Finanțarea PAM pentru Afganistan în acest an este de puțin sub 300 de milioane de dolari, potrivit datelor financiare ale ONU, în scădere față de 1,7 miliarde de dolari în 2022, primul an complet sub conducerea talibanilor. Două cutremure în Afganistan, aproape 1.500 de morți Primul cutremur, cu magnitudinea 6, unul dintre cele mai mortale din Afganistan în ultimii ani, a provocat distrugeri pe scară largă când a lovit provinciile Kunar și Nangarhar, în jurul miezului nopții de duminică. Al doilea cutremur, cu magnitudinea 5,5, produs marți seara, a întrerupt operațiunile de salvare, provocând alunecări de roci de pe munți și blocând drumurile către sate izolate. Bilanțul a ajuns la 1.457 de morți, 3.394 de răniți și peste 6.700 de locuințe distruse, a anunțat administrația talibană. ONU a precizat că numărul ar putea crește, deoarece oameni se află încă prinși sub dărâmături.
ONU: Iranul a executat cel puţin 841 de persoane în acest an
Biroul pentru Drepturile Omului al Naţiunilor Unite a declarat că a existat o „creştere majoră a execuţiilor” de către Teheran în prima jumătate a anului 2025. „Autorităţile iraniene au executat cel puţin 841 de persoane de la începutul anului”, a declarat purtătoarea de cuvânt Ravina Shamdasani. „Situaţia reală ar putea fi diferită”, a adăugat ea. „Ar putea fi şi mai rea, având în vedere lipsa de transparenţă.” Numai în iulie, a spus ea, Iranul a executat cel puţin 110 persoane – dublu faţă de numărul de persoane executate în iulie 2024. „Numărul mare de execuţii indică un model sistematic de utilizare a pedepsei cu moartea ca instrument de intimidare a statului, cu vizarea disproporţionată a minorităţilor etnice şi a migranţilor”, a adăugat Shamdasani. Ea a menţionat execuţiile cetăţenilor afgani, precum şi ale cetăţenilor kurzi şi arabi.În primele şase luni ale anului, cel puţin 289 de persoane au fost executate pentru infracţiuni legate de droguri. Shamdasani a spus că modelul observat în mai multe ţări arată că, atunci când guvernele lor percep ameninţări la adresa controlului asupra ordinii publice, devin din ce în ce mai represive şi mai puţin tolerante faţă de disidenţă. Înaltul comisar al ONU pentru drepturile omului, Volker Turk, solicită Teheranului să impună un moratoriu asupra aplicării pedepsei capitale, ca pas către abolire.
ONU pune capăt misiunii de menținere a păcii din Liban
Consiliul de Securitate al ONU a adoptat joi o rezoluție care prevede retragerea Forței Interimare a Națiunilor Unite în Liban (UNIFIL), instituite pentru a supraveghea retragerea trupelor israeliene în urma conflictului din 1978. Mandatul a fost extins și în urma conflictului dintre Israel și gruparea militantă Hezbollah din 2006. Conform deciziei Organizației Națiunilor Unite, mandatul UNFIL va fi menținut până la finalul anului 2026, urmat de un an pentru retragerea personalului și a mijloacelor logistice din regiune. Statele Unite au cerut inițial încetarea rapidă a misiunii motivând că influența Hezbollah a fost diminuată în regiune și consumă resurse financiare. State europene precum Franța și Italia au susținut că o retragere grăbită ar putea crea un vid de securitate exploatat de gruparea Hezbollah. Decizia a fost salutată de premierul libanez Nawaf Salam, întrucât oficiali libanezi au susținut că armata nu poate asigura securitatea pe Linia Albastră, granița stabilită de ONU între Liban și Israel. Ambasadorul israelian la ONU Danny Danon, a acuzat UNIFIL că a ignorat în mod constant consolidarea militară a Hezbollah și a cerut consolidarea armatei libaneze. La rândul său, reprezentantul Algeriei a avertizat că misiunea ONU rămâne esențială pentru stabilitatea regională și a acuzat Israelul că menține trupe pe teritoriul libanez.
ONU: Cel puțin 1.760 de palestinieni uciși în Gaza în ultimele trei luni încercând să obțină provizii
Potrivit raportului ONU, citat de AFP, 994 dintre victime au murit în apropierea punctelor administrate de Gaza Humanitarian Foundation (GHF), susținută de SUA și Israel, iar 766 de-a lungul rutelor convoaielor de aprovizionare. Agenția afirmă că este „conștientă de prezența altor elemente armate” în zonă, dar nu are dovezi privind implicarea acestora în atacuri. Bilanțul reprezintă o creștere de câteva sute de morți față de datele publicate la 1 august, când erau înregistrate cel puțin 1.373 de victime. De la începutul lunii august, ONU a documentat 11 incidente în nordul și centrul Gazei, în care palestineni ce asigurau securitatea convoaielor au fost atacați. Cel mai recent, pe 13 august, lovituri aeriene israeliene în zonele As Saftawi și Al Karameh au ucis cel puțin 12 persoane și au rănit alte 18. O altă lovitură, în zona At Twam, a ucis șase palestinieni. ONU consideră aceste acțiuni parte a unui „tipar recurent” ce sugerează un „cârlig deliberat” al civililor implicați în protecția ajutorului umanitar. De la 7 octombrie 2023, agenția a consemnat „zeci de incidente” similare, care au contribuit la prăbușirea forțelor de ordine și la escaladarea tulburărilor în jurul distribuției de provizii.
ONU, profund îngrijorată de potențiala extindere a operațiunilor Israelului în Gaza
„Acest lucru ar risca consecințe catastrofale pentru milioane de palestinieni și ar putea pune în pericol și mai mult viața ostaticilor rămași în Gaza. Dreptul internațional este clar în această privință. Gaza este și trebuie să rămână o parte integrantă a unui viitor stat palestinian”, a declarat el în timpul unei reuniuni a Consiliului de Securitate al ONU, scrie Baha. El a subliniat că civilii trebuie „respectați și protejați”. Jenca a îndemnat, de asemenea, Israelul să faciliteze trecerea unor ajutoare umanitare suficiente . Netanyahu va promova planul pentru Gaza în ciuda riscului de ostatici Prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu insistă asupra unei ocupații complete a Fâșiei Gaza, în ciuda faptului că acest lucru ar pune în pericol ostaticii, a declarat marți o sursă apropiată situației pentru agenția de știri Kan. Sursa a declarat că Forțele de Apărare ale Israelului (IDF) și autoritățile de apărare se opun planului, deoarece viața ostaticilor ar fi în pericol dacă trupele s-ar apropia de locurile în care aceștia sunt ținuți captivi. Cu toate acestea, biroul lui Netanyahu a declarat într-un comunicat în urma ședinței de astăzi a cabinetului de securitate că „IDF este pregătită să pună în aplicare orice decizie luată de cabinetul de securitate”.
Emisarul american inspectează operațiunea de ajutor umanitar din Gaza, considerată nesigură de ONU
Witkoff a vizitat un centru al Fundației Umanitare Gaza (GHF), finanțată de SUA, în orașul Rafah. Emisarul american a spus că scopul vizitei a fost elaborarea unui nou plan de ajutor pentru acest teritoriu devastat de război. La doar câteva ore după vizita sa, medici palestinieni au raportat că forțele israeliene au împușcat mortal trei palestinieni în apropierea unuia dintre centrele GHF din sudul Gazei. Reuters nu a putut confirma imediat dacă este vorba de același loc. Armata israeliană a declarat că investighează incidentul, în care soldații ar fi tras focuri de avertisment asupra unui „grup de suspecți” care se apropia de trupele sale, la câteva sute de metri de centrul umanitar. Ce spun ONU și GHF Organizația Națiunilor Unite (ONU) afirmă că peste 1.000 de persoane au fost ucise încercând să primească ajutor umanitar de la GHF de când organizația a început să opereze în Gaza în luna mai. ONU a refuzat să colaboreze cu GHF, acuzând-o că distribuie ajutoarele într-un mod periculos, care încalcă principiile neutralității umanitare și contribuie la criza alimentară din teritoriu. De cealaltă parte, GHF susține că nu a fost ucis nimeni la punctele sale de distribuție și că reușește să protejeze mai bine livrările de ajutor decât o face ONU. „Președintele Trump înțelege miza din Gaza și că hrănirea civililor, nu a Hamasului, trebuie să fie prioritatea”, a transmis purtătorul de cuvânt al GHF, Chapin Fay, într-o declarație însoțită de imagini cu Witkoff purtând o jachetă de camuflaj, vestă antiglonț și șapcă roșie ‘Make America Great Again’, inscripționată cu numele lui Trump. At @POTUS’s direction, @USAmbIsrael and I met yesterday with Israeli officials to discuss the humanitarian situation in Gaza. Today, we spent over five hours inside Gaza — level setting the facts on the ground, assessing conditions, and meeting with @GHFUpdates and other… pic.twitter.com/aCtLuMuhq1 — Special Envoy Steve Witkoff (@SEPeaceMissions) August 1, 2025 Witkoff a anunțat pe X că s-a întâlnit și cu alte agenții și că scopul vizitei a fost să-i ofere președintelui Trump „o imagine clară a situației umanitare” și să contribuie la elaborarea unui plan de livrare a alimentelor și medicamentelor către populația din Gaza. Armata israeliană a declarat că 200 de camioane cu ajutor au fost distribuite joi de ONU și alte organizații, iar sute de alte camioane așteaptă să fie ridicate din punctele de trecere de la graniță. ONU susține că are mii de camioane blocate, care ar putea intra dacă Israelul ar reduce măsurile stricte de securitate despre care organizațiile umanitare spun că împiedică de luni de zile intrarea ajutoarelor esențiale.
ONU critică ordinul Israelului de evacuare a locuitorilor din centrul Fâșiei Gaza: O lovitură teribilă”
Ordinul emis de armata israeliană prin care locuitorii orașului Deir al-Balah, din centrul Fâșiei Gaza, sunt obligați să plece spre sud reprezintă, potrivit Organizației Națiunilor Unite, o nouă criză gravă pentru livrarea de ajutoare umanitare. „Ordinul de strămutare masivă emis de armata israeliană a dat o nouă lovitură teribilă liniilor de salvare deja fragile care menţin oamenii în viaţă în Fâşia Gaza”, a transmis Biroul ONU pentru Coordonarea Afacerilor Umanitare într-un comunicat făcut public duminică. Tot duminică, armata israeliană a anunțat pe platforma X, într-un mesaj în limba arabă, că își lărgește acțiunile militare în orașul Deir al-Balah și le cere tuturor civililor să părăsească zona. „Forţele de Apărare Israeliene (IDF) continuă să opereze cu intensitate pentru a elimina teroriştii şi a distruge infrastructura teroristă din zonă şi îşi extind activităţile în noi zone. Pentru siguranţa dumneavoastră, evacuaţi imediat spre sud, în direcţia Al-Mawasi”, a transmis armata israeliană într-un comunicat oficial. Israel a desemnat Al-Mawasi, aflat în sud-vestul Fâșiei Gaza, drept „zonă umanitară” pe perioada conflictului. Totuși, în trecut, armata israeliană a desfășurat mai multe atacuri și în acea regiune. Potrivit declarațiilor oficiale, țintele acestor atacuri au inclus facilități folosite de gruparea palestiniană Hamas.
Mike Waltz, propus de Trump ca reprezentat la ONU a subliniat nevoia de reformă a organizației
Marți, în cadrul Comisiei pentru Relații Externe a Senatului SUA, Waltz a declarat despre Organizația Națiunilor Unite că „După 80 de ani, s-a abătut de la misiunea sa fundamentală de a instaura pacea. Trebuie să ne întoarcem la Carta și principiile fundamentale ale ONU”. Acesta a anunțat că va susține planul de reformă UN80, anunțat de Secretarul General ONU, Antonio Guterres, în luna martie a anului curent. Planul prevede reducerea personalului cu 20% și creșterea transparenței în funcționarea agențiilor ONU. De asemenea, acesta a criticat influența Chinei „Trebuie să blocăm și să combatem influența chineză”, promițând că va colabora cu Secretarul de Sta, Marco Rubio în acest demers. În încheiere, Waltz a susținut că este „încrezător că putem face ONU să fie din nou măreață”. Statele Unite sunt cel mai mare contributor al ONU, acoperind 22% din bugetul principal și 27% din bugetul pentru operațiuni de menținere a păcii, însă, conform Organizației, au restanțe de plată de 2,8 miliarde de dolari. De la preluarea mandatului, administrația Trump a redus semnificativ fondurile de asistență pentru agențiile ONU și-a continuat politica de distanțare de organismele multilaterale, inclusiv prin suspendarea implicării în Consiliul ONU pentru Drepturile Omului și revizuirea relațiilor cu UNESCO și OMS.
Curtea Penală Internaţională: Crimele de război continuă în Sudan
Conform AP, adjuncta procurorului Curţii Penale Internaţionale (CPI), Nazhat Shameem Khan, a declarat joi în faţa Consiliului de Securitate al ONU că „nivelul suferinţei şi criza umanitară din Darfur au atins un punct intolerabil”, acuzând grupările armate de folosirea violului ca armă de război, răpiri în scop de răscumpărare şi blocarea accesului la apă şi hrană pentru populaţia civilă. „Avem motive rezonabile să credem că crime de război şi crime împotriva umanităţii au fost şi sunt în continuare comise în Darfur,” a spus Khan, menţionând că anchetatorii CPI au strâns peste 7.000 de probe în ultimele şase luni, inclusiv din tabere de refugiaţi din Ciad. Situaţia este critică în nordul regiunii Darfur, în special în oraşul El Fasher, aflat sub asediul forţelor paramilitare RSF (Forţele de Sprijin Rapid) şi al aliaţilor acestora. RSF controlează deja capitalele celorlalte state din Darfur şi a atacat tabere de refugiaţi precum Zamzam, afectate grav de foamete. Conflictul din Sudan a izbucnit în aprilie 2023, când tensiunile dintre armata sudaneză şi liderii paramilitari au degenerat în lupte deschise. Până în prezent, aproximativ 40.000 de persoane au fost ucise şi aproape 13 milioane au fost strămutate, potrivit agenţiilor ONU.