REVIEW realme GT 7 – telefonul care te ajută cu adevărat să înțelegi ideea de flagship killer. Autonomie, gaming, AI și abilități foto de invidiat la preț imbatabil
Într-o lume în care Apple și Samsung parcă s-au lăsat de inovație și vând telefoane cât se poate de similare de prea mulți ani, ambiția, creativitatea, designul și performanța superlativă la un preț mai mult decât corect vin de la producători precum realme. Creații precum acest ”flagship killer” proaspăt lansat fac o treabă grozavă nu doar în a-și justifica investiția, dar și pentru a servi o lecție industriei. Nu de alta, dar realme GT 7 oferă performanțe surprinzător de similare cu telefoane de două ori mai scumpe. Deși sloganul acestui brand este în continuare ”producătorul de telefoane cu cea mai rapidă creștere”, cred în mod sincer că ar trebui să ajungă la și mai multe urechi, ochi și, mai ales, în buzunarele utilizatorilor. Am petrecut aproximativ o săptămână cu realme GT 7, un telefon care în mod oficial nu a ajuns încă în România, dar are un preț de aproximativ 650 de euro. Deși concluziile testelor le voi explica mai jos, un lucru este sigur, m-a încântat mult, iar motivele sunt foarte ușor de înțeles. Are o baterie de 7000 mAh într-o carcasă mai ușoară decât iPhone 16 Pro Max cu 4685 mAh sau Galaxy S25 Ultra cu 5000 mAh, iar faptul că realme GT 7 se încarcă de aproximativ 3 ori mai rapid decât acele terminale ”de referință”, este încă o dovadă a ambiției de care dau dovadă chinezii. Nu de alta, dar ei muncesc în mod autentic pentru fiecare procent din cota de piață, iei nu vând din inerție precum Apple sau Samsung. E rezistent, e foarte rapid în benchmark-uri și jocuri, rulează cea mai nouă versiune de Android, iar producătorul promite până la 6 versiuni majore de actualizări în anii ce urmează. Are rost să insist pe faptul că în majoritatea benchmark-urilor este foarte similar cu vârfurile de la concurență în pofida prețului cu 50% mai mic? Apropo, vine și cu o husă minunată în cutie, un gest aparent banal, dar pe care nu l-ai vedea în vecii vecilor la companii precum giganții menționați în introducere. realme GT 7 se vede foarte bine în lumină naturală și soare puternic / foto: Playtech REVIEW realme GT 7 – Specificații și performanță brută Sufletul lui GT 7 este noul MediaTek Dimensity 9400e, primul cip de pe piață construit pe litografie TSMC 4 nanometri care ajunge în magazine. Arhitectura include un nucleu Cortex-X4 tactat la 3,4 GHz, trei nuclee X4 la 2,85 GHz și patru A720 la 2 GHz, plus un GPU Arm Immortalis G720 capabil de ray tracing hardware — rețetă suficientă pentru a urca în top 3 performanță Android conform AnTuTu, cu peste 2,15 milioane de puncte în testul meu, defalcat pe 505 K CPU, 889 K GPU, 393 K memorie și 365 K UX. Temperaturile? La final am ajuns la aproximativ 45 de grade Celsius, o valoare un pic crescută, dar perfect rezonabilă când rulezi cele mai pretențioase teste sintetice. În Geekbench 6 am obținut 2 159 puncte single core și 7 064 multi core, iar în testul GPU același benchmark a indicat 14 834 puncte. Geekbench AI, în mod Quantized, a înscris 2 075 puncte (1 543 single precision, 1 501 half). AI Benchmark a răsplătit pachetul cu 9 528 puncte și calificativul „Fantastic!”. Totul se reflectă în utilizarea reală: fie că lansezi 30 de aplicații în zece secunde, fie că procesezi video 4K direct pe telefon, există întotdeauna rezerve de putere. Ecranul de la realme GT 7 nu are foarte multe reflexii în soare, indiferent ce ai pe lângă tine / foto: Playtech Capitolul grafică și stabilitate termică merită un paragraf special. În 3DMark Wild Life Stress Test scorul a fost 13 761, iar stabilitatea a fost de peste 99 %, un rezultat pe care, sincer, nu l-am mai văzut de multe ori la un telefon mobil. Număr aceste excepții pe degetele de la o mână. Ca referință, în cazul, Galaxy Z Flip6, testat în urmă cu ceva timp, terminalul mult mai scump a scăzut la 32 % stabilitate. Alte scenarii, precum Wild Life Extreme (3 580 puncte), Steel Nomad Light Stress Test (1 923 puncte) ori Solar Bay Stress (6 132 puncte), confirmă același lucru: grație camerelor de vapori de 7 700 mm² și noului strat IceSense Graphene, căldura este disipată cu o eficiență greu de egalat. Ecranul de 6,78 inci AMOLED, rezoluție 2 780 × 1 264 și luminozitate de vârf 6 000 nit are o rată variabilă de 1–120 Hz și un touch-sampling instantaneu de până la 2 600 Hz, util mai ales în shootere competitive. În jocuri precum PUBG, Call of Duty Mobile sau LoL Wild Rift cadrele pe secundă rămân, fără excepție, la 120 FPS cu detalii maxime, indiferent cât de lung este meciul. Dacă preferi titluri single-player cu grafică pretențioasă, GT 7 menține ușor 90–120 FPS în Genshin Impact la setări high, iar carcasa abia se încălzește după câteva zeci de minute de joacă. Autonomia merită aplauze separate. În PCMark Battery, cu ecranul la 50 % luminozitate, am înregistrat 21 h 38 min, ceea ce înseamnă două zile de utilizare intensă sau trei relaxate. În Work 3.0, scorul a fost 17 397 puncte, defalcat după cum urmează: Web Browsing – 17 647, Video Editing – 6 570, Writing – 26 052, Photo Editing – 28 407, Data Manipulation – 18 572; PCMark Storage a mai adăugat 35 346 puncte, confirmând că UFS 4.0 ține permanent pasul cu procesorul. Încărcarea la 120 W umple acumulatorul la 50 % în 14 minute și 100 % în circa 40 minute, iar tehnologia Smart Bypass trimite curent direct către placa de bază când te joci pe încărcător, reducând uzura bateriei și temperaturile. realme GT 7 colaj zoom 0,6x, 1X și 2x / foto: Playtech REVIEW realme GT 7 – Abilități de captură foto/video Dacă anul trecut GT 6 a surprins cu modul nocturn, GT 7 duce povestea mai departe. Senzorul principal Sony IMX906, 50 MP, 1/1,56″, f/1.8, cu OIS, este însoțit de un telefoto Samsung JN5 de 50 MP pentru zoom 2×
Poluarea urbană – Soluții locale pentru o problemă cât se poate de globală. Ce putem face pentru o viață mai bună, mai sănătoasă?
În contextul accelerării proceselor de urbanizare și industrializare, poluarea urbană a devenit una dintre cele mai presante probleme de sănătate publică și de mediu la nivel mondial, oricât nu ți-ai dori să recunoști asta. Orașele, deși reprezintă centre reale ale dezvoltării economice și inovării tehnologice, sunt totodată surse majore de emisii nocive, zgomot excesiv, poluare a apei și a solului. În fața acestei realități care nu sună deloc bine, soluțiile locale capătă o importanță tot mai mare, deoarece adaptabilitatea și eficiența lor pot avea un impact direct și imediat asupra calității vieții urbane. În acest material îmi propun să-ți arăt cauzele poluării urbane, efectele asupra sănătății și mediului, dar mai ales să explorez exemple de bune practici și politici publice care demonstrează că lupta cu poluarea se poate purta cu succes la nivel local. Nu de alta, dar nu se știe pe cine ar putea să ajungă să ajute, măcar pe termen lung. Cauzele principale ale poluării urbane Fenomenul de poluare urbană este alimentat de o serie de factori interconectați. Printre cei mai importanți se numără traficul rutier intens, emisiile industriale, gestionarea deficitară a deșeurilor, construcțiile necontrolate, dar și lipsa spațiilor verzi. Transportul auto este responsabil pentru o mare parte a emisiilor de oxizi de azot și particule fine (PM10 și PM2.5), care afectează sistemul respirator și cardiovascular. În paralel, activitățile industriale din vecinătatea orașelor contribuie la poluarea aerului și a apei, mai ales acolo unde normele de mediu sunt aplicate superficial sau lipsesc. La aceasta realitate deja înfiorătoare se adaugă un consum energetic ridicat provenit din surse fosile, care agravează efectul de seră și determină încălzirea globală, cu repercusiuni asupra climei urbane. În multe orașe din Europa de Est și din sudul global, încălzirea locuințelor cu lemne sau cărbuni, în special în cartierele periferice, produce poluanți periculoși care se acumulează în atmosferă. Ce consecințe există, de fapt, asupra sănătății și mediului Organizația Mondială a Sănătății estimează că poluarea aerului cauzează anual aproximativ șapte milioane de decese premature la nivel global. Particulele fine, care pătrund adânc în plămâni și pot ajunge în sânge, sunt responsabile pentru boli respiratorii cronice, accidente vasculare cerebrale și cancer pulmonar. În orașele mari, concentrațiile de poluanți depășesc frecvent limitele recomandate, iar copiii, vârstnicii și persoanele cu afecțiuni cronice sunt cei mai vulnerabili. Impactul asupra mediului este de asemenea major. Poluarea apei cu substanțe chimice provenite din industrie sau agricultură afectează ecosistemele acvatice și reduce biodiversitatea. Solurile contaminate devin improprii pentru agricultură urbană sau dezvoltări imobiliare durabile. În plus, insulele de căldură urbană, zonele dens construite cu puține spații verzi, exacerbează efectele schimbărilor climatice. Soluții locale cu aplicabilitate globală? Se poate! În ciuda gravității situației, numeroase orașe au reușit să implementeze politici locale care au condus la reducerea semnificativă a poluării. Exemplul orașului Copenhaga este adesea citat în acest sens: o strategie integrată de reducere a traficului auto, extinderea rețelei de piste pentru biciclete și promovarea transportului electric au transformat capitala daneză într-un model de sustenabilitate urbană. La nivelul Europei de Est, orașe precum Cluj-Napoca sau Ljubljana au început să adopte politici similare. Clujul a introdus zone pietonale extinse, a încurajat mobilitatea electrică și a investit în reînnoirea parcului auto al transportului public. Ljubljana, desemnată Capitala Verde a Europei în 2016, a interzis accesul mașinilor în centrul istoric și a extins rețeaua de transport public ecologic. O altă direcție promițătoare este gestionarea deșeurilor prin soluții circulare. Orașe precum San Francisco sau Ljubljana au atins rate de reciclare de peste 60% printr-un sistem eficient de colectare selectivă, taxe diferențiate pentru gunoiul nereciclat și campanii de conștientizare publică. Aceste măsuri reduc atât poluarea solului, cât și emisiile de metan din gropile de gunoi. Cât de importante sunt spațiilor verzi, dar și urbanismul sustenabil Un alt instrument eficient în combaterea poluării urbane este extinderea spațiilor verzi. Arborii urbani au capacitatea de a filtra particulele din aer, de a reduce temperatura ambientală și de a combate efectul de insulă de căldură. Proiecte de tipul „orașelor-sfere verzi”, cum este exemplul Medellin din Columbia, unde autostrăzile au fost transformate în coridoare ecologice, arată cum o strategie de reîmpădurire urbană poate contribui la sănătatea publică și calitatea vieții. Ba mai mult decât atât, politicile de urbanism sustenabil, bazate pe conceptul de „oraș de 15 minute”, în care locuințele, serviciile și spațiile de recreere sunt accesibile pe jos sau cu bicicleta, reduc dependența de automobil și implicit nivelul de poluare. Parisul, sub conducerea primarului Anne Hidalgo, a promovat intens acest model, cu rezultate vizibile în scăderea traficului auto și creșterea calității aerului. Rezultatul se vede, fără niciun dubiu. Rolul educației și de ce ar trebui să ne implicăm cu toții Pentru ca soluțiile locale să funcționeze pe termen lung, este esențial ca populația să fie implicată în procesul decizional și să conștientizeze importanța schimbării comportamentelor. Programele educaționale în școli, campaniile publice și platformele de participare civică pot contribui la o cultură urbană orientată spre sustenabilitate. În Finlanda, de exemplu, lecțiile despre ecologie urbană sunt parte integrantă a programelor școlare, iar copiii sunt implicați în proiecte de monitorizare a calității aerului. În România, inițiativele de tip „bugetare participativă”, cum este cazul Clujului, permit cetățenilor să propună și să voteze proiecte de mediu finanțate din bugetul local. Această formă de implicare sporește legitimitatea deciziilor și încurajează un comportament civic responsabil. Tehnologia ca aliat în lupta cu poluarea Orașele inteligente folosesc din ce în ce mai mult tehnologia pentru a monitoriza și combate poluarea. Senzorii de calitate a aerului instalați pe stâlpii de iluminat sau pe mijloacele de transport public oferă date în timp real, care pot fi integrate în platforme de tip open data. Aceste informații sunt utile atât pentru administrații, cât și pentru cetățeni, care pot evita zonele cu nivel ridicat de poluare. În plus, aplicațiile mobile care indică trasee mai puțin poluate sau care încurajează mersul pe jos și bicicleta devin tot mai populare. Tehnologiile de tip smart grid permit o gestionare mai eficientă a energiei în clădiri, reducând emisiile de CO2. Ar trebui să gândum global, dar să acționăm local Poluarea urbană
Cine controlează viitorul digital al României: statul, companiile sau algoritmii?
Într-o eră digitală aflată într-o continuă expansiune, țara noastră se confruntă cu o dilemă esențială: cine va decide direcția în care ne îndreptăm? Să fie instituțiile publice, marile companii tech sau algoritmii care ne modelează deja alegerile zilnice? O întrebare cât se poate de pertinentă într-un peisaj social, tehnologic și politic tot mai divers și mai complicat. România digitală, între intenții și realitate Digitalizarea în România este un proiect vechi, dar care avansează cu pași inegali. Deși există inițiative promițătoare precum cloudul guvernamental, digitalizarea ANAF sau identitatea digitală, implementarea reală se confruntă cu bariere birocratice, lipsă de coerență politică și subfinanțare cronică. Conform indicelui DESI (Digital Economy and Society Index) al Comisiei Europene, România continuă să ocupe ultimele poziții în UE în ceea ce privește integrarea tehnologiei digitale în sectorul public. În 2024, doar 34% dintre români folosesc servicii publice digitale, față de media UE de peste 70%. Acest decalaj reflectă, dacă mai era nevoie, o problemă sistemică: România a lăsat digitalizarea pe mâna „inițiativelor”, nu a unei strategii coerente. În lipsa unei viziuni ferme, cine preia controlul asupra viitorului digital? Statul român, între reglementare și dependență tehnologică Statul are, în teorie, rolul de a garanta interesul public în spațiul digital. Cu toate acestea, puterea reală de reglementare pare diluată în fața companiilor mari și a presiunii internaționale. În 2023, guvernul a anunțat intenția de a construi un „cloud guvernamental”, care se traduce printr-o infrastructură strategică ce ar trebui să unifice și securizeze datele instituțiilor publice. Proiectul este vital, însă întârzie din cauza licitațiilor amânate și a dezacordurilor între instituții (STS, ADR, SRI). Între timp, datele cetățenilor sunt stocate fragmentat, uneori pe servere din afara țării, iar unele instituții încă folosesc faxul sau semnătura pe hârtie, deși în 2025 poate părea o glumă proastă – nu este. Mai mult, statul român se confruntă cu o dependență acută de soluții tehnologice private, multe dezvoltate de companii din afara granițelor. De la platformele de educație online până la sistemele de sănătate digitală, lipsa unei infrastructuri proprii îl obligă să externalizeze componente esențiale. Această dependență ridică întrebări serioase despre suveranitatea digitală a României. Cine controlează cu adevărat infrastructura care gestionează datele noastre, statul sau furnizorii externi? Și dacă sunt externi, despre cine este vorba? Nu de alta, dar dacă unele variante nu ne sperie chiar atât de mult, altele cu siguranță, da. Marile companii tech, furnizori sau actori politici? Multinaționalele din domeniul tehnologic, de la Meta și Google, la Amazon și Microsoft, au devenit actori cu o influență globală care adesea depășește puterea unui stat. România nu face excepție. Majoritatea infrastructurii cloud, a aplicațiilor educaționale și a serviciilor de comunicații sunt operate de companii americane. Aceste firme oferă servicii gratuite sau cel mult destul de ieftine, dar cu un cost ascuns: colectarea de date, modelarea comportamentului digital și impunerea unor reguli algoritmice care scapă controlului democratic. Să ne amintim de alegerile cele multe pe care le-am tot avut și cum au reușit să fragmenteze și polarizeze opiniile cetățenilor și este destul. De exemplu, algoritmii de recomandare ai rețelelor de socializare influențează deja felul în care românii consumă informații, votează sau protestează. În lipsa unei reglementări locale, aceste sisteme devin formatori de opinie invizibili. În cazul dezinformării legate de vaccinare sau războiul din Ucraina, algoritmii au amplificat conținuturi controversate și uneori toxice. Totodată, companiile tech își consolidează prezența fizică în România prin centre de date, birouri regionale sau parteneriate educaționale. Această investiție are și beneficii (locuri de muncă, know-how), dar poate conduce la o digitalizare dictată de interese comerciale, nu sociale, din păcate. Algoritmii: control invizibil și lipsit de responsabilitate Poate cel mai subtil actor în ecuația controlului digital este algoritmul. Sistemele de inteligență artificială și machine learning sunt deja folosite în România pentru credit scoring, selecție de CV-uri, alocare de reclame sau monitorizarea traficului. Problema este că aceste sisteme funcționează ca „cutii negre”: sunt greu de înțeles, aproape imposibil de contestat și nu li se poate imputa absolut nimic, referitor la capitolul responsabilitate. Dacă un algoritm îți refuză un credit sau îți blochează un cont, cine răspunde pentru asta? Va interveni un om pentru a corecta greșeala, în cazul în care s-a produs una? Mai grav, multe instituții publice din România adoptă soluții AI fără să înțeleagă implicațiile juridice sau etice. Spre exemplu, proiectele pilot de recunoaștere facială sau analiză predictivă în poliție nu au fost însoțite de consultări publice sau evaluări de impact. În acest context, algoritmii riscă să devină o formă de putere tehnocratică opacă și incontrolabilă. Lipsa de alfabetizare digitală, teren fertil pentru manipulare Într-o țară în care 42% din populație este analfabetă funcțional digital, conform Eurostat, riscurile sunt și mai mari. Cetățenii nu au instrumentele necesare pentru a înțelege cum funcționează aplicațiile pe care le folosesc sau pentru a evalua critic sursele de informație. Această lipsă de educație digitală transformă cetățeanul într-un consumator pasiv, nu într-un agent activ al propriei realități digitale. În acest context, atât statul, cât și companiile tech sau algoritmii pot prelua controlul cu ușurință, fără opoziție socială reală. Îți sună cunoscut, nu? Iar dacă nu, ieși din bula ta, de pe internet, și privește și în grădina vecinului pentru a observa o tendință absolut înfiorătoare. Posibile soluții, de la „suveranitate” digitală la educație critică România are nevoie urgentă de o strategie coerentă de suveranitate digitală, centrată pe interesul public. Aceasta ar trebui să includă: dezvoltarea unui cloud guvernamental propriu, auditat transparent; legi clare privind utilizarea AI în sectorul public; investiții în open-source și tehnologie locală; alfabetizare digitală în școli, dar și pentru adulți; încurajarea participării civice în dezbaterea tehnologică. Ba chiar mai mult decât atât, reglementarea platformelor digitale la nivel european, prin legislații precum Digital Services Act, trebuie aplicată cu rigurozitate în România, inclusiv prin autorități naționale independente și bine finanțate. O alegere de viziune, nu doar de tehnologie Controlul viitorului digital al României nu este doar o problemă tehnologică. Este o chestiune de viziune democratică, „suveranitate” (nu cea promovată de unele partide, ci în adevăratul sens al cuvântului) și echitate. În acest moment,
Generația crescută cu AI – Cum se schimbă gândirea tinerilor din 2025 în contact cu algoritmii de inteligență artificială
La fel cum generațiile anterioare au fost modelate de apariția internetului, a televiziunii sau a rețelelor de socializare, tinerii de astăzi sunt definiți din ce în ce mai mult prin interacțiunea lor constantă cu inteligența artificială. De la algoritmii care le personalizează fluxurile de conținut până la asistenții virtuali care le răspund la întrebări, AI a devenit un actor invizibil, dar influent, în dezvoltarea cognitivă și emoțională a copiilor și adolescenților. Cu toate acestea, puțini adulți înțeleg amploarea cu care aceste interacțiuni afectează formarea gândirii, comportamentelor și chiar a valorilor tinerei generații. Inteligența artificială nu mai este doar un subiect de laborator sau un termen fantezist din science-fiction Chatboții, algoritmi de recomandare, filtre predictive și sisteme adaptive de învățare sunt acum integrate în mod firesc într-o varietate de produse digitale: TikTok, YouTube, Instagram, Netflix, Spotify, Google, ChatGPT, Duolingo, Khan Academy și lista continuă. Copiii nu mai navighează internetul, ci sunt navigați prin el, în funcție de un set de preferințe, istorii de click și comportamente anticipate. Dincolo de comoditate și eficiență, această mediere permanentă ridică întrebări serioase despre autonomie, capacitatea de a gândi critic și conștiința propriilor alegeri. Mintea algoritmizabilă, cum se schimbă procesele cognitive Contactul timpuriu cu AI modifică modul în care copiii învață, gândesc, iau decizii și se raportează la lume. Spre deosebire de generațiile care se bazau pe manuale, învățare repetitivă și interacțiune umană, noii utilizatori cresc într-un mediu unde AI-ul este parte a procesului cognitiv. Atunci când un copil caută răspunsuri pe Google sau cere sfaturi unui chatbot educațional, el nu doar obține informații, ci împreună cu ele adoptă un stil de gândire algoritmic. Algoritmii operează pe baza selecției, predicției și optimizării. Aceasta devine, implicit, logica mentală pe care o interiorizează copiii. Se caută, așadar, răspunsul corect între-un set limitat de opțiuni. Se evită ambiguitatea, gândirea laterală sau procesele introspective de durată. De exemplu, platformele educaționale adaptive, altfel extrem de utile, tind să reducă complexitatea învățării la o succesiune de sarcini cuantificabile, care nu încurajează explorarea neconvențională sau analiza critică. Mai mult, AI-ul este prin natura sa orientat către rezultat, nu către proces. Copiii sunt astfel expuși unei culturi a performanței automate, unde contează rapiditatea cu care ajungi la răspuns, nu profunzimea cu care l-ai construit. Această orientare riscă să reducă capacitatea de reflecție, toleranța la frustrare și apetitul pentru dezbatere. Cât despre creativitate, aceasta riscă să fie minimizată, alimentată de modele statistice produse chiar de AI, în loc să izvorască din greșeli sau curiozitate, așa cum se întâmplă, de regulă, în mintea umană. Personalizarea excesivă și bulele cognitive, ce se întâmplă de fapt Unul dintre principalele avantaje promise de AI este personalizarea experienței. Algoritmii oferă recomandări „pe gustul tău”, fie că e vorba de muzică, filme, știri sau chiar conținut educațional. Însă această personalizare excesivă are și reversul medaliei: crearea unor bule informaționale care pot limita expunerea la idei diferite și pot îngusta gândirea critică. Tinerii care primesc doar conținuturi care le confirmă preferințele riscă să nu mai dezvolte capacitatea de a confrunta opinii divergente sau de a analiza argumente contradictorii. De asemenea, se pierde simțul descoperirii spontane. Spre deosebire de o bibliotecă clasică, unde poți da peste o carte la care nu te-ai fi gândit niciodată, algoritmii te conduc către ceea ce este deja validat de propriul tău istoric digital. Acest fenomen este agravat de dinamica rețelelor de socializare, unde AI-ul prioritizează conținutul cu potențial de engagement maxim, nu neapărat cel cu valoare informativă sau educativă. Astfel, se creează o distorsiune a realității, unde emoția primează asupra rațiunii, iar superficialul este privilegiat în detrimentul profundului. Influența asupra identității și relațiilor interumane AI-ul joacă. fără dar și poate, un rol tot mai important și în procesul de formare a identității. Avataruri, filtre, recomandări de look sau stil, aplicații de generare de imagini sau texte: toate acestea contribuie la modelarea modului în care tinerii se percep pe sine și cum aleg să se prezinte în fața celorlalți. În contextul în care imaginea personală este din ce în ce mai mediată de tehnologie, apare riscul disocierii dintre identitatea reală și cea proiectată. Mai mult decât atât, interacțiunile facilitate de AI, de exemplu, chatboții care simulează prietenia sau consilierea, pot slăbi nevoia de relații cu oameni adevărați și pot încuraja retragerea într-un confort emoțional artificial și, evident, adesea dăunător. Relațiile interpersonale devin astfel filtrate de interfețe algoritmice care prioritizează eficiența, reacțiile rapide, confirmarea socială. Empatia, toleranța, negocierea diferenței se exersează din ce înce mai rar. Există chiar riscul ca, obișnuiți cu promptitudinea AI-ului, tinerii să devină mai puțin răbdători față de complexitatea și imprevizibilitatea unei ființe umane, de cele mai multe ori lentă în gândire sau reacție. Educația sub presiunea algoritmilor de inteligență artificială Un alt domeniu profund influențat de AI este educația. De la evaluarea automată a cunoștințelor până la programe de învățare personalizată, tehnologia transformă radical felul în care elevii interacn care elevii interacu021ionează cu informația. Avantajele sunt evidente: acces rapid la resurse, adaptare la ritmul fiecărui elev, feedback imediat. Dar pericolele stau în detalii: ce tipuri de învățare favorizează aceste sisteme? Care sunt valorile pe care le integrează? Ce abilități sociale se pierd când procesul educațional devine o interacțiune cu o aplicație? Există riscul ca rolul profesorului să fie subminat în favoarea unui tutore digital perceput drept mai competent sau mai obiectiv. În realitate, AI-ul este doar o extensie a celor care l-au conceput, cu toate limitele, prejudecāțile și prioritățile acestora. Fără o gândire critică solidă, elevii riscă să considere răspunsurile AI-ului ca fiind absolute, infailibile. Cine modelează algoritmii care ne modelează? Un aspect esențial, adesea ignorat, este opacitatea cu care funcționează algoritmii. Majoritatea utilizatorilor tineri nu știu că fluxul de TikTok sau feed-ul de Instagram sunt rezultatul unor sisteme complexe de clasificare, selecție și predicție. Ei nu par să știe ce date sunt colectate, cum sunt folosite și cine le controlează. Această lipsă de transparență alimentează un raport pasiv cu tehnologia: este acolo, funcționează, deci este de neschimbat. Educația digitală ar trebui să includă obligatoriu alfabetizare algoritmică: cum funcționează un algoritm, cum ne
PC Game Pass și GeForce Now – cum transformi un PC ieftin, un Mac sau orice smartphone recent într-o consolă de gaming de top cu acces la cele mai noi jocuri
În 2025 industria de gaming trece printr-o revoluție liniștită, dar profundă. Puterea de calcul necesară pentru cele mai pretențioase jocuri nu mai stă neapărat pe biroul tău sub forma unui tower masiv ori a unei plăci video de mii de lei, ci în centre de date aflate la sute sau mii de kilometri depărtare. Serviciile de streaming precum GeForce Now te lasă să împrumuți, la cerere, un PC virtual cu placă video de ultimă generație, iar tot ce ai nevoie local este un ecran, un controller sau o tastatură, o conexiune stabilă la internet şi un abonament lunar. Practic, investiția iniţială scade dramatic: nu mai cumperi hardware nou la fiecare doi-trei ani, ci te abonezi la „putere de calcul” din cloud şi o foloseşti ori de câte ori vrei să te joci. În acelaşi timp, modelul de plată pe joc dispare treptat din topul priorităţilor. Cu un singur abonament PC Game Pass primeşti acces instant la o bibliotecă ce include atât lansări „Ziua 1“, cât şi hituri din anii anteriori. Nu-ţi mai faci griji că trebuie să dai 350–400 lei pe fiecare titlu nou; plăteşti echivalentul a două pizza pe lună şi joci tot ce apare sub umbrela Xbox Game Studios, Bethesda, EA Play şi mulţi alţii. Când combini cele două servicii — Game Pass pentru conţinut şi GeForce Now pentru hardware — un laptop office vechi de opt ani, un MacBook Air sau chiar un telefon devin, fără exagerare, o consolă next-gen portabilă. Microsoft Game Pass îți oferă acces la cele mai noi jocuri contra unui abonament PC Game Pass: Jocuri de ultimă oră pe orice PC PC Game Pass este un abonament lunar de la Xbox care îți oferă acces la sute de jocuri de înaltă calitate pe PC, inclusiv titluri noi chiar din ziua lansării lor. Cu PC Game Pass, nu mai trebuie să cumperi fiecare joc în parte – plătești o taxă fixă și ai la dispoziție o bibliotecă imensă, de la blockbuster-ele momentului la hituri apreciate din anii anteriori. Spre exemplu, în 2024 poți juca Senua’s Saga: Hellblade II (lansat în mai 2024) imediat ce apare, fără cost suplimentar, la fel cum în 2023 jocuri precum Starfield sau noul Forza Motorsport au fost disponibile în abonament de la Ziua 1. Se anunță și titluri majore pentru 2025 – de pildă, RPG-ul Avowed are lansarea programată pe 18 februarie 2025 și va putea fi jucat pe PC încă din prima zi prin Game Pass , la fel ca Microsoft Flight Simulator 2024 (disponibil din prima zi de lansare pe Game Pass în noiembrie 2024). Alături de acestea, abonamentul include și jocuri populare din anii trecuți – de la aventuri premiate la clasice moderne și jocuri indie de succes – așa că vei găsi mereu ceva interesant de jucat. Pe lângă noutăți și exclusivități Xbox, PC Game Pass include și acces la EA Play, serviciul cu jocuri de la Electronic Arts (FIFA, Need for Speed, Battlefield etc.), fără cost suplimentar. Tot ce trebuie să faci este să legi contul tău EA de aplicația Xbox, iar apoi poți descărca și juca zeci de titluri EA din biblioteca oferită. Practic, cu un singur abonament unificat ai atât catalogul Xbox (inclusiv jocurile Bethesda precum Fallout, Elder Scrolls sau DOOM), cât și pe cel EA, economisind bani frumoși față de achiziția separată a fiecărui joc. Tipuri de abonament Game Pass și prețuri actuale Xbox pune la dispoziție mai multe tipuri de abonamente Game Pass, adaptate preferințelor: PC Game Pass – acces la biblioteca Game Pass pe Windows PC. În România costă 40 lei pe lună (după o ofertă inițială de 14 zile la ~5 lei) . Acest abonament include și EA Play pe PC, dar nu oferă beneficii pe consola Xbox sau jocuri în cloud streaming. Game Pass Ultimate – pachetul complet, ce combină PC Game Pass + Game Pass pentru console + Xbox Live Gold/Multiplayer online (acum numit Game Pass Core pentru console) + acces la Xbox Cloud Gaming (streaming de jocuri în cloud pe dispozitive mobile, PC sau console). Practic, Ultimate îți oferă toate avantajele pe toate platformele. Prețul la nivel global este ~15$ (aprox. 17€) pe lună, iar în unele țări a crescut recent la echivalentul a ~60-70 lei pe lună. (Notă: În România, abonamentul PC Game Pass este disponibil oficial, în timp ce Ultimate poate necesita metode alternative pentru activare, deoarece serviciul de cloud streaming nu este încă pe deplin lansat local.) Game Pass Console (Standard) – destinat jucătorilor pe console Xbox Series X|S sau Xbox One, oferă acces la biblioteca Game Pass doar pe consolă. Costă ~10€ pe lună (în România acest plan standalone nu a fost lansat, majoritatea optând pentru Ultimate). Game Pass Core – înlocuitorul fostului Xbox Live Gold, necesar pentru multiplayer online pe consolă. Include și o selecție de ~25 de jocuri disponibile de jucat pe consolă. Este cel mai ieftin nivel (aprox. 10$ pentru 3 luni), însă nu include acces la biblioteca extinsă Game Pass de pe PC sau consolă. Pentru scopul acestui articol ne vom referi în principal la PC Game Pass, întrucât ținta este să jucăm pe PC-uri modeste sau dispozitive mobile. Cu ~40 lei pe lună ai astfel acces legal la un catalog imens de jocuri, unele lansate de câteva zile sau săptămâni, fără să fie nevoie să faci investiții în componente hardware sau să cumperi jocurile separat. Este, din experiența mea, unul dintre cele mai bune rapoarte calitate-preț din gaming-ul modern – practic transformă orice PC, chiar și unul ieftin, într-o „bibliotecă de jocuri” de nivel AAA. GeForce Now îți aduce jocurile favorite inclusiv pe un Smart TV din ultimii ani GeForce Now: Puterea unui PC high-end din cloud, pe orice dispozitiv NVIDIA GeForce Now (GFN) este serviciul de cloud gaming care îți transformă instant laptopul vechi, desktopul modest, Mac-ul sau chiar telefonul într-un PC de gaming de top. Cum e posibil? Simplu: jocurile rulează de fapt pe serverele performante ale NVIDIA, dotate cu plăci video GeForce RTX de ultimă generație, iar tu primești prin streaming video
Cum s-a schimbat la față învățământul românesc datorită digitalizării. Cu bune, cu rele, nu mai este ca pe vremea noastră
În ultimul deceniu, digitalizarea educației a devenit o prioritate globală, iar România nu a făcut excepție. De la implementarea platformelor online până la integrarea unor tehnologii avansate de învățare și evaluare, tranziția către un sistem educațional digitalizat este un proces complex, care aduce cu sine atât provocări, cât și oportunități semnificative. Hai să vedem drumul parcurs de România în ultimii zece ani în ceea ce privește digitalizarea educației, provocările cu care s-a confruntat, dar și oportunitățile pe care le aduce acest proces pentru viitorul educațional al țării. Digitalizarea educației în România, de la începuturi Tranziția către digitalizarea educației în România a fost un proces treptat, marcat de inițiative sporadice și de o serie de proiecte pilot, unele eșuate lamentabil. În România, au fost implementate câteva măsuri pentru a integra tehnologia în învățământul preuniversitar și universitar. Totuși, dezvoltarea unei infrastructuri adecvate, a unor platforme educaționale accesibile și a unui cadru legislativ coerent a fost lentă, iar digitalizarea nu a fost uniformă la nivel național. Un moment de cotitură a fost criza sanitară globală din 2020, care a forțat autoritățile să adopte rapid soluții digitale pentru continuarea procesului educațional în condițiile restricțiilor impuse de pandemie. În această perioadă, școlile și universitățile din România au fost nevoite să migreze într-un timp record către învățământul online, iar acest proces a adus în prim-plan atât lacunele infrastructurii educaționale, cât și potențialul educației digitale. Provocările digitalizării educației în România Unul dintre cele mai mari obstacole în calea digitalizării educației în România este inegalitatea în accesul la tehnologie. În timp ce în orașele mari și în școlile private elevii și cadrele didactice au avut acces la echipamente adecvate și conexiuni de internet rapide, în mediul rural și în școlile din zonele defavorizate, acest acces a fost limitat. Aceasta a dus la o diferențiere semnificativă în calitatea educației, pe măsură ce elevii din mediul rural au fost dezavantajați în fața colegilor lor din mediul urban. Conform unui raport al Comisiei Europene, aproximativ 40% dintre elevii din zonele rurale din România nu aveau acces la internet de mare viteză, iar un procent considerabil nu dețineau laptopuri sau tablete, iar acest lucru a făcut învățământul online mult mai dificil. În acest context, una dintre cele mai mari provocări ale digitalizării educației în România este reducerea acestei prăpastii digitale și asigurarea accesului egal la tehnologie pentru toți elevii, indiferent de locația sau statutul lor economic. Un alt punct critic în procesul de digitalizare a educației în România este pregătirea insuficientă a cadrelor didactice pentru utilizarea eficientă a tehnologiilor educaționale. Chiar dacă în ultimii ani au fost organizate diverse cursuri și programe de formare, multe dintre acestea nu au reușit să ajungă la toți profesori sau să răspundă necesităților lor reale. Mulți profesori din mediul rural nu aveau pregătirea necesară pentru a folosi platforme online sau pentru a crea materiale didactice digitale interactive. Ba mai mult decât atât, lipsa unei instruiri continue și a unui sistem de suport tehnic eficient în școli a făcut ca digitalizarea să fie, adesea, privită mai degrabă ca o obligație birocratică decât ca o oportunitate de îmbunătățire a procesului educațional. Astfel, succesul digitalizării depinde în mare măsură de capacitatea cadrelor didactice de a învăța și de a aplica noile tehnologii într-un mod eficient. Resistența la schimbare Deși tinerii din România sunt, în general, mult mai deschiși către tehnologie, unele cadre didactice și autorități educaționale au manifestat o reticență față de implementarea pe scară largă a digitalizării. Acest lucru este cauzat adesea de lipsa de încredere în eficiența tehnologiilor educaționale, precum și unei mentalități conservatoare care vede educația ca pe un domeniu în care schimbările rapide sunt percepute ca riscante. În plus, unele voci susțin că învățământul digitalizat poate reduce calitatea interacțiunilor directe între profesori și elevi, ceea ce poate avea un impact negativ asupra dezvoltării cognitive și sociale a tinerelor generații. În acest sens, digitalizarea educației a întâmpinat o opoziție fermă, care s-a materializat, de exemplu, în refuzul unor cadre didactice de a adopta platformele online pentru cursuri sau evaluări. Chiar și în cadrul unor școli care dispun de tehnologie adecvată, s-a observat o utilizare insuficientă a acesteia în activitățile de zi cu zi. Despre protecția datelor și securitatea cibernetică Digitalizarea educației aduce cu sine inclusiv provocări legate de protecția datelor personale ale elevilor și profesorilor. În contextul în care tot mai multe platforme și aplicații sunt utilizate pentru învățarea online, securitatea cibernetică devine o preocupare majoră. Atât datele elevilor, cât și materialele educaționale create și distribuite digital sunt expuse riscului de atacuri cibernetice, iar acest lucru poate afecta încrederea în utilizarea pe scară largă a platformelor digitale în educație. În acest sens, autoritățile trebuie să dezvolte un cadru legislativ clar și eficient privind protecția datelor în mediul digital educațional, pentru a preveni utilizarea incorectă a informațiilor personale și pentru a asigura o experiență educațională sigură și responsabilă. Ce oportunități există, de fapt Una dintre cele mai mari oportunități oferite de digitalizarea educației este extinderea accesului la educație de calitate, indiferent de locație sau statutul economic. În trecut, elevii din mediul rural aveau acces limitat la resurse educaționale și la profesori de specialitate, dar învățământul online și platformele educaționale digitale permit acum ca acești elevi să participe la cursuri și să aibă acces la materialele didactice de care au nevoie. Acest lucru poate ajuta la reducerea disparităților educaționale și la crearea unui sistem de învățământ mai echitabil. În plus, digitalizarea permite accesul rapid la resurse educaționale online de calitate, cum ar fi cursuri, tutoriale, platforme de învățare colaborativă și biblioteci digitale. Elevii pot învăța într-un ritm propriu, având la dispoziție resurse care nu erau disponibile în mod tradițional. Într-o lume din ce în ce mai digitalizată, competențele digitale sunt esențiale pentru integrarea în piața muncii și pentru participarea activă în societate. Digitalizarea educației contribuie la formarea unor tineri care sunt mai bine pregătiți pentru provocările viitorului, învățând să folosească tehnologiile în mod eficient. De asemenea, profesorii beneficiază de o mai bună formare în utilizarea tehnologiilor educaționale, ceea ce le permite să creeze un mediu de învățare
ASUS Zenbook Ceraluminium, laptopul ca accesoriu de fashion între natură și AI. Ce înseamnă filozofia Design you can feel dezvăluită la Milano Design Week
Într-o perioadă în care tehnologia și moda se întrepătrund tot mai mult, apare un moment în care un laptop nu mai este doar un instrument de lucru, ci și o expresie a personalității tale. Așa ia naștere conceptul de „accesoriu de fashion” pentru un dispozitiv care, până nu demult, era privit drept o simplă unealtă. În acest context, brandul taiwanez ASUS a decis să-și prezinte noul Zenbook Ceraluminum în cadrul celebrului eveniment Milan Design Week 2025. Expoziția poartă numele „Design You Can Feel” și, așa cum sugerează și titlul, își propune să-ți ofere o experiență senzorială autentică, împletită cu tehnologie de ultimă oră și elemente inspirate din natură. Organizată la Galleria Meravigli, un spațiu istoric Art Nouveau din anii ’20, expoziția mizează pe trei direcții majore: materialitate, execuție de precizie și inteligență artificială. Fiecare dintre acestea te duce cu gândul la un domeniu diferit – design, inginerie, inovație. Însă, privite împreună, îți dezvăluie filozofia completă a brandului ASUS. Conceptul „Design You Can Feel” reunește toate calitățile importante pentru un produs modern: să fie ușor, rezistent, să aibă o estetică elaborată și să profite de puterea AI pentru a-ți simplifica viața de zi cu zi. Astfel, ASUS Zenbook Ceraluminum devine un adevărat manifest pentru cei care vor să iasă din rutina clasică a laptopurilor convenționale și să îmbrățișeze noile tendințe din tehnologie și design. Expoziția ASUS Design You Can Feel de la Milano / foto: Playtech Primul contact cu „Design You Can Feel” Dacă îți place să descoperi universul fascinant al fuziunii dintre tehnologie și artă, expoziția „Design You Can Feel” este locul în care te poți convinge singur de modul în care designul impactează experiența cotidiană. În perioada 8 – 13 aprilie 2025, Galleria Meravigli își deschide porțile zilnic, între orele 10:00 și 18:00, pentru a expune produse inovatoare și instalații interactive care ilustrează crezul ASUS în materie de design și sustenabilitate. În centrul atenției se află o instalație senzorială inedită, intitulată „Willful Wonder”, semnată de Studio INI, un grup de design experimental condus de Nassia Inglessis. Prin această abordare, ASUS iese din zona de confort a unui simplu brand de IT și dovedește că un laptop poate fi analizat ca o piesă de design cu valențe artistice. Ce face această instalație atât de specială? În primul rând, folosește elemente de arhitectură cinetică, răspunzând la prezența vizitatorilor și interacționând cu aceștia în timp real. Structura e formată din panouri semi-transparente, asemănătoare unor aripi, care se deschid și se închid pe măsură ce înaintezi. Aluminiul tip fagure și Ceraluminum™ – un material brevetat de ASUS – reflectă lumina diferit în funcție de unghi, transformând călătoria prin instalație într-o experiență multisenzorială. În plus, la fiecare atingere, schimbările de conductivitate sunt înregistrate și convertite într-un algoritm AI, reușind să creeze o proiecție vizuală a interacțiunilor tale cu structura. Practic, „Willful Wonder” te face parte activă din designul final, iar tu devii co-autor al unei sculpturi temporare ce se transformă continuu. ASUS Zenbook Ceraluminium – instalație Studio INI la Milano / foto: Playtech ASUS Zenbook Ceraluminum, de la concept la realitate Noutatea absolută a acestei expoziții este lansarea unor laptopuri Zenbook cu adevărat speciale, denumite „Ceraluminum™ Signature Edition”. Aceste ediții sunt inspirate de peisaje naturale emblematice și vin în patru finisaje diferite – Obsidian Black, Pamukkale White, Terra Mocha și Luminous Blue – fiecare reprezentând un peisaj distinct, modelat de forțele naturii. ASUS a investit ani de cercetare pentru a aduce pe piață un material care să fie, în același timp, rezistent și ușor, combinând proprietățile ceramice cu maleabilitatea aluminiului. Procesul unic, denumit „ceramizare”, constă într-o transformare a suprafeței de aluminiu prin descărcări de plasmă, obținându-se astfel o carcasă de laptop de trei ori mai dură decât aluminiul anodizat, fără a sacrifica greutatea redusă. În cadrul expoziției, vei putea să explorezi îndeaproape modul în care ASUS a conceput acest „modern alchemy” – transformarea unui metal comun într-un material premium, cu o textură specială și rezistență sporită la uzură, amprente sau zgârieturi. Este o abordare ce reflectă filosofia brandului de a se inspira din natură, respectând-o în același timp. Pe lângă proprietățile mecanice impresionante, Ceraluminum™ este și un material prietenos cu mediul. ASUS a eliminat procedeele chimice poluante din procesul de fabricație și a ales o metodă 100% reciclabilă, confirmând interesul companiei de a investi în tehnologii sustenabile. Această „alchimie modernă” îți arată că designul nu se oprește la suprafață și se extinde la inovații ce pot redefini viitorul dispozitivelor portabile. ASUS Zenbook A14_UX3407 / foto: ASUS Tehnologie, modă și durabilitate Pentru ca Zenbook Ceraluminum să devină un „accesoriu de fashion”, ASUS a mizat pe două direcții majore: estetica minimalistă și performanța de top. Astfel, designul se păstrează curat și elegant, cu linii subțiri care accentuează impresia de produs de lux. Dacă te încântă ideea unui dispozitiv portabil care să-ți reflecte personalitatea, Zenbook Ceraluminum vine cu finisaje inspirate de natură și texturi ce creează o legătură emoțională între device și utilizator. Fiecare laptop pare a spune o poveste despre un peisaj îndepărtat, fie că e vorba de peisaje vulcanice, terase albe de calcar, dune nisipoase sau ape bioluminiscente. Durabilitatea intră și ea în ecuație nu doar din perspectivă mecanică, ci și prin prisma faptului că toate aceste produse sunt concepute pentru a te ține departe de încărcător cât mai mult timp și de a-ți oferi portabilitate sporită. Modelele Zenbook din colecțiile A14, S14, S16 sau DUO au integrate baterii de lungă durată, un sistem de răcire inteligent și cântăresc puțin peste 1 kg, astfel încât să poți lucra la proiectele tale fără să te simți ancorat de o priză. Mai mult decât atât, conceptul de durabilitate se extinde și în zona experienței de utilizare: de la protecția anti-amprentă și rezistența la șocuri, până la opțiuni avansate de securitate, cum ar fi recunoașterea facială și Adaptive Lock. Rezultatul final: un produs care nu doar că arată bine, dar își și respectă promisiunea de fiabilitate pe termen lung. ASUS Zenbook Ceraluminium dezvăluit la Milano în ediție limitată / foto: Playtech Inteligența artificială și interacțiunea senzorială Unul
REVIEW AMD Ryzen 9800X3D, în echipă cu Radeon RX 9070 – jocurile tale de top nu au arătat niciodată mai bine. Investiția care te scapă de stres la gaming, proiectare, muncă, relaxare
Anul 2025 vine la pachet cu unele dintre cele mai ambițioase jocuri și aplicații care solicită intens hardware-ul, iar procesorul AMD Ryzen 7 9800X3D se profilează ca o piesă centrală în configurațiile de vârf. Acest CPU promite să ofere avantajul suprem în gaming și performanță solidă în multitasking sau creație de conținut, consolidând poziția AMD în segmentul high-end. Având la bază arhitectura Zen 5 și a doua generație de tehnologie 3D V-Cache, 9800X3D țintește direct coroana de cel mai bun procesor de gaming al momentului . În același timp, cele 8 nuclee ale sale promit suficientă putere brută pentru sarcini de productivitate, de la editare video 4K la modelare 3D, ceea ce îl face o alegere atrăgătoare pentru utilizatorii care vor un sistem polivalent. În continuare, vom analiza în detaliu specificațiile tehnice, arhitectura, rezultatele în benchmark-uri și comportamentul în scenarii reale, pentru a vedea dacă AMD Ryzen 7 9800X3D își merită titlul de investiție solidă în 2025. AMD continuă strategia 3D V-Cache cu Ryzen 7 9800X3D, un procesor conceput special pentru a domina performanța în jocuri printr-o memorie cache L3 masivă și frecvențe înalte, menținând totodată o eficiență bună în sarcinile multi-core. REVIEW AMD Ryzen 9800X3D – Specificații tehnice și arhitectura Zen 5 Ryzen 7 9800X3D este construit pe noua microarhitectură Zen 5 , aducând optimizări față de generația anterioară în ceea ce privește eficiența și performanța per tact. Procesorul dispune de 8 nuclee și 16 fluxuri de execuție (threads) și este produs pe platforma AM5, cu suport pentru cele mai noi tehnologii de memorie și interconectare. Iată un rezumat al specificațiilor sale cheie: • Arhitectură: AMD Zen 5 pe socket AM5, compatibil PCIe 5.0 și DDR5 • Nuclee / Thread-uri: 8 nuclee fizice, 16 fire de execuție • Frecvențe: ~4,7 GHz bază, boost până la 5,2 GHz (ușor peste generația precedentă) • Cache: 96 MB L3 total (32 MB on-die + 64 MB 3D V-Cache) și 8 MB L2 • Memorie suportată: Până la DDR5-5600 (și peste, cu overclock sau AMD EXPO), dual-channel • TDP: 120 W (similar cu predecesorul, menținând o eficiență bună consum/performanță) Arhitectura Zen 5 aduce îmbunătățiri de IPC (instrucțiuni per ciclu) față de Zen 4, optimizând predicția de ramură și lățimea de execuție, ceea ce se traduce în performanțe mai bune atât în single-core, cât și în multi-core. Integrând tehnologia 3D V-Cache de a doua generație, procesorul beneficiază de un cache L3 masiv de 96 MB , amplasat parțial pe un chip suplimentar plasat deasupra nucleelor. Această memorie cache ultra-rapidă reduce latențele accesului la date și are un impact deosebit de vizibil în jocuri și alte aplicații care accesează intensiv datele. Practic, Ryzen 7 9800X3D combină avantajele unei arhitecturi CPU moderne cu beneficiile aduse de cache-ul extins, pentru a livra atât frecvențe înalte, cât și flux continuu de date către nuclee. De asemenea, platforma AM5 pe care rulează acest procesor s-a maturizat până în 2025, oferind suport stabil pentru memorii DDR5 la viteze ridicate și pentru interfața PCIe 5.0. Asta înseamnă că, pe lângă performanța brută a procesorului, utilizatorii pot beneficia de SSD-uri ultra-rapide și de plăci grafice next-gen la potențial maxim, fără ca procesorul să devină un factor limitativ. Cu un TDP de 120W, 9800X3D reușește să mențină un echilibru între performanță și consum/temperaturi – un aspect important pentru fiabilitatea pe termen lung și pentru configurarea sistemelor de răcire. Nu în ultimul rând, trebuie menționat că procesorul vine fără cooler stock în pachet , așa cum este de așteptat la acest nivel, deci este recomandată o soluție de răcire pe măsura (~un cooler pe lichid sau aer de înaltă performanță) pentru a atinge frecvențele boost maxime în sarcini susținute, cum am avut de la Corsair în imaginile atașate. Un sistem capabil de gaming în 2025 cu AMD Ryzen 9800X3D REVIEW AMD Ryzen 9800X3D – Performanță în gaming Scopul principal declarat al lui Ryzen 7 9800X3D este să ofere cea mai bună experiență de gaming posibilă pe un procesor desktop mainstream. Pentru a testa acest lucru, am pus sistemul de review la treabă cu câteva dintre cele mai solicitante și așteptate titluri ale lui 2025 : Dune Awakening, S.T.A.L.K.E.R. 2: Heart of Chornobyl și Indiana Jones and the Great Circle. Configurația de test a inclus o placă video de ultimă generație AMD Radeon RX 9070, 32 GB RAM DDR5-6000 și a rulat jocurile la setări ultra. Rezultatele ne-au arătat un procesor care practic elimină orice potențial bottleneck al GPU-ului , furnizând cadre pe secundă ridicate și consistente, chiar și în scenele cele mai aglomerate. În Dune Awakening – un MMO survival open-world renumit pentru mediul său vast pe planeta Arrakis – 9800X3D a reușit să mențină în medie ~61,5 FPS la rezoluție 1440p, cu detalii la nivel Ultra în benchmark-ul disponibil pentru descărcare pe Steam. Momentan nu s-a lansat jocul complet, dar arată impresionant și se comportă impecabil pe această configurație. S.T.A.L.K.E.R. 2: Heart of Chornobyl este un alt test dur pentru orice CPU, combinând elemente de open-world cu grafică bogată și Inteligență Artificială complexă pentru NPC-uri. În acest titlu, sistemul cu Ryzen 9800X3D a oferit un gameplay excelent la 1440p Ultra, cu o medie de ~100 FPS în zonele exterioare și 120+ FPS în spații închise, cum ar fi buncărele sau clădirile. Motorul jocului (Unreal Engine modificat) beneficiază de puterea single-core ridicată a Zen 5, astfel că timpii de încărcare a obiectelor și reacțiile AI au fost foarte rapide. Chiar și activarea setărilor de ray tracing nu a împins procesorul la limită – placa video ar putea deveni factorul limitativ înainte ca cele 16 thread-uri ale lui 9800X3D să fie saturate. Important de menționat este consistența experienței: frame pacing-ul a fost uniform, fără fluctuații bruște, ceea ce indică faptul că latența redusă a memoriei cache 3D ajută la evitarea micro-sacadărilor atunci când jocul trebuie să acceseze brusc cantități mari de date (de exemplu, când intrați într-o nouă zonă plină de detalii). Pentru pasionații de S.T.A.L.K.E.R., asta înseamnă o experiență imersivă, fără întreruperi, chiar și în luptele intense cu mutanți sau facțiuni rivale. În
REVIEW AMD Ryzen 9800X3D, în echipă cu Radeon RX 9070 – jocurile tale de top nu au arătat niciodată mai bine. Investiția care te scapă de stres la gaming, proiectare, muncă, relaxare
Anul 2025 vine la pachet cu unele dintre cele mai ambițioase jocuri și aplicații care solicită intens hardware-ul, iar procesorul AMD Ryzen 7 9800X3D se profilează ca o piesă centrală în configurațiile de vârf. Acest CPU promite să ofere avantajul suprem în gaming și performanță solidă în multitasking sau creație de conținut, consolidând poziția AMD în segmentul high-end. Având la bază arhitectura Zen 5 și a doua generație de tehnologie 3D V-Cache, 9800X3D țintește direct coroana de cel mai bun procesor de gaming al momentului . În același timp, cele 8 nuclee ale sale promit suficientă putere brută pentru sarcini de productivitate, de la editare video 4K la modelare 3D, ceea ce îl face o alegere atrăgătoare pentru utilizatorii care vor un sistem polivalent. În continuare, vom analiza în detaliu specificațiile tehnice, arhitectura, rezultatele în benchmark-uri și comportamentul în scenarii reale, pentru a vedea dacă AMD Ryzen 7 9800X3D își merită titlul de investiție solidă în 2025. AMD continuă strategia 3D V-Cache cu Ryzen 7 9800X3D, un procesor conceput special pentru a domina performanța în jocuri printr-o memorie cache L3 masivă și frecvențe înalte, menținând totodată o eficiență bună în sarcinile multi-core. REVIEW AMD Ryzen 9800X3D – Specificații tehnice și arhitectura Zen 5 Ryzen 7 9800X3D este construit pe noua microarhitectură Zen 5 , aducând optimizări față de generația anterioară în ceea ce privește eficiența și performanța per tact. Procesorul dispune de 8 nuclee și 16 fluxuri de execuție (threads) și este produs pe platforma AM5, cu suport pentru cele mai noi tehnologii de memorie și interconectare. Iată un rezumat al specificațiilor sale cheie: • Arhitectură: AMD Zen 5 pe socket AM5, compatibil PCIe 5.0 și DDR5 • Nuclee / Thread-uri: 8 nuclee fizice, 16 fire de execuție • Frecvențe: ~4,7 GHz bază, boost până la 5,2 GHz (ușor peste generația precedentă) • Cache: 96 MB L3 total (32 MB on-die + 64 MB 3D V-Cache) și 8 MB L2 • Memorie suportată: Până la DDR5-5600 (și peste, cu overclock sau AMD EXPO), dual-channel • TDP: 120 W (similar cu predecesorul, menținând o eficiență bună consum/performanță) Arhitectura Zen 5 aduce îmbunătățiri de IPC (instrucțiuni per ciclu) față de Zen 4, optimizând predicția de ramură și lățimea de execuție, ceea ce se traduce în performanțe mai bune atât în single-core, cât și în multi-core. Integrând tehnologia 3D V-Cache de a doua generație, procesorul beneficiază de un cache L3 masiv de 96 MB , amplasat parțial pe un chip suplimentar plasat deasupra nucleelor. Această memorie cache ultra-rapidă reduce latențele accesului la date și are un impact deosebit de vizibil în jocuri și alte aplicații care accesează intensiv datele. Practic, Ryzen 7 9800X3D combină avantajele unei arhitecturi CPU moderne cu beneficiile aduse de cache-ul extins, pentru a livra atât frecvențe înalte, cât și flux continuu de date către nuclee. De asemenea, platforma AM5 pe care rulează acest procesor s-a maturizat până în 2025, oferind suport stabil pentru memorii DDR5 la viteze ridicate și pentru interfața PCIe 5.0. Asta înseamnă că, pe lângă performanța brută a procesorului, utilizatorii pot beneficia de SSD-uri ultra-rapide și de plăci grafice next-gen la potențial maxim, fără ca procesorul să devină un factor limitativ. Cu un TDP de 120W, 9800X3D reușește să mențină un echilibru între performanță și consum/temperaturi – un aspect important pentru fiabilitatea pe termen lung și pentru configurarea sistemelor de răcire. Nu în ultimul rând, trebuie menționat că procesorul vine fără cooler stock în pachet , așa cum este de așteptat la acest nivel, deci este recomandată o soluție de răcire pe măsura (~un cooler pe lichid sau aer de înaltă performanță) pentru a atinge frecvențele boost maxime în sarcini susținute, cum am avut de la Corsair în imaginile atașate. Un sistem capabil de gaming în 2025 cu AMD Ryzen 9800X3D REVIEW AMD Ryzen 9800X3D – Performanță în gaming Scopul principal declarat al lui Ryzen 7 9800X3D este să ofere cea mai bună experiență de gaming posibilă pe un procesor desktop mainstream. Pentru a testa acest lucru, am pus sistemul de review la treabă cu câteva dintre cele mai solicitante și așteptate titluri ale lui 2025 : Dune Awakening, S.T.A.L.K.E.R. 2: Heart of Chornobyl și Indiana Jones and the Great Circle. Configurația de test a inclus o placă video de ultimă generație AMD Radeon RX 9070, 32 GB RAM DDR5-6000 și a rulat jocurile la setări ultra. Rezultatele ne-au arătat un procesor care practic elimină orice potențial bottleneck al GPU-ului , furnizând cadre pe secundă ridicate și consistente, chiar și în scenele cele mai aglomerate. În Dune Awakening – un MMO survival open-world renumit pentru mediul său vast pe planeta Arrakis – 9800X3D a reușit să mențină în medie ~61,5 FPS la rezoluție 1440p, cu detalii la nivel Ultra în benchmark-ul disponibil pentru descărcare pe Steam. Momentan nu s-a lansat jocul complet, dar arată impresionant și se comportă impecabil pe această configurație. S.T.A.L.K.E.R. 2: Heart of Chornobyl este un alt test dur pentru orice CPU, combinând elemente de open-world cu grafică bogată și Inteligență Artificială complexă pentru NPC-uri. În acest titlu, sistemul cu Ryzen 9800X3D a oferit un gameplay excelent la 1440p Ultra, cu o medie de ~100 FPS în zonele exterioare și 120+ FPS în spații închise, cum ar fi buncărele sau clădirile. Motorul jocului (Unreal Engine modificat) beneficiază de puterea single-core ridicată a Zen 5, astfel că timpii de încărcare a obiectelor și reacțiile AI au fost foarte rapide. Chiar și activarea setărilor de ray tracing nu a împins procesorul la limită – placa video ar putea deveni factorul limitativ înainte ca cele 16 thread-uri ale lui 9800X3D să fie saturate. Important de menționat este consistența experienței: frame pacing-ul a fost uniform, fără fluctuații bruște, ceea ce indică faptul că latența redusă a memoriei cache 3D ajută la evitarea micro-sacadărilor atunci când jocul trebuie să acceseze brusc cantități mari de date (de exemplu, când intrați într-o nouă zonă plină de detalii). Pentru pasionații de S.T.A.L.K.E.R., asta înseamnă o experiență imersivă, fără întreruperi, chiar și în luptele intense cu mutanți sau facțiuni rivale. În