O țară din UE nu mai vrea ora de iarnă și face pași concreți pentru asta / Între timp, celelalte țări stau și se uită
Italienii s-au săturat de alternarea orei de vară cu cea de iarnă și vor permanentizarea orei de vară, iar, pentru asta, au strâns 350.000 de semnături. Pe baza acestora, mâine, luni, în Camera Deputaților din Parlamentul italian, începe procesul legislativ care urmărește să standardizeze ora de vară pe tot parcursul anului. Proiectul e girat de autoritatea de sănătate din Italia și de o organizație-non profit, pe numele ei, „Consumerismo”. Este foarte posibilă pentru 2026 Vorbim, într-o primă fază, de un proiect de lege în care se vor aduce argumente dinspre zona de sănătate și, de asemenea, dinspre cea de consumism, pentru că lăsarea întunericului devreme descurajează consumerismul. Lăsând, însă, la o parte, beneficiile aduse profiturilor economice, textul de lege se va concentra pe beneficiile aduse sănătății și pe economiile făcute la energie, într-o Europă în care prețurile la gaz cresc nemilos, în contextul războiului din Ucraina. Parlamentarii italieni își propun o formă finală a proiectului de lege până în iunie 2026, ceea ce ar putea însemna că revenirea la ora permanentă de vară să se facă începând chiar de anul viitor. Imbatabilele argumente pentru ora de vară Ca să susțină punctul de vedere al celor 350.000 de italieni care au semnat pentru permanentizarea orei de vară, presa italiană aduce imbatabile argumente despre economiile la energie: „Între 2004 și 2025, trecerea la ora de vară a dus la economii la facturile de energie în valoare totală de 2,3 mld de euro, echivalentul a peste 12 miliarde de kWh de consum de energie mai mic și a redus emisiile de CO2 în atmosferă cu între 160.000 și 200.000 de tone pe an, adică echivalentul celei absorbite prin plantarea a 2 până la 6 milioane de copaci noi”, scrie gazettadelsud.it. Permanentizarea orei de vară ar însemna economii de 180 de milioane de euro și 720 de milioane de kWh, spun economiștii italieni. Nu-i de colo, dacă te gândești! Numai beneficii! Adăugați la asta beneficiile pentru sănătate: reglarea ritmului circadian (ceasul intern al corpului, sistemul biologic de reglare a proceselor din organism, pe care ni le dăm mereu peste cap, la fiecare schimbare de oră), o calitate mai bună a vieții prin expunerea mai îndelungată la lumina soarelui, o calitate mai bună a somnului (eliminarea orei sezoniere va aduce beneficii calității somnului). În plus, nici posesorii de restaurante și localuri nu sunt foarte mulțumiți de această schimbare de oră, pentru că lăsarea întunericului devreme le gonește clienții. Permanentizarea orei de vară ar aduce o siguranță mai mare pe străzi, iar acestea sunt beneficiile de pe lista scurtă a acestui subiect intens dezbătut de mulți ani. UE nu are niciodată nimic de spus pe această temă De fapt, discuții pe tema schimbării orei au mai fost în Uniunea Europeană, nici una fără un rezultat concret. Prin 2018 mai fusese făcută o propunere, fără ca statele – membre să ajungă la un acord final. În 2018, Parlamentul European a votat pentru eliminarea schimbării ceasului, dar procesul e blocat în Consiliul UE. În 2023 a fost adresată o întrebare scrisă la Consiliu – tema era „abolirea schimbărilor sezoniere”, însă nici aceasta nu a găsit un consens. În 2024, europarlamentarul Anna Cavazzini a revenit cu întrebarea la Consiliul UE („care e poziția actuală a Consiliului?”), însă Consiliul a spus că „nu are nimic de adăugat față de poziția precedentă”. Bunăoară, oamenii își doresc, europarlamentarii mai încearcă, UE și Consiliul UE spun că „nu au nimic de adăugat”. În timpul ăsta, Italia se mișcă. Cui trebuie să-i „mulțumim” pentru schimbarea orei? Lui Benjamin Franklin, care, în 1784, a scris, într-un text satiric că oamenii ar economisi lumânări dacă s-ar trezi mai devreme vara. (Nu a fost nimic pus în practică, a fost doar o bazaconie). Fizicianului britanic William Willett, care, în 1907, a propus avansarea ceasului pentru mai multă lumină după-amiaza. (Idee, inițial, respinsă de Parlamentul britanic) Germaniei și Austro-Ungariei, în 1916, în timpul Primului Război Mondial, care au introdus oficial ora de vară – motivul era economisirea cărbunelui și energiei în timpul războiului. Ideea a fost preluată rapid de Marea Britanie și Franța. Doar Italia, dintre toate statele UE, se mișcă Între cele Două Războaie Mondiale, s-a renunțat la ora de vară, dar aceasta a fost introdusă sporadic în mai multe state, în funcție de situația lor energetică. În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, majoritatea țărilor beligerante au revenit asupra orei de vară, pentru economisirea resurselor. După război, unele țări au renunțat, altele l-au păstrat. În anii ’70, criza petrolului a determinat multe state să treacă din nou la ora de vară, cu scopul de a economisi energie electrică. În Europa, trecerea la ora de vară a devenit regulă comună pentru fluidizarea transporturilor, comerțului și telecomunicațiilor, iar din 1996, toată Uniunea schimbă ora în același week-end. Se cuvine să menționăm și Directiva Parlamentului European din 2019, care le dă statelor libertatea de a alege, dar nimeni, până la Italia, nu a avut o atitudine tranșantă.
Ora de iarnă 2025 vine cu anumite schimbări pentru corpul uman. Cum poți să profiți pentru a-ți regla stilul de viață
Ora de iarnă marchează revenirea la timpul standard, prin darea ceasurilor cu o oră înapoi, fiind opusul orei de vară, când dăm timpul înainte cu o oră. Scopul acestei schimbări este adaptarea activităților zilnice la lumina naturală, tot mai redusă pe măsură ce ne apropiem de iarnă. Astfel, diminețile devin mai luminoase, iar serile se scurtează, dar acest care poate influența atât programul, cât și starea de spirit. Astfel, deși poate să pară o simplă formalitate, trecerea la ora de iarnă poate avea efecte clare asupra organismului. Soarele răsare mai devreme, lucru benefic pentru cei activi dimineața, dar apusul are loc mai repede, reducând timpul petrecut în lumină naturală. Acest lucru poate afecta nivelul de energie și calitatea somnului. Specialiștii atrag atenția că modificarea ritmului circadian* necesită câteva zile de adaptare, iar o rutină echilibrată poate ajuta corpul să se alinieze mai ușor la noul program. Înțelegerea modului în care corpul reacționează la acest ritm diferit poate fi primul pas spre un stil de viață mai echilibrat în sezonul rece, notează Știrile Pro TV. Deci, chiar dacă schimbarea pare un câștig, adică o oră în plus de somn, organismul nu se adaptează întotdeauna la fel de ușor. În primele zile de după trecerea la ora de iarnă, mulți au tulburări minore de somn, treziri frecvente sau senzația de oboseală persistentă. Potrivit specialiștilor de la Harvard.edu, perioada de adaptare poate dura până la o săptămână, timp în care corpul își recalibrează ceasul intern. Această tranziție afectează ritmurile circadiene, mecanismul biologic care reglează somnul, energia și dispoziția. Lumina dimineții devine mai intensă, dar apusul mai devreme reduce expunerea la soare, influențând astfel nivelul de serotonină și melatonină. Dezechilibrul temporar dintre ora oficială și nevoile organismului este cunoscut drept „jet lag social”, o stare similară cu cea trăită după schimbarea fusului orar, potrivit sursei citate. Iar efectele nu se opresc la nivelul somnului, unele studii arătând că în primele zile după această modificare se înregistrează creșteri ușoare ale riscului de accidente sau probleme cardiovasculare, cauzate de oboseală și lipsa de adaptare. De asemenea, schimbarea orei poate accentua tulburările de dispoziție și anxietatea, mai ales la persoanele sensibile la lumină sau la variațiile de somn. Cum te poți adapta mai ușor la ora de iarnă, reglându-ți stilul de viață Pentru a trece mai ușor prin această tranziție, specialiștii recomandă ajustarea treptată a programului de somn. Cu câteva zile înainte de schimbare, este util să mergi la culcare și să te trezești cu 10–15 minute mai devreme, pentru a obișnui corpul cu noul ritm. O rutină constantă de somn, inclusiv în weekend, ajută organismul să își mențină echilibrul și să reducă efectele schimbării. Lumina naturală joacă și ea un rol esențial în reglarea ceasului intern. O plimbare scurtă, dimineața, sau simpla expunere la lumina soarelui ajută la creșterea nivelului de energie și la reglarea somnului. Dacă diminețile sunt prea întunecate, o lampă cu spectru complet sau un „sunrise alarm clock” pot fi alternative eficiente. Pentru un somn de calitate, mediul din dormitor este foarte important: aerul proaspăt, temperatura scăzută și întunericul complet susțin odihna profundă. Evită ecranele, înainte de culcare, pentru că lumina albastră inhibă secreția de melatonină. În schimb, o baie caldă, cititul câtorva pagini sau exercițiile de respirație pot semnala corpului că e momentul pentru relaxare. Mai mult, limitează consumul de cafeină după prânz și evită mesele grele sau alcoolul seara, pentru a nu perturba somnul. În primele zile, oboseala este normală și temporară, dar – dacă simți nevoia – un pui de somn scurt de 20–30 de minute poate ajuta la refacerea energiei. Activitatea fizică ușoară și hidratarea constantă contribuie și ele la o adaptare mai rapidă. În România, trecerea la ora de iarnă are loc anual, în ultima duminică din octombrie. În noaptea respectivă, la ora 4:00 dimineața, ceasurile se dau înapoi la ora 3:00, oferindu-ne o oră în plus de somn. Anul acsta, România va trece oficial la ora de iarnă în noaptea dintre sâmbătă, 25 octombrie, și duminică, 26 octombrie 2025. *Ritmul circadian este un ciclu biologic intern de aproximativ 24 de ore, care reglează procese fiziologice și comportamentale, cum ar fi ciclul somn-veghe, eliberarea de hormoni și temperatura corpului. Acesta este influențat de factori externi, în special lumina și întunericul, și este esențial pentru funcționarea optimă a organismului, dar perturbările sale pot duce la probleme de sănătate pe termen scurt și lung… Sursa FOTO – caracter ilustrativ: Envato