Nu vă e rușine?. Parlamentarii opoziției au oprit discursul președintelui Nicușor la fraza despre Ucraina
Preşedintele României, Nicuşor Dan, a prezentat miercuri, în şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului, direcţiile prioritare ale politicii externe şi de securitate ale ţării, în cadrul Strategiei de Apărare a Ţării pentru perioada 2025-2030. Momentul a fost marcat însă de mai multe incidente provocate de parlamentari din opoziţie, care au întrerupt în repetate rânduri discursul şefului statului, în special când acesta a vorbit despre sprijinul pentru Ucraina. „Vom sprijini în continuare Ucraina”, a afirmat Nicuşor Dan după care la scurt timp, din băncile opoziţiei, s-au auzit strigăte precum „Nu vă e ruşine?”, „România când o sprijiniţi?” şi huiduieli prelungite. Reacţiile au obligat preşedintele să îşi întrerupă discursul de mai multe ori, în timp ce preşedintele de şedinţă le cerea parlamentarilor să respecte procedura şi să păstreze liniștea în sală. În debutul intervenţiei sale, Nicuşor Dan a subliniat că România trebuie să îşi facă auzită „mult mai pregnant” vocea pe plan extern. „Ne propunem să consolidăm parteneriatele noastre strategice şi să întărim rolul României în organismele şi formatele multilaterale: Uniunea Europeană, NATO, dar şi Iniţiativa celor Trei Mări, formatul B9. Sunt locuri în care vocea României trebuie să se audă mult mai pregnant”, a declarat preşedintele. Şeful statului a reafirmat şi angajamentul României faţă de stabilitatea şi dezvoltarea vecinilor din regiune. „Vom susţine în continuare stabilitatea şi dezvoltarea Republicii Moldova. Este un obiectiv important al politicii noastre externe. Vom sprijini în continuare Ucraina. Vom susţine, de asemenea, securitatea în zona Balcanilor de Vest şi vom susţine integrarea în Uniunea Europeană a vecinilor noştri. Este o condiţie a stabilităţii noastre viitoare”, a punctat Nicuşor Dan. Rolul Mării Negre Preşedintele a insistat şi asupra rolului strategic al Mării Negre pentru România, atât ca sursă de vulnerabilitate, cât şi de oportunitate. „Marea Neagră este un punct important în politica noastră externă. Pentru că, aşa cum am spus, este, pe de o parte, o vulnerabilitate. Pe de altă parte, poate să fie o mare oportunitate”, a afirmat acesta. În timp ce puterea a salutat direcţiile anunţate de preşedinte, opoziţia l-a acuzat că pune accentul pe angajamentele externe în detrimentul problemelor interne, reproşând că „România reală” – afectată de preţuri mari, infrastructură precară şi crize sociale – nu se regăseşte suficient în priorităţile prezentate.
Ce nu s-a văzut în presă și la TV din ziua TERORISMULUI LEGISLATIV pe cele 4 moțiuni de cenzură împotriva Cabinetului Bolojan
Duminică. O zi în care unii se duc la biserică, alții la picnic, dar parlamentarii au avut program de maraton politic. Patru moțiuni de cenzură pe masă, cinci asumări de răspundere la pachet și o atmosferă de teatru absurd în plen. Ședința comună a început la ora 13, cu George Simion pe post de dirijor al opoziției. AUR și SOS au refuzat inițial să intre în sală, anunțând cu surle și trâmbițe că vor boicota ședința și nu vor asigura cvorumul necesar de 233 de senatori și deputați. Ba chiar, la intrarea în sala de plen, Simion i-a transmis premierului să amâne votul pentru mâine. După câteva ore de plimbat nervii pe holurile Parlamentului, s-au răzgândit și s-au așezat cuminței la locurile lor. În schimb, cei de la POT au preferat să rămână în continuare pe coridoare, unde atmosfera era mai relaxată la o cafea sau o apă plată. Parlamentarii puterii – PSD, PNL, USR, UDMR și minoritățile – au făcut figurație. Au asigurat cvorumul, dar la vot au livrat clasicul „prezent, nu votez”, repetat ca o mantră de rezistență birocratică. Practic, un spectacol de participare doar pentru a asigura cvorumul necesar și pentru a justifica reformele lui Bolojan. 4 citiri ale moțiunilor, 4 discursuri ale lui Bolojan, 4 dezbateri, 4 voturi și 4 numărători Așa s-au derulat cele patru runde. 4 citiri ale moțiunilor, 4 discursuri ale lui Bolojan, 4 dezbateri, 4 voturi, 4 numărători. 4 strigări ale numelui fiecărui parlamentar precum la catalogul școlar. Totul pe repede-înainte, dar totuși cu pauze lungi, care au permis unora să butoneze telefoanele sau să bârfească cu colegii. De pildă, Vasile Blaga a preferat să stea pe telefon în timp ce șeful său pe linie directă de partid, Ilie Bolojan, susținea ultimul discurs pe cea de-a patra moțiune. Nu au lipsit nici scandalurile sau invectivele. De exemplu, deputatul USR Alexandru Dimitriu a fost huiduit de opoziție, după ce i-a numit pe membrii AUR „interlopi” și „țepari”. (VIDEO AICI) Bolojan, mai degrabă spectator decât „jucător” Premierul Ilie Bolojan a rămas imobil în banca destinată membrilor guvernului, doar din când în când ridicându-se pentru a da mâna cu președinții celor două Camere sau cu colegii parlamentari care țin în viață coaliția de guvernare. Foto: Alexandru Dobre/ Mediafax În rest, a părut mai degrabă spectator decât actor principal și, la un moment dat, de plictiseală, a început să se joace cu degetele, semn că nici măcar premierul nu mai găsea sens în ritualul procedural. Bolojan nu a dat, ca de obicei, nicio declarație presei și a părăsit Parlamentul în grabă, însoțit de președintele Senatului, liberalul Mircea Abrudean. Eșecul opoziției După mai bine de opt ore, bilanțul a fost clar. Patru moțiuni respinse, un guvern care și-a bifat liniștit supraviețuirea și un Parlament care a reușit să transforme o zi de duminică într-un spectacol a ceea ce opoziția a numit „terorism legislativ”, unde armele au fost doar microfoanele și răbdarea. Opoziția nu a reușit să adune la cele 4 moțiuni nici măcar numărul de semnături inițiale. Situația la vot a stat în felul următor: reforma din sănătate – 108 voturi „pentru” reforma guvernanței corporative – 121 voturi „pentru” reforma privind eficientizarea autorităților administrative autonome (ASF, ANCOM, ANRE) – 120 voturi „pentru” reforma care cuprinde măsurile fiscale – 119 voturi „pentru” Foto: Alexandru Dobre/ Mediafax AUTORUL RECOMANDĂ:
Ilie Bolojan apără reforma ANRE, ASF și ANCOM: Nu este un moft și nici o opțiune
Premierul Ilie Bolojan a susținut în Parlament un discurs în apărarea proiectului de lege privind eficientizarea activității autorităților administrative autonome, ca răspuns la moțiunea de cenzură inițiată de Opoziție. „Vă rog să respingeți moțiunea de cenzură înaintată de un număr de parlamentari ai opoziției împotriva proiectului care propune eficientizarea activității ANRE, ASF și ANCOM. Vorbim despre trei instituții care influențează direct viața fiecărui român. ,” a transmis Bolojan. Bolojan a subliniat că reforma nu este un moft, ci o necesitate pentru stabilitatea financiară, siguranța energetică și buna funcționare a comunicațiilor în România. „ASF decide cât de sigure sunt economiile și pensiile. ANRE stabilește cât plătim la facturile de energie. ANCOM reglementează cum funcționează comunicațiile. De modul în care funcționează aceste instituții depind stabilitatea financiară a oamenilor, siguranța energetică a țării și funcționarea sigură a comunicațiilor.” Referindu-se la criticile Opoziției privind salariile din aceste instituții, Bolojan a spus: „Reducem salariile pentru tot personalul cu 30%, inclusiv la nivel de conducere. Plafonăm la maximum de două ori indemnizația unui ministru bonusurile care înainte erau nelimitate, la latitudinea conducerii.Aceste măsuri reduc veniturile disproporționate și le apropie de un nivel corect, care trebuie să fie justificat de performanță.” Premierul a explicat că reforma nu afectează zonele de supraveghere și control, ci doar birocrația și posturile administrative umflate artificial: „Așadar, reducem cu 30% posturile suport și cu 10% pe cele de specialitate. Reforma noastră nu atinge zona de supraveghere, ci birocrația și structurile umflate artificial. Măsurile pe care le propunem întăresc aceste instituții, le fac mai eficiente și mai credibile în fața cetățenilor.” În ceea ce privește acuzațiile Opoziției, Bolojan a respins afirmațiile privind ANCOM sau exportul de energie: „ANCOM este o autoritate tehnică, de implementare. Atacurile explicite la adresa exportului de energie către Republica Moldova sunt și ele un act de iresponsabilitate, prin care se propagă narative fără vreo legătură cu realitatea. România vinde energie către Republica Moldova la preț similar cu restul exporturilor de energie. Remarc că un partid care se declară unionist face din efortul de a ajuta Republica Moldova un motiv de răsturnare a guvernului.” Sursa foto: Mediafax Foto / Alexandru Dobre AUTORUL RECOMANDĂ: George Simion avertizează în plen că nu va fi cvorum și îl ironizează pe Nicușor Dan: „Parcă aveam un președinte numit care e MATEMATICIAN” Parlamentarii, mai atenți la telefoane decât la moțiunea de cenzură. Ce se întâmplă ACUM în plen Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, acuză conferința medicilor antivacciniști de DEZINFORMARE și anunță că va sesiza Parchetul
Partidele de opoziție franceze promit să răstoarne guvernul la votul de încredere din 8 septembrie
Guvernul minoritar al Franței pare din ce în ce mai predispus să fie înlăturat luna viitoare, după ce trei partide principale de opoziție au declarat că nu vor susține votul de încredere anunțat de premierul François Bayrou pentru 8 septembrie, din cauza planurilor sale de reduceri bugetare radicale. Partidul de extremă dreapta Rassemblement National (Adunarea Națională sau RN) , Verzii și mai târziu socialiștii, de votul cărora depinde în mare măsură soarta lui Bayrou, au declarat că nu văd cum l-ar putea susține. Dacă pierde votul de încredere în Adunarea Națională, guvernul lui Bayrou va cădea. Incertitudinea i-a speriat pe investitori, împingând prima de risc pentru obligațiunile franceze față de echivalentele lor germane în creștere cu 5 puncte de bază, la cel mai înalt nivel de la mijlocul lunii iunie. Dacă guvernul cade, președintele Emmanuel Macron ar putea numi imediat un nou prim-ministru sau i-ar putea cere lui Bayrou să rămână în fruntea unui guvern interimar sau ar putea convoca alegeri anticipate. Macron l-a pierdut pe ultimul său prim-ministru, Michel Barnier , în urma unui vot de neîncredere asupra bugetului la sfârșitul anului 2024, după doar trei luni de mandat, în urma altor alegeri anticipate din iulie aceluiași an. Bayrou a recunoscut că obținerea încrederii unui parlament foarte fragmentat a fost un pariu riscant.
Efectul Iliescu în Coaliție. Ciprian Ciucu speră că amenițarea PSD de a debarca în OPOZIȚIE este un joc politic intern
Liderul PSD Sorin Grindeanu anunță convocarea unei reuniuni a Biroului Permanent Național pentru luni, în urma tensiunilor create în Coaliția de guvernare din cauza poziției unor parteneri față de organizarea ceremoniilor oficiale pentru fostul președinte Ion Iliescu. „Sper să nu fie un calcul de genul să căutăm un pretext să ieșim de la guvernare. Partidul Social-Democrat a semnat un acord”, a declarat vineri seara la Digi24 prim-vicepreședintele PNL Ciprian Ciucu. „Am decis convocarea unei reuniuni a Biroului Permanent Național pentru ziua de luni, în vederea analizării situației create în interiorul Coaliției de guvernare ca urmare a poziționării unor parteneri față de organizarea ceremoniilor oficiale dedicate fostului președinte al României, Ion Iliescu, a anuțat președintele interimar al PSD. PSD este un partid abil, nu acționează aiurea, are tot timpul un plan, subliniază liberalul. „Partidul Social-Democrat este un partid abil. Nu face gesturi simbolice doar așa ca să le facă, ci doar dacă vrea să câștige ceva. Așa că e foarte greu de interpretat. Știm că nu peste mult timp, în mai puțin de două luni, vor fi alegeri la PSD. Actuala conducere încercă să se mențină și poate vrea să dea mai degrabă un semnal și în interiorul propriei organizații. Și cred că este un calcul politic la mijloc. Sper să nu fie un calcul de genul că căutăm un pretext să ieșim de la guvernare”. Economic, lucrurile sunt mai proaste decât se crede Ciucu atrage atenția că PSD a semnat un acord cu ceilalți membri ai coaliției. „Împreună ne-am asumat guvernarea, și cu Partidul Social-Democrat, și cu Uniunea Salvați România, și cu Uniunea Democratică a Maghiarilor din România, și cu minoritățile. Responsabilitatea este mult prea mare în acest moment. România are nevoie de stabilitate”, a adăugat el. „O să vă zic că lucrurile sunt mai proaste economic decât se crede. Probabil că vor ieși la iveală anumite cifre. Și dacă PSD își căută un pretext să iasă de la guvernare ar face un foarte mare rău țării pentru că o guvernare minoritară nu poate trece singură aceste reforme”, a mai spus Ciucu. Recomandarea autorului: Tensiuni în Coaliție/Sorin Grindeanu: „Am decis convocarea unei reuniuni a Biroului Permanent Național pentru ziua de luni”
Victor Ponta nu crede că avem Opoziție reală. Simion nu este o alternativă
Victor Ponta nu crede că avem, în momentul de față, o Opoziție reală și nu crede că Simion este o idee bună de Opoziție. El și-a exprimat această opinie într-un podcast „Gândul”, unde a mai declarat, de altfel, că intenționează să facă Opoziție, dar din toamnă: „O să fac eu Opoziție din toamnă, că acum, sincer, eu mai lipsesc pe capul oamenilor să încep eu să le vorbesc de politică”, a spus acesta. Ce înseamnă Opoziție pentru Victor Ponta? „O să încerc să arăt că există alternativă. Simion nu e o alternativă”, a răspuns acesta. Victor Ponta este deputat de Dâmbovița și intrat în Parlament pe listele PSD. El a fost exclus din PSD în 12 martie, în ziua în care și-a depus candidatura pentru alegerile prezidențiale. În mai, fostul premier Victor Ponta anunța tot la „Gândul” că vrea să adune cât mai mulți parlamentari, printre care și membri PSD, pentru a forma „un pol rațional”.
Rafila, despre intrarea PSD la guvernare: Orice construcție este bună când este făcută pe niște principii care sunt clare și acceptate de la început
Social-democratul Alexandru Rafila, ministrul Sănătății, a fost întrebat joi, înainte de începerea ședinței de Guvern, dacă PSD ar trebui să intre sau nu la guvernare. Acesta le-a spus jurnaliștilor că are două răspunsuri la această întrebare. „În primul rând, nu sunt eu lider al Partidului Social Democrat”, a fost primul răspuns al lui Alexandru Rafila. Mai apoi, acesta a precizat că are și o opinie personală. „Răspunsul meu personal în situația data este că orice construcție este bună atunci când este făcută pe niște principii care sunt clare și acceptate de la început, inclusiv un program de guvernare care trebuie agreat și, bineînțeles, ulterior, poziții legate de funcții de guvernare”, a precizat Alexandru Rafila. „Vom lua o decizie în partid” Discuțiile despre intrarea PSD la guvernare sau trecerea în opoziție sunt foarte ample în aceste zile, în contextual în care nu există un răspuns clar din partea social-democraților până la acest moment. Sorin Grindeanu, președintele interimar al PSD, a declarat, după consultările de miercuri de la Palatul Cotroceni, că discuțiile se concentrează mai întâi pe programul de guvernare, iar mai apoi PSD va lua o decizie. „Nu există o certitudine de acest tip. Noi, în primul rând, trebuie să discutăm despre programe şi despre proiecte. Şi ăsta e pasul următor pe care îl vom face noi şi ceilalţi care pot face parte dintr-o eventuală viitoare majoritate în Parlament. Pe noi ne interesează, în primul rând, aceste programe, acest program, până la urmă, de guvernare şi, după aceea, vom lua o decizie. Vom lua o decizie în partid”, a declarat Sorin Grindeanu. CITEȘTE ȘI: Nicușor Dan, despre o posibilă rocadă la șefia guvernului: Cel mai bine este să avem un GUVERN care să vrea să lucreze trei ani și jumătate CONCLUZIILE consultărilor de la Cotroceni: Grup tehnic de lucru pentru realizarea unui plan de măsuri destinat reducerii cheltuielilor publice Nicușor Dan, măsuri de securitate națională: „O să am o discuție cu ministrul Apărării și cu Șeful Statului Major” Alexandru Tudor a absolvit specializarea Jurnalism din cadrul Facultății de Litere a Universității Ovidius din Constanța în anul 2023. A lucrat mai apoi în presa locală, în Constanța și Călărași, … vezi toate articolele
Dezastrul economic care urmează pentru România în 2025-2026. Explozia PREȚURILOR + înghețarea VENITURILOR
În următorii doi ani, noul guvern instalat la Palatul Victoria are de luat măsuri dure de reducere a deficitului și implementarea reformei fiscale, prevăzute în PNRR. Iar pentru a implementa aceste reforme, PNL, USR și UDMR vor să coopteze PSD la guvernare, pentru a nu fi singurii care decontează noile măsuri de reducere a cheltuielilor statului. Inclusiv președintele ales, Nicușor Dan, a spus joi că se „bucură că PSD nu exclude intrarea la guvernare”. (Citește mai multe AICI) De ce insistă atât de mult PNL, USR și UDMR ca PSD să facă parte din viitorul executiv? Pentru că „nu vor face față șocurilor economice și sociale din următoarele șase luni”, spun surse politice pentru Gândul. Pentru că „nu au expertiza necesară pentru a lua măsuri care să țină economia pe plus, măsurile anunțate de ei până acum vor conduce la recesiune, concedieri, inflație și reducerea puterii de cumpărare, prin explozia prețurilor și înghețarea veniturilor”, explică aceleași surse. Un alt motiv invocat a fost acela că „deși PSD a fost factor de stabilitate în guvernare, probabil este nevoie de un sac de box pentru măsurile de austeritate anunțate deja public”. Ce „șocuri economice și sociale” vor lovi România? Prima măsură: eliminarea plafonării la energie Prima lovitură pentru români va fi explozia facturilor la energie de la 1 iulie, prin eliminarea plafonării. Deja companiile de electricitate au trimis noile prețuri la energie, cu o creștere medie de 40-50%. „Dacă, până acum, facturile la utilități au fost înghețate, de la 1 iulie, pentru consumatorii vulnerabili, valoarea facturii se va dubla. Iar șocul se va resimți din plin în iarnă, când facturile vor crește și mai mult”, adaugă sursele citate. Bugetarii, ținta politicilor noului Executiv. Teama de greve O a doua lovitură va fi încasată de angajații bugetari. Pe de o parte, concedieri și șomaj, fără un plan bine gândit de reformă. Pe de altă parte, „scandal și haos în implementarea prevederilor Legii 296, cu privire la comasarea / restructurarea instituțiilor publice cu mai puțin de 50 angajați”, arată aceleași surse. Pe de altă parte, „reducerea cu 15% a cheltuielilor în aceste instituții, un exemplu ar fi înghețarea sau chiar tăierea normelor de hrană la militari și polițiști”. Posibile greve și manifestații de protest vor apărea și în rândul profesorilor „care își vor vedea salariile înghețate și nu vor mai primi măririle promise, precum și prima de carieră didactică”, sunt previziunile surselor politice contactate de Gândul. La cât poate crește TVA-ul? Un alt motiv pentru care partidele de dreapta vor PSD la guvernare este acela că vor să aplice „creșterea TVA, anunțată pe mai multe voci, cu 5 puncte procentuale”, potrivit surselor citate. Această măsură va însemna „un șoc pentru 90% dintre românii cu venituri mici și medii, care vor avea parte de o creștere puternică a inflației și o scădere exponențială a puterii de cumpărare”. „Creșterea TVA la 24% ar conduce la falimentul multor IMM-uri, iar economia va intra în recesiune până la finalul anului”, sunt previziunile din mediul politic. Liniile roșii trasate de PSD: „Nu suntem de acord cu tăierea banilor de la investiții” Președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, a afirmat că este posibilă o reprioritizare a investițiilor publice, iar deputați USR au vorbit despre tăierea acestora. PSD a afirmat deja public, joi, că nu este de acord cu tăierea investițiilor publice și că cere o analiză clară a efectelor de multiplicare a investițiilor. „Da, se dorește ca supapă de reducere a deficitului prin tăierea a 0,6% din PIB de la investițiile publice în anul 2025, adică minus 12 miliarde lei. PSD nu este de acord cu asta. În ultimii ani PSD a făcut din România un șantier, fie că sunt proiecte de infrastructură mare – 400 km de autostrăzi, școli, spitale, fie că sunt proiecte de infrastructură locală. În afară că tăierea investițiilor va atrage nemulțumiri, de la primari până la oameni de rând, România se poate dezvolta doar prin investiții masive. Iar PSD vrea să vadă o analiză clară pe proiectele de investiții, să vadă efectele de multiplicare economice și sociale”, spun analiști politici. Buget de austeritate în 2026: înghețarea pensiilor și salariilor Un alt șoc este cel din iarnă, legat de adoptarea bugetului pe 2026. „Va fi un buget de austeritate dură – înghețarea pensiilor și a salariilor, înghețarea salariului minim, inflație de 10%, reducerea sau eliminarea completă a schemelor de ajutor de stat și a sprijinului pentru IMM-uri, taxe mărite și concedieri. Se vor încerca, probabil, măsuri de privatizare a educației și a sănătății (Pilonul 2 al sănătății), vânzarea totală sau parțială a companiilor de stat profitabile (Hidro, Romgaz, Nuclearelectrica ș.a.), precum și un regim preferențial de impozitare pentru contractele de muncă cu timp parțial. Plafonarea marjei comerciale la alimentele de bază va fi eliminată, iar liberalizarea prețului la gazele naturale va fi, probabil, aplicată mai devreme de iulie 2026. Intrăm la guvernare doar dacă ne impunem măsurile echilibrate pe care le-am implementat”, mai arată sursele noastre. Una peste alta, se dorește ca PSD să fie din nou partea rațională, să intre cu expertiză și să gestioneze crize, așa cum a făcut cu criza sanitară, criza energetică și criza economică, toate pe fondul unui război la graniță. Sursa colaj: Gov.ro/ Facebook – PSD/ Shutterstock CITEȘTE ȘI: Rareș Mereuță este reporter specializat în domeniul politic, cu o carieră începută în 2022 ca editor de știri la un post de televiziune central. Absolvent de licență și master în Științe … vezi toate articolele