S-a trezit după operație cu 5 centimetri mai înalt. Cazul rar care i-a surprins pe medici

Un tânăr de 18 ani din Slovacia s-a trezit după operația la coloană vertebrală cu cinci centimetri în plus. Cazul lui Martin, tratat la Spitalul Universitar din Žilina, a atras atenția medicilor, scrie news.refresher.sk. Martin suferea de boala Scheuermann, o afecțiune a discurilor intervertebrale care provoacă curbarea excesivă a coloanei și dureri cronice. Înainte de intervenție, tânărul măsura 204 centimetri. Operația a fost făcută la secția de ortopedie pediatrică și spondilochirurgie a spitalului din Žilina, de o echipă condusă de medicul-șef Juraj Popluhár. Alături de chirurgi, pacientul a fost îngrijit de asistente medicale, fizioterapeuți și alți specialiști. Rezultatul a surprins și medicii După corectarea deformării coloanei vertebrale, înălțimea lui Martin a ajuns la 209 centimetri. Creșterea cu cinci centimetri nu a fost scopul operației, ci un efect al îndreptării curburii patologice. Spitalul a anunțat succesul intervenției pe rețelele sociale și i-a urat pacientului o recuperare rapidă. Unitatea medicală tratează în mod regulat cazuri similare din diferite regiuni ale Slovaciei, fiecare necesitând o abordare individuală.
Maria Popovici, o mamă singură din Iași, cere disperată ajutor pentru a-și opera fiica imobilizată la pat. Ea este minune de la Dumnezeu, toți doctorii se miră că a supraviețuit

Alessia Popovici are nevoie de o operație la ambele picioare. Copila este imobilizată la pat din cauza mai multor probleme de sănătate O mamă singură din Iași cere disperată ajutor pentru a reuși să strângă 12.000 de euro cu care să își poată opera fiica de doar 10 ani. Alessia a suferit un AVC hemoragic la vârsta de 7 luni, iar doctorii nu îi mai dădeau șanse de supraviețuire. Fetița a rămas cu grave sechele, printre care epilepsie, tetrapareză spastică și trombofilie. Maria Popovici, mamă singură din Iași, are nevoie de sprijin financiar pentru operația fiicei de 10 ani Maria Popovici, o mamă din Valea Lupului, duce, zi de zi, o luptă tăcută, dureroasă, dar plină de iubire pentru a-și ajuta fetița de doar 10 ani. Aceasta își dedică întreaga viață copilului ei, iar fiecare zi înseamnă grijă, teamă, speranță și puterea de a merge mai departe chiar și atunci când totul pare imposibil. Maria Popovici este mama Alessiei, o fetiță de 10 ani care a trecut prin suferințe greu de imaginat pentru un copil. Acum, familia se află din nou în fața unui obstacol uriaș, deoarece copila are nevoie urgentă de o nouă intervenție chirurgicală la ambele picioare, iar costul operației este de 12.000 de euro. Până în prezent, mama a reușit să strângă doar 1.500 de euro. Mai lipsesc 10.500 de euro, iar timpul nu este de partea lor. „Fetița mea, Alessia, are 10 ani și acum două luni a fost operată de scolioză severă. Din păcate, avem nevoie cât mai urgent de o nouă operație la ambele picioare. Chiar ieri am primit mesaj dacă am strâns bănuții, dar noi nu am reușit încă”, povestește mama, cu vocea apăsată de griji. Alessia s-a născut fără probleme. Era un copil sănătos, iubit și așteptat cu emoție. Însă, la doar 7 luni, viața familiei s-a schimbat dramatic. Fetița a suferit un accident vascular cerebral hemoragic, provocat ulterior de o trombofilie nedepistată la timp. A intrat în comă, iar medicii nu i-au dat mari șanse. „Alessia s-a născut un copil perfect normal, dar la vârsta de 7 luni a făcut un AVC hemoragic. Am descoperit după că fusese din cauza trombofiliei. A intrat în comă. Ea este minune de la Dumnezeu. Toți doctorii se miră că a supraviețuit, având în vedere ce are la căpșor. Ea a rămas cu sechele destul de mari, are epilepsie, retard neuromotor, tetrapareză spastică, trombofilie și scolioză severă care este operată de două luni”, a povestit mama fetiței reporterilor BZI. Femeia își crește singură copilul, după ce tatăl micuței le-a abandonat Acum, operația la picioare reprezintă mai mult decât o intervenție medicală. Pentru această mamă, este speranța că fiica ei ar putea deveni într-o zi mai independentă. Intervenția ar urma să aibă loc la București, la Spitalul Monza, realizată de medicul Alexandru Thiery, specialist pe care familia l-a așteptat șase luni pentru a primi acceptul. „Dacă reușim să strângem banii, operația va avea loc la București, la Spitalul Monza, la domnul doctor Alexandru Thiery. Chiar dimineață am primit mesaj de la doamna care se ocupă de plată să ne întrebe dacă am strâns banii și nu am știut ce să îi răspund. Am început să strângem banii de o săptămână, a fost foarte greu până acum. Noi, dacă am avea banii, și acum ne-ar chema, zilele următoare, la operație, pentru că este foarte urgent. Noi am așteptat 6 luni un răspuns să fim preluați de domnul doctor, pentru că el este foarte ocupat. Este cel mai bun”, a precizat Maria Popovici. Femeia își crește fetița singură. Tatăl copilului le-a abandonat, iar întreaga responsabilitate a rămas pe umerii ei. Nu poate avea un loc de muncă stabil, deoarece Alessia depinde complet de ea. Fetița nu se poate deplasa singură, nu merge la școală în mod obișnuit și are nevoie permanentă de supraveghere. „Mă ocup singură de ea, tatăl ei ne-a abandonat. Este foarte dificil, eu mă ocup de toate și fac față cu greu, dar fetița îmi dă putere. Îmi doresc să reușesc să o fac pe ea independentă, pentru că mă gândesc: mai târziu, poate eu nu voi mai fi. De asta mă lupt, să rezolvăm măcar problema aceasta cu picioarele. Nu vorbește ca un copil de 10 ani, vorbește doar foarte puțin. Înțelege aproape tot și atât. Noi facem școlarizare acasă. De două ori pe săptămână vin doamnele acasă, pentru că ea nu este deplasabilă. Nu știe să scrie, nu știe să vorbească, face o propoziție de 2-3 cuvinte, dar mai mult nu. Este foarte mult în urmă. E greu, face și crize de epilepsie. Am făcut 3 credite până acum ca să achităm tratamentele. Eu din bănuții de asistent personal plătesc creditele astea. Nu aș avea cum să am un job. Am mai făcut unghii de acasă, dar am rămas și fără cliente acum, pentru că am fost plecată cu fetița la București pentru operația de scolioză și le-am pierdut. Nu am cum să am alt job, pentru că sunt permanent lângă fetiță. Este dependentă de mine în totalitate”, a povestit Maria Popovici, mama disperată să strângă suma necesară operației. Alessia are nevoie de ajutor pentru operația la picioare, iar oricine poate contribui printr-o donație, oricât de mică, în contul bancar al Mariei Popovici, o mamă singură din Iași, disperată să își ajute fiica, o poate face în contul RON: RO95 BRDE 240S V940 6866 2400. Donație lunară Donează lunar pentru susținerea jurnalismului de calitate Donație singulară Donează o singură dată pentru susținerea jurnalismului de calitate
Chirurg din Londra operează un pacient cu cancer de la 2.400 de km distanță

Intervenție medicală scoasă din SF-uri: un chirurg din Londra a reușit să opereze un pacient aflat la 2.400 de km distanță, folosind tehnologia robotică și o conexiune digitală de mare viteză, potrivit BBC. Pacientul cu cancer de prostată era în Gibraltar, iar operația la care a fost supus a fost o premieră mondială absolută. Operație pe internet Intervenția a fost realizată de profesorul Prokar Dasgupta, specialist în chirurgie robotică și coordonator al Robotic Centre of Excellence din cadrul The London Clinic. Medicul a controlat operația de la o consolă asemănătoare unui computer, în timp ce robotul chirurgical se afla într-o sală de operație din Gibraltar. Întârzierea dintre comenzile chirurgului și mișcările robotului a fost de doar 0,06 secunde, adică aproximativ 60 de milisecunde, o latență atât de mică încât intervenția s-a desfășurat practic ca și cum medicul s-ar fi aflat în aceeași sală de operație cu pacientul. Robotul care a făcut operația Operația a fost realizată cu sistemul robotic Toumai, produs de compania Microport. Robotul este echipat cu o cameră 3D de înaltă definiție și patru brațe chirurgicale, capabile să execute mișcări extrem de precise. Legătura dintre Londra și Gibraltar a fost asigurată prin fibră optică, cu o conexiune de rezervă prin rețea 5G, pentru a evita orice întrerupere în timpul intervenției. Pacientul care a intrat în istorie Primul pacient operat astfel a fost un bărbat de 62 de ani, stabilit în Gibraltar de aproape patru decenii. Diagnosticul de cancer de prostată a venit imediat după perioada sărbătorilor de iarnă. Inițial, el se aștepta să intre pe lista de așteptare a sistemului public britanic de sănătate și să fie nevoit să călătorească în Anglia pentru tratament. În schimb, medicii i-au propus să participe la această procedură experimentală realizată de la distanță. La patru zile după intervenție, pacientul a declarat că se simte foarte bine și că participarea la această operație revoluționară a fost o experiență importantă. Echipa pregătită pentru orice situație Deși chirurgul se afla la mii de kilometri distanță, în sala de operație din Gibraltar era prezentă și o echipă medicală locală, pregătită să preia intervenția dacă legătura digitală s-ar fi întrerupt. Proiectul a fost realizat în colaborare între Gibraltar Health Authority și The London Clinic, cu sprijinul companiei globale de servicii tehnologice Presidio. Două operații în același experiment Intervenția face parte dintr-o serie de două cazuri pilot de telechirurgie. Prima intervenție oficială a avut loc miercuri, 4 martie. Profesorul Dasgupta a realizat și o prostatectomie, procedura chirurgicală prin care prostata este îndepărtată, asupra unui alt pacient – un bărbat de 52 de ani, tot din Gibraltar. Viitorul chirurgiei ar putea fi la distanță Potrivit profesorului Dasgupta, telechirurgia ar putea revoluționa modul în care pacienții primesc tratament. Această tehnologie ar putea permite persoanelor din zone îndepărtate sau comunități mici să beneficieze de intervenții realizate de specialiști de top, fără a fi nevoite să călătorească sute sau mii de kilometri. În plus, sistemul ar putea reduce costurile și dificultățile logistice asociate deplasărilor pentru operații complexe. Operație transmisă în direct pentru 20.000 de specialiști Experimentul nu se oprește aici. Profesorul Dasgupta urmează să realizeze o nouă intervenție pe 14 martie, care va fi transmisă în direct în cadrul congresului European Association of Urology. Aproximativ 20.000 de specialiști din domeniu vor putea urmări în timp real operația, într-un moment care ar putea marca începutul unei noi ere în medicină. Reprezentanții The London Clinic și ai Gibraltar Health Authority spun că intervenția reprezintă un moment major pentru dezvoltarea serviciilor medicale, deschizând calea către o lume în care chirurgii ar putea opera pacienți aflați la mii de kilometri distanță.
Cum a devenit mai sigură protezarea genunchiului (P)

Protezarea genunchiului este o intervenție chirurgicală complexă, prin care chirurgul ortoped înlocuiește suprafețele articulare degenerate, mai exact cartilajul distrus de la nivelul genunchiului, cu o proteză parțială sau totală. În acest fel, pacienții cu gonartroză sau artroza genunchiului, o boală degenerativă ce apare odată cu înaintarea în vârstă, scapă de durere și își pot recăpăta mobilitatea și funcționalitatea articulației. Modern, intervențiile de artroplastie de genunchi sunt realizate cu o precizie sporită, prin chirurgie robotică în ortopedie, cea mai avansată formă de chirurgie ortopedică, atunci când există indicație. O operație cu robotul la genunchi este realizată cu ajutorul unui sistem performant, cu avantaje multiple pentru pacienți și cu obținerea celor mai bune rezultate. Sistemul robotic utilizat în protezarea genunchiului permite construirea unui model 3D al genunchiului, respectând detaliile anatomice ale fiecărui pacient. Astfel, planul de tratament este conceput de chirurgul ortoped într-o manieră personalizată, adaptată tuturor particularităților anatomice ale pacientului. Un alt avantaj al sistemului robotic utilizat în chirurgia genunchiului îl constituie faptul că înaintarea intervenției pacientul nu mai este nevoit să realizeze investigații imagistice avansate, precum RMN sau CT. Prin tehnologia pe care o înglobează, sistemul robotic furnizează medicului imagini ale articulației pacientului în timp real. În acest mod, se obține un grad redus de invazivitate, chirurgul având posibilitatea de a îndepărta din structura osoasă doar cât este nevoie pentru a monta proteza. În plus, sângerarea intraoperatorie este redusă, riscul de complicații minim, iar durerea postoperatorie este mult diminuată. De altfel, chirurgia robotică ortopedică permite, pe lângă precizia sporită cu care se fixează proteza articulară, și realizarea unei alinieri perfecte a acesteia, cu o funcționalitate maximă după operație. Operațiile robotice ortopedice sunt indicate în unele cazuri și pacienților care necesită revizia artroplastiei de genunchi – intervenții mult mai complexe -, nu doar celor care au nevoie de protezarea genunchiului. Pacienții care au indicație pentru artroplastie de genunchi se pot adresa cu încredere Spitalului Clinic SANADOR, unde au acces inclusiv la intervenții efectuate prin chirurgie robotică ortopedică. Operațiile robotice pentru protezarea genunchiului sunt realizate la Spitalul Clinic SANADOR, cu ajutorul sistemului robotic CORI, folosit în premieră în România. Intervențiile sunt efectuate de chirurgi ortopezi foarte bine pregătiți și cu vastă experiență, într-un bloc operator foarte bine dotat. Succesul terapeutic este susținut de specialiștii din Secția de Anestezie și Terapie Intensivă de categoria I – nivel de competență extinsă.
Andrei, un copil de 6 ani cu hidrocefalie congenitală, are nevoie de două operații la ochi. Nu mai facem față cu costurile

Andrei Boca Oltean are șase ani și încă de la începutul vieții a fost diagnosticat cu hidrocefalie congenitală, iar acum se confruntă cu o altă problemă gravă, deoarece are nevoie de două operații la ochi pentru a-și păstra vederea. Părinții băiatului au nevoie disperată de ajutor, deoarece nu mai fac față cheltuielilor constante pe care le presupune diagnosticul și terapia copilului. Andrei, copilul cu hidrocefalie congenitală, are nevoie de două operații la ochi La doar șase ani, viața lui Andrei este o luptă continuă pentru normalitate. Copilul și-ar dori să vadă viața la fel ca restul copiilor de vârsta lui, să recunoască fețele celor dragi, să se joace fără teamă și să privească lumina fără durere. Diagnosticat cu hidrocefalie congenitală, Andrei trăiește de șase ani între controale medicale, terapii zilnice și intervenții menite să îi ofere o șansă la o dezvoltare cât mai apropiată de normal. Hidrocefalia nu înseamnă doar un diagnostic trecut pe o foaie medicală. În cazul lui Andrei, ea a adus întârzieri de dezvoltare și nevoia unui program riguros de recuperare, printre care logopedie, psihoterapie, kinetoterapie și înot terapeutic. Aproape în fiecare zi, familia lui își organizează viața în funcție de ședințe, drumuri la specialiști și exerciții repetate acasă. Peste toate aceste încercări s-a suprapus recent o nouă problemă gravă, și anume o afecțiune oftalmologică ce implică subluxație de cristalin și care îi afectează serios vederea. La ultimul control, medicii au recomandat de urgență două intervenții chirurgicale: o corepraxie (operație de refacere a pupilei și reașezarea ei în poziție normală – n.r.) și o corecție optică, intervenții esențiale pentru a preveni agravarea situației. Răzvan Dan Boca Oltean, tatăl lui Andrei, spune că este greu de estimat o sumă de care ar avea nevoie pentru intervenții și terapii, dar recunoaște că se descurcă cu greu pentru a face față cheltuielilor. „Am evitat să spunem că avem nevoie de o sumă anume. Orice ajutor, oricât de mic, este important pentru noi. Știm că oamenii pot deveni puțin reticenți atunci când spui că ai nevoie de o anumită sumă. Nu vrem să punem presiune pe cineva. În fiecare zi, cheltuim aproximativ 500 de lei doar pentru tratamente și terapie. Noi lucrăm amândoi, dar nu reușim să ne mai descurcăm fără ajutor”, a declarat Răzvan Dan Boca Oltean pentru reporterii BZI. Părinții au nevoie de ajutor pentru a face față cheltuielilor Fără aceste operații, vederea lui Andrei riscă să se deterioreze și mai mult, ceea ce ar complica suplimentar procesul de recuperare deja dificil. Pentru un copil cu hidrocefalie, vederea este vitală în procesul de dezvoltare. Fiecare exercițiu de coordonare, fiecare interacțiune și fiecare terapie depind și de capacitatea lui de a vedea clar. Orice amânare poate însemna șanse reduse la o evoluție favorabilă. Odată ce banii necesari vor fi strânși, Andrei va fi operat la un spital privat din Cluj. Familia lui Andrei a ajuns la limita posibilităților financiare. Costurile terapiilor zilnice sunt deja foarte mari, iar intervențiile oftalmologice adaugă o presiune financiară imposibil de susținut fără sprijin extern. „Pentru hidrocefalie, facem recuperare zilnică, costisitoare. Iar acum ni s-au recomandat și cele două operații la ochi. Pur și simplu nu mai facem față cu costurile”, mărturisesc părinții, cu sinceritate și teamă, dar și cu speranța că nu vor fi lăsați singuri. Oricine dorește să îl ajute pe Andrei o poate face direct, în conturile familiei. Beneficiar este Răzvan Dan Boca Oltean, tatăl lui Andrei. Donațiile în lei pot fi făcute în contul de Revolut – RON: RO35 REVO 0000 1404 9690 9552 (IBAN complet: RO35REVO0000140496909552). Există și conturi pentru donații în valută: cont EUR – RO35 REVO 0000 1404 9690. Sumele ajung direct la familia lui Andrei, copilul cu hidrocefalie congenitală, pentru operațiile la ochi de care are nevoie. Donație lunară Donează lunar pentru susținerea jurnalismului de calitate Donație singulară Donează o singură dată pentru susținerea jurnalismului de calitate
Desfigurată la Jocurile Olimpice, și-a acoperit jumătate din față în primele poze publicate după operație

Kamila Sellier, cea care a suferit o accidentare groaznică la Jocurile Olimpice de iarnă 2026, a ales să își acopere fața pe jumătate în primele poze pe care le-a publicat după operație. Patinatoarea din Polonia, în vârstă de 25 de ani, a suferit fost protagonista unui moment care le-a dat fiori privitorilor, în timpul probei de 1500 m short-track, din sferturile de finală. Kamila Sellier, primele fotografii după accidentul de la Jocurile Olimpice Poloneza Kamila Sellier a fost implicată într-un accident grav în timpul probei de 1500 m short-track, din sferturile de finală de la Jocurile Olimpice de la Milano Cortina. Sportiva în vârstă de 25 de ani a fost lovită în față, aproape de ochi, de lama patinei unei alte concurente și a avut nevoie urgentă de îngrijiri medicale. La cinci ture de sosire, Kamila Sellier a căzut într-o curbă și a fost lovită, în mod accidental, de patina altei sportive, în partea stângă a feței. Astfel, poloneza a fost transportată la spital pentru a beneficia de tratament de specialitate și a fost supusă chiar și unei intervenții chirurgicale. Acum, la peste o săptămână de la acel incident, care le-a dat fiori tuturor celor care au asistat la cursă, sportiva în vârstă de 25 de ani se simte mult mai bine și a postat primele fotografii pe rețelele de socializare. Cu toate acestea, Kamila Sellier a avut grijă să își acopere jumătate de față, pentru ca urmele lăsate de accidentarea pe care a suferit-o să nu poate fi observate de internauți. În imaginile pe care le-a postat în mediul online, patinatoarea din Polonia a ținut să le arate fanilor că a revenit acasă și că se simte mult mai bine. În una dintre fotografii, sportiva își acoperă jumătate din față cu un buchet de flori. Sportiva care a accidentat-o pe Sellier, descalificată Imediat după producerea accidentului, cursa a fost întreruptă. Astfel, cadrele medicale au intervenit de urgență și i-au acordat primele îngrijiri sportivei din Polonia. În cele din urmă, Sellier a fost scoasă de pe gheață pe o targă. Totodată, americanca Kristen Santos-Griswold, cea care este considerată responsabilă pentru producerea accidentului, a fost descalificată. Astfel, cursa a fost reluată cu cele patru concurente rămase în competiție, printre care s-a numărat și vedeta italiană Arianna Fontana.
Andreea Staicu, o adolescentă de 14 ani, are nevoie de o operație costisitoare pentru a preveni agravarea scoliozei severe de care suferă. Intervenția chirurgicală depășește suma de 45.000 de euro

Andreea Staicu are doar 14 ani, dar duce deja o luptă obositoare cu un diagnostic care îi răpește copilăria, și anume scolioza severă. Toți medicii care au consultat-o au ajuns la concluzia că singura șansă ca Andreea să ducă o viață normală și organele ei să nu fie afectate ar fi o intervenție chirurgicală la Spitalul Monza din București. Operația este însă extrem de costisitoare, iar familia nu are posibilitatea de a face față sumei de 45.360 de euro. Andreea Staicu a fost diagnosticată cu scolioză severă La doar 14 ani, Andreea Staicu trăiește o realitate pe care niciun copil nu ar trebui să o cunoască. În timp ce alți adolescenți își fac planuri pentru școală, prieteni și vacanțe, ea își măsoară zilele în durere, restricții și teama că, fără ajutor urgent, boala de care suferă îi poate marca definitiv viitorul. Andreea a fost diagnosticată încă de la o vârstă fragedă cu scolioză, o afecțiune care presupune deformarea coloanei vertebrale. De-a lungul anilor, familia a încercat toate metodele recomandate de medici: kinetoterapie, fizioterapie, masaj, purtarea corsetului ortopedic și restricții severe privind efortul fizic. Cu toate acestea, boala a continuat să avanseze. Astăzi, medicii vorbesc despre o formă severă de scolioză, cu o curbură de 31 de grade lombar și 61 de grade toracic, ceea ce reprezintă valori extrem de periculoase pentru un copil aflat încă în plină creștere. Specialiștii avertizează că, fără o intervenție chirurgicală urgentă, deformarea coloanei vertebrale poate comprima organele vitale, în special plămânii și inima, punând în pericol funcțiile respiratorii și cardiace ale adolescentei. Pentru Andreea, scolioza nu înseamnă doar un diagnostic medical, ci o copilărie trăită cu limitări. Fiecare mișcare este atent controlată, fiecare respirație vine cu efort, iar durerea a devenit o prezență constantă. Activități normale pentru un copil de vârsta ei, cum ar fi joaca, sportul sau chiar mersul la școală fără disconfort, sunt înlocuite de ședințe de terapie și controale medicale. „Este greu să accepți, la 14 ani, că viitorul tău, respirația ta și șansa de a trăi fără durere se învârt în jurul unei sume foarte mari”, a declarat Andreea, cu o maturitate care impresionează și doare în același timp. Costurile intervenției chirurgicale depășesc posibilitățile financiare ale familiei Medicii sunt unanimi și spun că intervenția chirurgicală este singura soluție care poate opri evoluția bolii și îi poate reda adolescentei șansa la o viață normală. Costul estimat al operației este însă de 45.360 de euro, o sumă imposibil de acoperit pentru familia fetei. „În fiecare caz pe care îl preluăm, încercăm să privim dincolo de diagnostic și de cifre. În cazul Andreei, vorbim despre un copil aflat într-un moment critic al dezvoltării sale, pentru care accesul rapid la o intervenție chirurgicală specializată nu mai este o opțiune, ci o necesitate medicală strictă. Scolioza severă de care suferă are un impact direct nu doar asupra coloanei vertebrale, ci și asupra funcționării organelor vitale, iar amânarea intervenției îi poate compromite șansele la o viață normală”, a declarat Vlad Plăcintă, președintele Asociației „Salvează o inimă”. Acesta subliniază că misiunea organizației este de a aduce împreună comunitatea, mediul de afaceri și oamenii de bună-credință pentru a transforma solidaritatea într-un sprijin concret și salvator. Într-un mesaj emoționant, Andreea vorbește despre lupta ei și despre povara pe care o simte asupra familiei: „În fiecare zi mă trezesc cu gândul că sănătatea mea depinde de o sumă de bani pe care familia mea nu o poate strânge singură. Îmi văd părinții obosiți și îngrijorați, știu că fac tot ce pot, dar nu este suficient. Operația de care am nevoie este singura mea șansă, însă costul ei este mult peste puterile noastre. Nu cer nimănui imposibilul, cer doar o șansă la o viață normală, o șansă pe care, fără ajutor, risc să o pierd”, a spus copila de 14 ani. Cei care doresc să o ajute pe Andreea Staicu, tânăra de 14 ani diagnosticată cu scolioză severă, o pot face printr-o donație în CONT RON: RO94RNCB0041182104010001 sau CONT EURO: RO67RNCB0041182104010002, cu mențiunea ANDREEA STAICU. Donație lunară Donează lunar pentru susținerea jurnalismului de calitate Donație singulară Donează o singură dată pentru susținerea jurnalismului de calitate
Bianca Osoianu, o studentă de 19 ani, are nevoie de ajutor pentru o operație la inimă. Costurile intervenției, care ar trebui să aibă loc în două săptămâni, depășesc posibilitățile familiei

Bianca Osoianu are 19 ani, este studentă la Facultatea de Filosofie și Științe Politice din Iași și are nevoie urgent de ajutor pentru o operație la inimă. După ani de spitalizări și crize severe, Bianca a trecut deja printr-o intervenție complicată, dar medicii recomandă acum implantarea unui loop recorder pentru a-i asigura siguranța. Bianca Osoianu are nevoie de ajutor pentru o operație urgentă la inimă Bianca Osoianu are 19 ani și trăiește cu o malformație cardiacă congenitală extrem de rară, întâlnită la aproximativ 0,001% din populație. Deși astăzi este studentă și voluntar activ, adolescența ei a fost marcată de ani întregi de spitalizări, investigații fără răspuns și frica permanentă de a nu ști ce urmează. „Până la 14 ani, nu aveam nimic. Eram mereu pe afară cu prietenii”, povestește Bianca. În realitate, însă, tânăra spune că arterele și coronarele ei erau comprimate în proporție de aproximativ 60%, o afecțiune care a rămas mult timp nedescoperită. „De la 14-15 ani, spitalul a devenit casa mea. Mi se spunea că e lipsă de calciu, pentru că la ecograf nu se vedea nimic. Doar pe Holter mai apăreau modificări”, își amintește ea. Diagnosticul corect a venit abia la 16 ani, după investigații complexe. Bianca a început să facă crize severe, iar doctorii nu reușeau să găsească sursa problemei. „Făceam crize similare cu epilepsia, care durau și două-trei ore. Ajunsesem la disperare, iar doctorii mă trimiteau la psihiatrie”, mărturisește ea. Cu sprijinul organizației „Salvați Copiii”, a ajuns la Spitalul Monza, unde medicii au exclus epilepsia. Deși după operația din vară spera la un nou început, astăzi, tânăra are nevoie din nou de sprijinul comunității pentru a putea fi monitorizată și tratată corect. „După operația din vară, am fost mai bine, nu mai eram copilul spitalului. Dar încă am niște modificări la inimă și medicii recomandă implantarea unui loop recorder, un dispozitiv esențial care să monitorizeze continuu activitatea inimii și să permită stabilirea unui tratament corect”, explică Bianca. Tânăra povestește că, pentru ea, această procedură nu este doar o recomandare medicală, ci o chestiune de siguranță și supraviețuire. „Singura soluție este să-mi implantez acest dispozitiv. Îl voi purta mai mult timp, apoi îl vor scoate și vom vedea ce este de făcut”, a explicat Bianca reporterilor BZI. Costurile intervenției sunt prea mari pentru familia tinerei Costul procedurii și al dispozitivului este de 4.500 de euro, dar familia ei nu poate acoperi aceste cheltuieli, iar Bianca se bazează pe solidaritatea oamenilor: aceeași empatie pe care ea a oferit-o ani de zile altor copii prin voluntariat. „Provin din mediul rural și, când am ajuns în mediul urban, am zis că trebuie să fac ceva productiv pentru mine. Am început la «Salvați Copiii» și a devenit mai mult decât un voluntariat. Acum, însă, eu am nevoie de sprijin”, a spus tânăra. Bianca a învățat să trăiască cu limitările bolii și cu incertitudinea unui diagnostic rar. „Sunt constrânsă să renunț la anumite lucruri. Am interdicții și e greu. La început îmi era frică constant. Am fost mereu limitată. Dar știu că, ușor-ușor, îmi voi recăpăta abilitățile”, a adăugat tânăra. Bianca Osoianu are nevoie de ajutor acum pentru operația vitală care îi va permite să ducă o viață liniștită și să trăiască fără frică. Donație lunară Donează lunar pentru susținerea jurnalismului de calitate Donație singulară Donează o singură dată pentru susținerea jurnalismului de calitate
Ionuț Chelaru, un tânăr student din Iași, a fost diagnosticat cu tumoră retroperitoneală la finalul anului trecut. Băiatul are nevoie de 15.000 de euro pentru o intervenție chirurgicală în Turcia

Ionuț Chelaru, de 21 de ani, din Iași, a fost diagnosticat cu tumoră retroperitoneală la finalul lunii noiembrie 2025. Băiatul, student în anul IV la Facultatea de Inginerie Electrică, Energetică și Informatică Aplicată, are nevoie de 15.000 de euro pentru a se opera la o clinică din Turcia. Ionuț Chelaru a fost diagnosticat cu tumoră retroperitoneală în urma unor dureri banale Ionuț Chelaru are doar 21 de ani și este student în anul IV la Facultatea de Inginerie Electrică, Energetică și Informatică Aplicată. La finalul anului trecut, însă, viața lui s-a schimbat radical. La sfârșitul lunii noiembrie 2025, Ionuț a primit un diagnostic care a căzut ca un trăsnet: tumoră retroperitoneală, o afecțiune gravă, rară și agresivă, care necesită intervenție chirurgicală urgentă. O tumoră retroperitoneală este o masă care se dezvoltă în spațiul din spatele peritoneului (membrana abdominală), o zonă bogată în țesuturi conjunctive, musculare, grase și nervoase, putând fi benignă sau malignă (cel mai frecvent sarcom). Mama băiatului, Emilia Chelaru, povestește cu durere despre începutul acestui coșmar. „La finalul lunii noiembrie 2025 a primit diagnosticul. La început îl durea în partea stângă, de asta am chemat ambulanța. A avut o piatră la rinichi, a făcut tratament, iar după o săptămână am mers la control”, povestește mama lui Ionuț. Deși inițial medicii suspectau alte cauze, în urma mai multor investigații au ajuns la diagnosticul crunt. „La început au zis că e posibil să fie un hematom. L-au întrebat dacă s-a lovit, dacă se droghează. El e băiat cuminte, nu bea, nu fumează. Au făcut un CT și, după un RMN, au văzut că e o tumoră mare, de 13/10. După biopsie, ne-au spus că este o tumoră crescută din nervii vezicii”, a explicat Emilia Chelaru. Intervenția chirurgicală trebuie realizată urgent. Altfel, Ionuț se expune la riscuri grave, inclusiv posibilitatea de a rămâne paralizat. „Riscul cel mai mare este de ocluzie, deoarece tumora se apasă din ce în ce mai tare pe organe, iar dacă se ajunge acolo, intervenția chirurgicală se face de urgență, fără o procedură pentru salvarea nervilor care sunt prinși de tumoră. Sunt trei nervi importanți la mine: cel de la vezică, care controlează reflexul urinar (de unde a și provenit tumora); nerv de la rect și unul ce mă poate lăsa paralizat pe un picior, dacă intervenția nu este realizată în timp util”, a explicat Ionuț Chelaru. Tânărul are nevoie de 15.000 de euro pentru o operație în Turcia Deși în acest moment Ionuț nu prezintă simptome grave, reușind să meargă la facultate și să își susțină examenele, în interiorul corpului său, boala avansează. Familia a căutat soluții peste tot și a găsit o șansă reală la tratament în Turcia, într-o clinică specializată, dar și într-o clinică privată din București. Costurile sunt însă imposibil de acoperit pentru ei. „Am găsit șansa să îl operăm în Turcia. Mi-au spus că oferta e valabilă timp de o lună de zile, dar costurile sunt prea mari pentru noi. E vorba de 15.000 de euro. Aceeași sumă ne-au cerut-o și la o clinică privată din București”, a precizat Emilia Chelaru. Familia trăiește dintr-un salariu minim pe economie, iar suma de 15.000 de euro devine un obiectiv care pare aproape imposibil de atins. „Tatăl meu lucrează pe salariul minim pe economie de 2.700 de lei, mama este casnică, iar eu sunt student fără venituri. Am avut bursă până acum, de 1.800 de lei, dar au fost înjumătățite din lipsă de fonduri”, a declarat Ionuț Chelaru. Pentru o familie obișnuită, această sumă este uriașă. Pentru Ionuț, însă, înseamnă o șansă la o viață normală, fără complicații ireversibile, fără dizabilități care i-ar schimba definitiv destinul. Orice sprijin contează. Orice gest, oricât de mic, poate să încline balanța în favoarea unui tânăr care are dreptul la viitor, la sănătate și la visuri neîntrerupte de boală. Cei care doresc să îl ajute pe Ionuț Chelaru, după ce a primit diagnosticul de tumoră retroperitoneală, o pot face donând orice sumă în contul RON RO96CECEB00008RON3822622. Donație lunară Donează lunar pentru susținerea jurnalismului de calitate Donație singulară Donează o singură dată pentru susținerea jurnalismului de calitate
Alexandra Denisa Simion și-a pierdut vederea în urma unui accident rutier. Tânăra mamă are nevoie de 25.000 de euro pentru șansa de a-și revedea din nou cei trei copii

Alexandra Denisa Simion, o tânără de 27 de ani, mamă a trei copii, și-a pierdut vederea în urma unui accident de mașină. Femeia are nevoie de 25.000 de euro, o sumă mult prea mare pentru posibilitățile familiei, pentru mai multe intervenții la Liv Hospital, în Turcia. Alexandra Denisa Simion și-a pierdut vederea în urmă cu șase ani Alexandra Denisa Simion, o tânără mamă de doar 27 de ani, trăiește în întuneric după ce a suferit un accident rutier în urma căruia și-a pierdut vederea. Povestea Alexandrei vine dintr-un loc unde nu există culori. Chipurile celor dragi se păstrează doar în memorie, iar dorul de lumină crește cu fiecare zi. În urmă cu șase ani, viața femeii s-a schimbat într-o singură clipă. În urma unui accident de mașină, Alexandra a suferit o lovitură puternică la cap, care părea vindecabilă cu timpul. „Acum aproximativ șase ani, mergeam pe stradă, traversam regulamentar și am fost lovită de un domn, cu mașina. Impactul a fost destul de puternic. M-am lovit cu capul de o bordură și am stat un timp în spital. Am avut nevoie de îngrijiri medicale, dar după externare părea să fie totul normal. La vreo șase luni de la accident, începusem să văd încețoșat. Nu mai puteam distinge literele și după n-am mai văzut deloc”, a povestit Alexandra Denisa Simion reporterilor BZI. Alexandra este mamă a trei copii, iar chipurile lor cresc fără ca ea să le poată privi. Femeia mărturisește că nici măcar nu știe cum arată cei trei copilași în ziua de astăzi. „De șase ani, nu-mi pot vedea copiii. Nu știu cum arată astăzi, nu știu cât de mult s-au schimbat, nu știu ce expresie au când râd sau plâng. Le aud pașii, le simt mâinile și le recunosc vocile, dar nu îi pot vedea și asta provoacă o durere pe care nu o poți cuprinde în cuvinte”, a spus Alexandra Simion, mama de 27 de ani care și-a pierdut vederea. Una dintre cele mai mari dureri ale femeii este faptul că nu mai poate să facă nici măcar cele mai simple gesturi față de propria familie. Soțul, care a renunțat la un loc de muncă stabil pentru a avea grijă de familie, a devenit cel mai mare sprijin al acesteia. „Nu pot să le gătesc, nu pot să-i duc la școală, nu pot să-i scot în parc. Soțul meu a devenit ochii mei, mâinile mele, puterea mea. El lucra ca stivuitorist, dar a trebuit să renunțe și să rămână cu noi acasă. Mai lucrează, să zic așa, cu ziua. Îl mai cheamă vecinii să îi mai ajute cu câte ceva, dar mai mult de 100 de lei nu face pe zi, pentru că nu poate să fie plecat prea mult timp”, a transmis femeia. Femeia nu și-a văzut niciodată cel mai mic dintre copii În fiecare seară, Alexandra se roagă. Nu cere bogății și nici miracole pentru sine. Cere un singur lucru: să-și poată vedea copiii, să le poată privi chipurile atunci când o strigă, să le poată urmări pașii pe măsură ce cresc, să le fie mamă, așa cum le-a fost până la crudul accident care i-a răpit vederea. Femeia recunoaște că, pentru ea, cel mai greu este că nu își poate vedea copiii, cea mai mică dintre fetițe având doar doi ani. „Vă dați seama cât este de greu. Fetița cea mică nici măcar nu știu cum arată. Nu am văzut-o niciodată. Acesta ar fi cel mai mare vis al meu, să reușesc să îmi văd copilașii”, a declarat Alexandra Denisa Simion reporterilor BZI. Medicii spun că există, totuși, o șansă ca Alexandra să își recapete vederea. Din păcate, investigațiile, intervențiile și tratamentele necesare presupun un cost uriaș pentru familie: 25.000 de euro. Pentru Alexandra, această sumă nu este doar un număr, ci reprezintă șansa de a-și vedea din nou copiii și lumina zilei. Durerea Alexandrei capătă o voce și mai puternică prin cuvintele fiicei sale cele mai mari, Rebeca Claudia, cea care a scris Asociației „Salvează o Inimă”. „Mama mea nu ne poate vedea, dar eu știu că ne simte în fiecare clipă. Ne recunoaște după voce, după pași și după felul în care o strigăm. Când vin de la școală, aș vrea să mă poată privi, să vadă cât am crescut și cum arată fața mea acum. Aș vrea să-mi vadă zâmbetul când sunt fericit și să-mi vadă ochii când îmi este greu, chiar dacă nu spun nimic. Mama nu știe cum arăt astăzi, dar eu știu cât de mult își dorește să ne vadă. Aș vrea să pot sta în fața ei și să nu fiu doar o voce. Aș vrea să-i pot arăta desenele mele, nu doar să i le descriu. Aș vrea să mă vadă când îi spun te iubesc și să știe cine sunt, nu doar după felul în care vorbesc. Cel mai mult îmi doresc să o pot lua de mână și să-i arăt lumea, așa cum este ea, și să mă poată vedea crescând. De aceea, vă rog din suflet să o ajutați pe mama mea să vadă din nou”, sunt cuvintele pline de suferință ale fetiței. Cei care doresc să o ajute pe Alexandra Denisa Simion, după ce și-a pierdut vederea, o pot face printr-o donație în conturile: RON: RO94RNCB0041182104010001 EURO: RO67RNCB0041182104010002, cu mențiunea ALEXANDRA SIMION. Donație lunară Donează lunar pentru susținerea jurnalismului de calitate Donație singulară Donează o singură dată pentru susținerea jurnalismului de calitate