Un covor uriaș de flori inspirat de opera de artă Marele val de la Kanagawa a fost dezvăluit la Bruxelles
Bruxelles-ul a dezvăluit un covor uriaș de flori, inspirat de operă de artă „Marele val de la Kanagawa” a artistului japonez Katsushika Hokusai, potrivit Euronews. Sute de mii de dalii au dat viață operei lui Hokusai Aproximativ 500.000 de dalii au fost așezate pe o suprafață de 1.300 de metri pătrați de piatră cubică, în Grand Place. Mai mulți voluntari au lucrat până joi dimineața. Ei au așezat florile manual pe un covor numerotat, pentru a dezvălui treptat modelul inspirat de faimoasa gravură pe lemn a artistului japonez Katsushika Hokusai. Vizitatorii s-au adunat în jurul pieței pentru a urmări cum lucrarea prinde contur și pentru a fotografia secțiunile finalizate. Ambasadorul Japoniei în Belgia, Takeshi Osuga, s-a alăturat și el voluntarilor. Acesta a așezat flori pe covor, în timp ce sponsorii japonezi au susținut evenimentul, potrivit sursei citate. Aniversarea relațiilor diplomatice dintre Belgia și Japonia Designul face parte din cea de-a 24-a ediție a bienalului eveniment „Covorul Floral”. Acesta este o celebrare o dată la un deceniu la Bruxelles. Evenimentul marchează cea de-a 160-a aniversare a relațiilor diplomatice dintre Belgia și Japonia. Sunt reunite tradițiile culturale belgiene și japoneze. Modelul a fost creat de artistul japonez Hiro Sugiyama și colectivul său. Lucrarea este descrisă drept „Neo-Hokusai”, o reinterpretare modernă a capodoperei lui Hokusai. Voluntarii au pornit de la o mică imagine de referință. Fiecărei culori i s-a atribuit un număr, pentru a se asigura că modelul a fost reprodus cu acuratețe. Covorul finit are o lungime de 70 de metri și o lățime de 24 de metri. Aceste va oferi vizitatorilor o nouă modalitate de a vedea una dintre cele mai cunoscute opere de artă japoneze, încadrată de clădirile istorice din Grand Place din Bruxelles. Opera realizată din flori va rămâne expusă până duminică, 16 august. De asemenea, va fi însoțită de un spectacol de sunet și lumini în fiecare seară, între orele 21:00 și 23:00, potrivit sursei citate.
O podea realizată din unt de arahide a fost inaugurată la un muzeu din Olanda. S-au folosit sute de kilograme de unt de arahide
Peste 800 de kilograme de unt de arahide au fost utilizate la crearea unei podele dintr-un muzeu din Olanda, potrivit AP. Podeaua, un omagiu adus unui artist olandez Opera de artă reprezintă un omagiu adus artistului olandez Wim T. Schippers, decedat luna trecută. Artistul a murit la vârsta de 83 de ani și a creat „Pindakaasvloer”. Denumită și „podeaua cu unt de arahide” aceasta a fost creată în 1969. Lucrarea a fost dezvelită joi la Depot-ul Muzeului Boijmans Van Beuningen din orașul portuar olandez Rotterdam. Podeaua va face parte dintr-o expoziție de două luni, potrivit sursei. Schippers a fost un personaj nonconformist îndrăgit în Olanda. Totodată, a fost și vocea unor personaje preferate de olandezi. El a creat opere absurde și caraghioase, care au contestat ideile convenționale despre semnificația artei. „Nu-i așa că este fantastic că stăm cu toții aici și ne uităm la unt de arahide?”, le-a spus Schippers jurnaliștilor adunați la Muzeul Central din Utrecht în 1997. Atunci, Pindakaasvloer a fost expus pentru a doua oară. Podeaua din unt de arahide, parte a unei serii de lucrări Schippers a creat lucrarea ca parte a unei serii de pardoseli. Aceasta includea și pardoseli acoperite cu cioburi de sticlă și sare, mai arată sursa citată. Aroma este cea care persistă în mintea multora dintre cei care văd lucrările. Personalul muzeului i-a îndrumat pe vizitatori la vernisaj să „urmeze mirosul”. Acesta plutea pe lângă casa de bilete, la trei etaje mai jos, unde este expusă opera de artă. Un indicator de la intrarea în muzeu avertizează vizitatorii cu alergii la arahide că este posibil să nu dorească să intre. S-au utilizat 40 de găleți de unt de arahide Săptămâna trecută, doi angajați ai muzeului au avut nevoie de câteva zile pentru a întinde 40 de găleți cu unt de arahide. Cantitatea a fost întinsă pe un hexagon de 25 de metri pătrați. Înainte de moartea sa, muzeul și Schippers au discutat despre cum să recreeze lucrarea în viitor. Acelștia au elaborat un plan vast care includea cerința de a aplica untul de arahide „cât mai lin și plictisitor posibil”. De asemenea, planul prevedea că „nimeni nu are voie să stea în picioare sau să se întindă pe untul de arahide”.
Un artist a recreat Mona Lisa folosind 100 de iPhone-uri false. Ce mesaj a vrut să transmită, de fapt?
Artistul britanic Imbue, stabilit în Birmingham, a realizat o lucrare cât se poate de neobișnuită, mai exact o replică a celebrei picturi Mona Lisa, formată din 100 de ecrane de iPhone fals. Instalația face parte din expoziția sa intitulată Lost All Meaning, găzduită la Digbeth până pe 10 iulie 2025, și aduce în discuție modul în care tehnologia, în special telefoanele mobile, ne afectează experiența autentică a artei. Lucrarea a fost inspirată de propria vizită a artistului la Muzeul Luvru din Paris, unde încercarea de a vedea tabloul original al lui Leonardo da Vinci a fost împiedicată de mulțimea de turiști care priveau exclusiv prin ecranul telefonului. „A fost dezamăgitor să văd un ‘ocean de telefoane’ care blocau vederea”, a explicat Imbue pentru BBC. El a decis să transforme această frustrare într-un mesaj artistic, creând o versiune a Mona Lisei compusă din 100 de panouri imprimate, fiecare încastrat într-o carcasă de iPhone. Rezultatul este o instalație de mari dimensiuni, montată pe un perete de cărămidă, care atrage privirea și ridică întrebări despre modul în care oamenii aleg să „consume” arta. Critică vizuală la adresa experienței filtrate prin ecran Imbue, în vârstă de 37 de ani, nu își propune să transmită un mesaj moralizator, dar vrea să atragă atenția asupra dependenței tot mai mari de tehnologie. „Toți vor să surprindă momentul, dar, în final, ajung să rateze chiar trăirea acelui moment”, a declarat el. Artistul a lucrat luni întregi la piesa centrală a expoziției, imprimând imaginea picturii pe panouri tăiate cu laser și integrându-le în replici de telefoane. Prin această lucrare, Imbue sugerează că oamenii au devenit tot mai puțin conectați la prezent, preferând experiențe prin intermediu digital în locul contactului direct. Tehnologia, inteligența artificială și arta devenită „de unică folosință” Expoziția Lost All Meaning nu se limitează doar la Mona Lisa, ci abordează teme mai largi legate de superficializarea relației cu arta în era digitală. Imbue subliniază că dezvoltările recente din domeniul inteligenței artificiale și social media au transformat modul în care publicul se raportează la creațiile artistice. „Oamenii caută locuri pentru a face o fotografie, nu pentru a trăi momentul”, spune el. Artistul, cunoscut pentru abordările sale provocatoare și ironice, este activ pe rețelele sociale, unde are peste 90.000 de urmăritori. De aproape 20 de ani, creează artă full-time, pornind de la pasiunea sa din copilărie pentru construirea de obiecte cu mâinile. Expoziția poate fi vizitată la Digbeth, Birmingham, până la data de 10 iulie 2025.