Totul despre telefoanele recondiționate YOXO, flagship-uri la jumătate de preț (hands-on review)
În ultimii ani, telefoanele recondiționate au început să-și facă simțită prezența și în România. Atenție, telefoanele recondiționate nu sunt tot aia cu ce se înțelege în mod tradițional prin second-hand. În continuare, de pe OLX și alte platforme de felul ăsta, poți cumpăra telefoane mai ieftine decât de pe Flip sau de la operatori, care apropo, și-au extins și ei portofoliile cu telefoane recondiționate. Dar ceea ce nu oferă platformele SH tradiționale este o constanță, o consecvență a ofertei. E pe principiul ai sau nu ai noroc, poți să găsești ceva bun atunci când cauți, dar la fel de bine poți nimeri un moment prost, în care oferta să fie slabă. Apoi… dacă e s-o luăm după litera legii, garanția este nominală și netransmisibilă, apropo de anunțurile de pe OLX care se laudă cum că produsul „este în garanție”. Este, dar respectiva garanție a fost făcută pe numele lui X, care este titularul respectivei facturi, însoțită de garanție. Sigur, există căi ocolitoare și pentru asta, și probabil nu te întreabă nimeni la service „de ești tu acela”, dar repet, poți la fel de bine să ai surprize sau să-ți iei țepe. Deci, în principiu telefoanele recondiționate sunt o alternativă verificată, certificată și cu garanție, fiind oferite de comercianți specializați precum Flip.ro, Orange, YOXO, despre care vom povesti imediat, și mai sunt și alții. Dar înainte să intrăm în detalii și teste, hai să facem pe repede înainte un scurt rezumat al avantajelor și dezavantajelor „recondiționat vs SH”. De partea telefoanelor recondiționate avem următoarele. Sunt testate riguros, este specificat „gradul” estetic, dacă bateria a fost doar verificată sau a fost și înlocuită, software-ul resetat etc. Mai beneficiază și de garanție de 1 sau 2 ani, retur gratuit până la 30 zile și suport din partea vânzătorului, și sunt disponibile inclusiv modele recente, cu prețuri mai mici cu între 15 și 40% decât ale respectivului model luat de nou. Ambalajul și accesoriile pot să nu fie originale, dar sunt standardizate și sunt noi. Partea rea, este că în realitate, telefoanele respective nu sunt întotdeauna chiar „ca noi”, așa cum se laudă respectivele platforme, ci pot avea zgârieturi fine sau accesorii doar compatibile, nu originale, cum am pățit eu însumi nu doar o dată. Și așa cum spuneam și mai înainte, prețul poate fi sensibil mai mare decât în SH-ul tradițional, adică direct de la utilizator. De partea cealaltă, a telefoanelor de pe OLX gen, istoricul, uzura și starea reală pot varia. Telefonul nu e testat profesional, pot exista defecte ascunse sau limitări funcționale, prin urmare nu există garanții ferme despre cât de în mințile lui e telefonul ăla, tot ce poți să faci este să te bazezi pe seriozitatea vânzătorului și să te rogi să fie bine. Iar acum hai să intrăm în meandrele concretului și cum am mai testat de-a lungul timpului aici în Zona telefoane provenite de pe astfel de platforme care vând modele recondiționate, a venit rândul încă uneia. YOXO, din portofoliul Orange, adică acel serviciu digital care se gestionează exclusiv din aplicație și nu presupune perioadă contractuală minimă sau vizite pe la magazinele fizice, și-a lansat fix anul ăsta și o platformă separată pentru telefoane recondiționate, unde găsești de toate, inclusiv flagshipuri gen iPhone 16 sau Galaxy S25. Deci telefoanele de pe reconditionate.yoxo.ro sunt recondiționate și certificate de Recommerce, un partener Orange, au adesea baterii noi și performanță identică sau apropiată de cele ale modelului nou, au garanție de 2 ani, ai parte de transparență privind starea telefonului și beneficiezi și de livrare rapidă. Nu este nevoie de abonament sau contract Orange pentru achiziție; comanda este digitală, fără hârtii. Acest serviciu este integrat complet digital, inclusiv pe parte de retur și service, și permite achiziția oricărui device de către orice utilizator, indiferent de rețea. Bun, și acum hai să clarificăm rapid ce înseamnă recondiționat la nivel serios, nu second-hand de la Gigel, despre care nu știi dacă la un moment a scăpat sau nu telefonul în budă. Fiecare telefon din magazinul YOXO trece prin nu mai puțin de 56 de puncte de control. Cameră, microfon, WiFi, Bluetooth, touchscreen, baterie, senzori etc. Rezultatul? Un telefon care funcționează ca nou, arată ca nou, se simte ca nou, doar că nu mai e în cutia originală fancy. Și pentru că nu mai e „nou nouț”, prețul poate să fie cu până la 50% mai mic. Și am primit două astfel de telefoane de la YOXO pentru test, ca să vedem dacă sunt sau nu „ca noi”: un iPhone 15 Pro și un Samsung Galaxy S24. În cutie găsești doar telefonul, cablul și cheița SIM. Cele două arată impecabil, ca și cum ar fi noi, dar ca să fim clari: gradul cosmetic variază în funcție de ce alegi pe site. Sunt diferite grade, de la „arată ca nou” până la „are semne de folosire”. Mai exact sunt 4 categorii estetice: Ca nou A+, unde ai stare generală excelentă a ecranului, carcasei și ramei, practic fără niciun semn vizibil. Excelent A, cu micro-zgârieturi neglijabile pe ecran, carcasă și ramă. Foarte Bun B, unde sunt câteva zgârieturi vizibile pe ecran, carcasă și ramă. Și Bun C, cu urme de uzură pronunțate pe ecran, carcasă sau ramă. Diferența de preț între grade poate fi substanțială, chiar de sute de lei, în funcție de model. Deci, dacă nu te deranjează o zgârietură pe spate pe care oricum ai s-o acoperi cu husa, poți merge liniștit pe B adică Foarte Bun sau C, adică Bun, și economisești mai mulți bani. Ambele telefoane pe care le-am primit sunt grad A, adică Excelent, și nu A+, adică „ca nou”. Dar sincer, dacă nu aș fi știut că sunt recondiționate, cred că n-aș fi ghicit asta la prima vedere. Display-ul este perfect. Fără urmă de zgârietură, fără burn-in, și la fel de strălucitor și responsive ca și cum ar fi nou. Camerele merg perfect, cât despre procesor, el clar nu știe că telefonul e recondiționat, pentru că merge identic ca pe un telefon nou! Și ca să mă asigur,
Defcamp 2025, despre unificare și colaborare reală între mediul public și privat în cybersecurity
Tot la DefCamp 2025 am participat la o dezbatere pe tema strategiilor de apărare cibernetică pentru instituții guvernamentale, care a reunit specialiști din sectorul public și privat. Aceștia au pus accent pe nevoia de colaborare mai strânsă și mai practică între cele două domenii. Mădălin Staniu (Coordonator pentru Securitate Cibernetică și Apărare, ANIS Task Force) a moderat discuția la care au participat Eduard Mititelu (Membru al Comisiei pentru IT&C, Camera Deputaților), Mădălin Dumitru (CEO SCUT), George Dobrea (Strateg în Securitate Cibernetică, CEO XEDUCO Institute) și Dan Gavojdea (Manager Regional SEE – Dezvoltare Business – SecOps, Fortinet). Ce a rezultat a fost un tablou sincer, uneori chiar brutal, despre felul în care funcționează lucrurile în România atunci când vine vorba de securitate cibernetică. Și, o primă observație ar fi că, deși se vorbește de unitate între sectorul public și cel privat, cele două tabere s-au așezat la distanță la masa rotundă a acetei dezbateri. DefCamp 2025 dezbaterea „Sisteme publice, amenințări private: Strategii de apărare cibernetică pentru guverne” Dezbaterea de la DefCamp 2025 a pornit de la VDP (Vulnerability Disclosure Programs), programele prin care statul poate coopta experți independenți și white hat hackers pentru a raporta vulnerabilități în mod legal și recunoscut. Ideea principală a fost că România are oameni capabili, dar nu are încă un cadru care să îi protejeze sau să le valorifice competențele în mod oficial. Apoi discuția s-a mutat rapid spre o altă problemă și anume că existența politicilor nu garantează securitatea. O idee repetată de Mădălin Dumitru este aceea că securitatea reală nu se obține bifând tichete. NIS2 este utilă, dar nu garantează protecția. România are nevoie de coordonare și unificare, nu de încă un set de formulare. Instituțiile au adesea proceduri, dar nu e clar cine își asumă decizia când apare o criză. Cine anunță incidentul. Cine activează mecanismele de răspuns. Cine vorbește public. Cine coordonează. Când toată lumea e responsabilă, nu mai e nimeni responsabil. Un punct care a revenit frecvent în discuție a fost lipsa de încredere. Nu doar între instituții și companii, ci și între oameni. „Nu construiești încredere în timpul crizei. Trebuie să o faci înainte”, a avertizat Mădălin Dumitru de la SCUT, accentuând importanța simulărilor de atacuri și a colaborării pentru prevenire. CEO-ul SCUT a vorbit despre un caz concret, o situație în care a gestionat un incident de securitate dintr-o organizație publică atacată printr-un lanț de aprovizionare. „Am reușit să reducem răspunsul la incident de la zile, la ore, prin schimbul de informații în timp real”, a explicat el, evidențiind beneficiile cooperării eficiente. Expertul a propus și o soluție pentru implicarea cetățenilor: o aplicație mobilă prin care oricine poate raporta SMS-uri sau emailuri suspecte, devenind astfel parte dintr-un „scut digital național”. Această abordare ar transforma fiecare român într-un „senzor” al sistemului de apărare cibernetică. Eduard Mititelu a vorbit din perspectiva administrației și a spus destul direct că în instituțiile din România, responsabilitățile sunt împărțite în atâtea direcții încât, în realitate, nimeni nu își asumă nimic.Acesta a insistat asupra nevoii unui lider clar în momente de criză și a recunoscut public o problemă des întâlnită: teama de a achiziționa servicii de la companii private contrabalansată de angajări de personal intern, deși costurile sunt uriașe și eficiența nu e garantată. George Dobrea de la XEDUCO Institute a contestat o credință larg răspândită în industrie. „Cel mai slab inel în lanțul de securitate nu este utilizatorul care dă click pe emailul de phishing. Problema reală este lipsa de conștientizare consecventă și de responsabilitate la nivelul întregii organizații”, a explicat acesta. Dobrea a adăugat că noile reglementări, inclusiv NIS2, ajută la construirea unei culturi de securitate, dar implementarea trebuie să vină de sus în jos, cu management implicat. Dan Gavojdea de la Fortinet a observat o schimbare în relația dintre furnizori și sectorul public în Europa de Sud-Est: „Trecem de la relații tranzacționale, la parteneriate reale. Vânzătorii nu mai trebuie doar să livreze echipamente, ci să transfere capacități către organizațiile din sectorul public”. Gavojdea a atras atenția asupra unui studiu european care plasează România pe ultimul loc în Europa la capitolul încredere interpersonală, sub 25%, comparativ cu peste 75% în Suedia. „Această lipsă de încredere afectează colaborarea, dar legislația europeană precum NIS2 ne va uni, nu bazat pe voință, ci pe obligație”, a concluzionat el. Panel-ul a evidențiat și noile provocări aduse de inteligența artificială. Dan Gavojdea a avertizat: „Nu există în acest moment nicio tehnologie care să poată opri atacurile prin indirect injection. Gândiți-vă că aveți un AI intern și primiți un PDF cu cod foarte bine scris, care se conectează automat la sistemul vostru. Ce spun eu aici se întâmplă chiar acum.” Concluzia dezbaterii a fost unanimă. România are expertiza și capacitatea tehnică necesare, dar lipsa de unificare, coordonare și încredere între sectorul public și privat rămâne principala barieră în construirea unui sistem național de apărare cibernetică pregătit pentru orice atac. Cum arată securitatea cibernetică în 2025, văzută de CEO-ul SCUT După panel, am discutat pe larg cu Mădălin Dumitru, CEO-ul SCUT, despre schimbările aduse de NIS2, despre atacurile tot mai sofisticate generate de inteligența artificială, despre rolul lanțului de furnizori și despre modul în care conceptul „cyber-dome” propus de SCUT încearcă să unifice o piață fragmentată. ZONA: Ce este NIS2 și de ce ar trebui companiile românești să fie atente? Mădălin Dumitru, SCUT: NIS2 schimbă fundamental modul în care companiile tratează securitatea cibernetică. Nu mai vorbim despre un set de recomandări tehnice, ci despre obligații clare care urcă responsabilitatea direct în zona de management și board. Directiva introduce sancțiuni, raportări rapide și cerințe stricte privind lanțul de furnizori. Practic, companiile nu mai pot ascunde riscurile sub preș și nu mai pot amâna investițiile. În era NIS2, „nu avem buget” nu mai este o scuză, este un risc juridic și reputațional. Care sunt cele mai frecvente greșeli în procesul de conformare? Principala greșeală este tratarea NIS2 ca pe un proiect IT, când de fapt este un program de guvernanță. Multe organizații nici măcar nu au un inventar complet al activelor, nu
Omul e cea mai mare vulnerabilitate în securitatea cibernetică. Cum vrea SCUT să construiască un scut digital pentru România
Când Dan Cadar a deschis discuția despre hacking în podcastul Playground, n-a fost o conversație despre viruși și firewall-uri, ci despre oameni. „În continuare, cea mai mare vulnerabilitate o prezintă omul”, a spus Mădălin Dumitru, CEO al SCUT. „Este exploatat pentru că e curios, pentru că vrea un chilipir sau pentru că nu are cunoștințele necesare. Cele mai multe atacuri reușite implică, de fapt, colaborarea involuntară a utilizatorului.” Valentin Popa, Chief Technical Officer la SCUT, completează tabloul cu exemple concrete: „Am văzut oameni care s-au chinuit și au dezactivat antivirusul numai ca să poată să ruleze un malware, pentru că ei erau convinși că este un fișier legitim”. Scenariul pare incredibil, dar reflectă o realitate îngrijorătoare, când un utilizator este determinat să acceseze ceva care îi captează atenția, va trece peste orice măsură de securitate. De la hacking-ul cu glugă, la „Hacking as a Service” Ceea ce în anii ’90 era o ocupație de nișă pentru câțiva programatori „carismatici” a devenit o industrie globală de 10 trilioane de dolari. „Astăzi, oricine poate face hacking-as-a-service. Nu mai ai nevoie să știi să scrii un virus, doar să cumperi unul”, explică Dumitru. Hackerii experimentați au realizat că pot scala business-ul, transformându-l într-un serviciu. Au creat platforme în darkweb unde oricine, fără nicio abilitate tehnică, poate să își descarce malware și să lanseze atacuri. „Creez o platformă, livrez hacking as a service, cineva vine, se înscrie, își descarcă executabilul și se ocupă doar de campaniile de phishing”, descrie Mădălin Dumitru mecanismul care a democratizat criminalitatea cibernetică. Dacă în urmă cu 20 de ani era ușor să identifici celebrele e-mailuri cu „prințul nigerian” sau „scrisoarea nigeriană”, astăzi inteligența artificială creează mesaje atât de bine scrise, încât imită perfect tonul, stilul și semnătura unei persoane reale. „E aproape imposibil să le deosebești”, spune Valentin Popa, CTO SCUT. De la antivirus, la „zero trust” în era work from home Valentin Popa spune că multe companii din România încă trăiesc cu iluzia că un antivirus este suficient. „Antivirusul te protejează parțial. Însă astăzi trebuie să presupui că fiecare utilizator sau dispozitiv poate fi un risc. De aici pornește conceptul zero trust: nu ai încredere în nimeni și verifici totul, permanent.” Pandemia și munca remote au atenuat limitele dintre viața personală și cea profesională. Laptopul de serviciu e acasă, rețeaua e personală, iar atacurile vin prin mesaje aparent banale. „Work from home a creat o nouă suprafață de atac. Trebuie soluții profesionale integrate, care monitorizează, detectează și reacționează în timp real, nu doar un soft care stă și așteaptă”, explică Popa. Sistemele moderne trebuie să coreleze informații în timp real: dacă un angajat se conectează la un WiFi public și telefonul se infectează, laptopul trebuie izolat automat, accesul la rețea blocat, iar cardul de acces anulat, totul fără intervenție umană. SCUT, o arhitectură unificată de protecție Din aceste cauze s-a născut SCUT, un start-up românesc construit împreună cu Orange Romania și Orange Cyberdefense. „După 20 de ani în securitate ofensivă și defensivă, am înțeles că problema nu e lipsa tehnologiei, ci lipsa unificării”, spune Dumitru. Conceptul propus de SCUT elimină fragmentarea dintre soluții. De la telefoane și laptopuri, până la servere, cloud și infrastructura companiei, totul este integrat într-o arhitectură coerentă, care corelează evenimentele, detectează anomaliile și răspunde automat. Tânăra companie își propune să „aducă soluții de securitate cibernetică pe care și le permite și o microîntreprindere, și o companie de tip corporate”, explică Mădălin Dumitru. Echipa de 25 de specialiști, cu peste 20 de ani de experiență în domeniu, urmează să se dubleze în următorul an, răspunzând unei nevoi tot mai acute din piață. Pentru echipa SCUT, obiectivul e ambițios: să construiască un scut digital național. „Nu mai e vorba doar de a proteja un calculator sau o firmă. E vorba de a proteja o economie întreagă”, concluzionează Mădălin Dumitru. Pentru mai multe informații, SCUT poate fi contactat pe www.scut.com sau la numărul de urgență 0712 112 112. SCUT va apărea lunar în podcastul „Playground”, iar Mădălin Dumitru și Valentin Popa vor răspunde întrebărilor pe teme de securitate cibernetică.
SCUT aduce o viziune unificată asupra protecției digitale
SCUT, cea mai nouă companie de securitate cibernetică din România, a lansat oficial conceptul de scut cibernetic digital — o abordare unificată, co-creată împreună cu Orange Cyberdefense, care oferă un nivel înalt de protecție, vizibilitate completă și asistență coordonată în cazul unui atac cibernetic. Evenimentul organizat la București a reunit experți din industrie, parteneri ai noii companii, top management, precum și reprezentanți ai autorităților. Într-un context în care atacurile cibernetice devin tot mai sofisticate și pot provoca consecințe financiare, reputaționale sau operaționale semnificative, abordarea unificată propusă de SCUT marchează o schimbare de paradigmă. Modelul SCUT elimină „punctele oarbe” apărute între soluțiile tradiționale și oferă o imagine completă asupra infrastructurii IT, de la dispozitivele utilizatorilor (telefoane, laptopuri, tablete) până la rețea, servere, infrastructura on-premises și mediile cloud. Scopul este eliminarea fragmentării și construirea unei arhitecturi coerente, cu detecție rapidă a amenințărilor, corelare a evenimentelor cibernetice și răspuns coordonat, asistat de inteligența artificială. „În 2025, nu mai putem vorbi despre conectivitate și digitalizare fără să ne referim la securitate cibernetică. SCUT reprezintă elementul care închide cercul de business al Orange Romania. Suntem operatorul cu cea mai rapidă rețea fixă și mobilă, cu cea mai extinsă infrastructură de centre de date din țară, la care se adaugă servicii solide de cloud și de business integration. Astfel, facilităm accesul mediului de afaceri românesc și a sectorului guvernamental către soluții și servicii digitale sigure și de ultimă generație. Serviciile de securitate cibernetică oferite clienților prin SCUT ne transformă într-un operator cu adevărat convergent”, a declarat Florin Popa, Orange Business Director și Vicepreședinte SCUT. Compania oferă vizibilitate totală, protecție pentru fiecare nivel al ecosistemului digital, detecție avansată a amenințărilor, corelare automată a evenimentelor și asistență coordonată după incidente cibernetice, cu ajutorul AI. Creată cu sprijinul Orange Romania, în calitate de acționar, SCUT aduce în România un model de protecție integrată, capabil să prevină atacurile înainte ca acestea să producă daune. Expertiza SCUT este preponderent locală, consolidată prin parteneriatul strategic cu Orange Cyberdefense, lider european în domeniu cu peste 50.000 de clienți și venituri de 1,6 miliarde de euro anual. Prin acest parteneriat, SCUT aduce în România bune practici internaționale, tehnologii validate și metodologii operaționale testate la scară europeană, oferind companiilor locale un nivel de protecție comparabil cu cel al organizațiilor din Europa de Vest. „Lansarea SCUT marchează un moment strategic pentru ecosistemul de securitate cibernetică din România. Prin acest proiect, Orange Cyberdefense aduce pe piața locală experiența noastră de peste 25 de ani în protejarea infrastructurilor critice din întreaga Europă. Împreună cu Orange Romania și echipa experimentată a SCUT, am construit o arhitectură de securitate unificată, bazată pe aceleași principii și tehnologii pe care le implementăm pentru clienții noștri din Europa. Totodată, SCUT ne oferă acces la informații și date valoroase de pe o piață emergentă și o zonă extrem de activă din punct vedere cibernetic. Este o relație sinergetică, care ne permite să ne extindem într-o regiune strategică a Europei, consolidând reziliența digitală locală și europeană, dar și să ne dezvoltăm expertiza prin threat intelligence-ul valoros pe care îl obținem în România”, a declarat Hugues Foulon, Executive CEO al Orange Cyberdefense. „Astăzi, securitatea nu mai înseamnă protejarea unui sistem, ci a întregului ecosistem digital. Produsele și serviciile noastre acționează ca un scut cibernetic digital care protejează fiecare verigă a lanțului — de la telefon și laptop, până la rețea, servere și cloud — oferind companiilor vizibilitate deplină și asistență rapidă”, a declarat Mădălin Dumitru, CEO SCUT. Protecție pentru organizații pornind de la liderii care le conduc Pe lângă soluțiile dedicate organizațiilor, SCUT lansează SCUT Executiv – un program special conceput pentru antreprenori și top management. Programul combină awareness cibernetic (cum ești vizat, cum ești manipulat, cum se construiește un atac) cu securitate personală digitală (protejarea comunicării, informațiilor sensibile și a reputației publice). „Un atac nu mai începe întotdeauna în rețea. Poate porni de la un mesaj, o conversație banală sau o informație partajată greșit. De aceea, protecția trebuie să înceapă cu liderii de business și să se propage la nivelul întregii organizații”, a adăugat Mădălin Dumitru, CEO SCUT. Servicii end-to-end Unificare înseamnă o privire de ansamblu asupra întregii infrastructuri digitale ale unei companii sau instituții. Aceasta poate adăuga o complexitate foarte mare în sisteme și echipe. De aceea SCUT oferă servicii care să rezolve aceste complexități și specificități, respectiv să ofere mix-ul potrivit de produse și servicii care să acopere întregul parcurs cyber. Pornind în primul rând de la prevenție și audit, prin evaluarea riscurilor cibernetice și a vulnerabilităților IT cu scanare atât în interiorul organizației cât și din exterior, pentru a vedea toate posibilele scenarii de infiltrare. Apoi, serviciile reactive, cum ar fi asistența în atacurile cibernetice și MDR (Managed Detection and Response) includ monitorizare 24/7 și detecție și răspuns la amenințări în decurs de minute, cu downtime minim. Simultan, pot fi oferite servicii de „threat hunting”, mai exact căutarea amenințărilor între alerte. Totodată, se pot face integrări cu platforme și produse deja existente. SCUT oferă suport de securitate flexibil: de la strategie și indicatori de măsurare, la dezvoltarea proceselor interne, conformitate/certificări, instruire și raportare. Aceasta include consultanță și implementare pentru conformitatea cu noua directivă NIS2, transformând cerințele în pași practici pentru business. Despre SCUTSCUT oferă servicii complete de securitate cibernetică unificată, construite în jurul conceptului de scut cibernetic digital – o arhitectură de protecție care integrează tehnologie avansată, inteligență artificială și expertiză umană pentru a apăra întreaga infrastructură IT: dispozitive mobile, rețele, servere, cloud și aplicații. Cu o abordare bazată pe vizibilitate totală, reacție rapidă și asistență după atacuri cibernetice, SCUT ajută companiile să asigure continuitatea operațională și încrederea digitală. Compania este rezultatul unei inițiative Orange Romania, în parteneriat strategic cu Orange Cyberdefense, lider european în securitate cibernetică. Pentru mai multe detalii, accesați pe www.scut.com
Războiul telecom din România: afaceri în creștere, profituri în scădere, datorii record
Piața telecomunicațiilor din România a avut un an 2024 paradoxal: pe de o parte, afacerile au crescut, ajungând la aproape 19 miliarde de lei, iar pe de altă parte, profitul net cumulat al marilor operatori a intrat adânc pe minus, înregistrând o pierdere de peste 1 miliard de lei. În acest peisaj complicat, patru jucători principali domină: Orange România, Digi România, Vodafone România și Telekom Mobile, conform Profit.ro. Cel mai mare jucător rămâne Orange România, cu un business de 6,55 miliarde de lei (+9,2% față de 2023). Totuși, compania a bifat prima pierdere netă din ultimii 15 ani, ajungând la un minus de 863,87 milioane de lei, față de un profit de peste 280 milioane în anul precedent. Acest rezultat negativ, fără precedent, trage un semnal de alarmă cu privire la presiunile tot mai mari din piață: costuri operaționale în creștere, investiții masive în infrastructură și un mediu tot mai competitiv. În contrast, Digi România este singurul operator care a reușit să încheie anul pe plus, cu un profit net impresionant de 904,85 milioane de lei. Compania își menține ritmul de creștere, având și cel mai mare număr de angajați – peste 9.600 – și consolidându-și poziția de rival serios pentru Orange și Vodafone. La polul opus, Telekom Mobile (fostul Cosmote) a avut o prăbușire masivă: pierderile au crescut de peste zece ori, de la 79,8 milioane la 815,67 milioane de lei. Vodafone România a înregistrat și ea o pierdere semnificativă de 254,07 milioane, în creștere cu aproape 40% față de 2023. Datoriile explodează: Orange și Digi conduc clasamentul Deși veniturile cresc, datoriile operatorilor telecom ating noi maxime, semn că expansiunea și digitalizarea costă – mult. La final de 2024, datoriile cumulate ale celor patru mari companii au urcat la 25,05 miliarde de lei, cu 6 miliarde peste cifra afacerilor, în comparație cu 2 miliarde în 2023. Orange România a înregistrat cele mai mari datorii – 10,87 miliarde de lei, cu o creștere de 55,2% față de anul precedent. În același timp, Digi România are o datorie totală de 8,59 miliarde, relativ stabilă față de 2023. Vodafone ajunge la 4,68 miliarde (+7,8%), iar Telekom Mobile rămâne la 896,94 milioane de lei, cu o ușoară scădere. Această explozie a datoriilor vine pe fondul investițiilor constante în rețelele 5G, acoperire extinsă, migrarea serviciilor pe cloud și integrarea infrastructurilor fostei rețele Telekom. Orange România Communications, preluat prin fuziune, a avut în 2023 o pierdere de peste 514 milioane de lei, un alt factor care contribuie la dezechilibrul financiar general al liderului pieței. Mai mulți angajați, venituri în scădere: paradoxul industriei telecom Deși operatorii au angajat mai mulți oameni – 17.496 în 2024 față de 15.591 în 2023 – veniturile sectorului telecom din România au scăzut cu 5%, ajungând la 16,1 miliarde de lei, potrivit ANCOM. Această scădere vine în ciuda faptului că tot mai mulți români folosesc servicii digitale, iar cererea pentru internet de mare viteză, streaming și telefonie mobilă e în continuă creștere. Paradoxul este evident: companiile telecom se extind, angajează, investesc – dar nu reușesc să transforme aceste eforturi în profit, din cauza prețurilor reglementate, a concurenței dure și a inflației operaționale. În acest context, Digi pare singura companie care a găsit formula magică, menținând o marjă bună de profit și o datorie stabilă, în timp ce rivalii săi încearcă să se adapteze. Orange, deși lider de piață, se vede constrâns să gestioneze efectele fuziunii cu fostul Romtelecom, care vine la pachet cu costuri mari de integrare. Vodafone se află într-o tranziție lentă, cu investiții în digitalizare, dar fără rezultate clare pe termen scurt. Iar Telekom Mobile pare a fi în cădere liberă, fără un plan coerent de redresare. Concluzie: bătălia din telecom se duce acum nu doar pe clienți, ci și pe eficiența financiară. Dacă trendul actual continuă, diferențele dintre companii se vor adânci și mai mult. Iar supraviețuirea nu va mai depinde de cât de mare ești, ci de cât de bine știi să-ți gestionezi resursele și să transformi tehnologia în profit. Un lucru e clar: 2025 va fi anul decisiv în telecomul românesc.
Care sunt cele mai bune oferte la portare în rețelele Orange, Digi Mobil, Vodafone și Telekom. Ce alegi ca să nu te usture la buzunar
Dacă vrei să-ți portezi numărul de telefon, ai la dispoziție mai multe oferte din partea marilor operatori din România. Iată care sunt cele mai avantajoase opțiuni în funcție de preț și resurse. Portarea numărului de telefon a devenit o practică obișnuită pentru românii care vor să beneficieze de prețuri mai mici sau de condiții mai bune. În 2025, cei patru mari jucători, Orange, Digi Mobil, Vodafone și Telekom, oferă promoții diverse pentru clienții care decid să migreze din altă rețea. Digi Mobil, concret cel mai accesibil abonament Digi Mobil rămâne în fruntea clasamentului prin oferta Optim 2, disponibilă la doar 2 euro pe lună pe toată perioada contractuală. Primele două luni vin chiar cu reducere de 50%. Abonamentul include: Minute naționale nelimitate 75 GB internet mobil 5G (după care viteza este restricționată semnificativ) 2.64 GB pentru roaming SEE 200 minute internaționale Pentru utilizatorii care au nevoie de mai mult internet, există varianta Nelimitat la 5 euro/lună. Totuși, și aici viteza este redusă după consumul a 200 GB. Chiar și așa, pentru majoritatea utilizatorilor obișnuiți, Optim 2 este o alegere excelentă. Orange, un fel de echilibru între calitate și preț Abonamentul Fun Plus de la Orange costă 4 euro pe lună, un preț corect pentru resursele oferite: Minute și SMS-uri naționale nelimitate 50 GB de internet 5G 5.17 GB în roaming SEE 200 de minute internaționale Pentru cei care consumă mai mult trafic de date sau sunt interesați de servicii precum Max sau YouTube Premium, există opțiunea Smart la 5.5 euro/lună, cu 7.11 GB în roaming SEE și bonusuri suplimentare. Telekom, aparent generos, dar cu limitări Telekom propune abonamentul Nelimitat 5 la 2.5 euro/lună, care oferă: Minute și SMS-uri nelimitate Internet 5G nelimitat 3.23 GB pentru roaming SEE 50 de minute internaționale Pe hârtie pare cea mai generoasă ofertă, dar există o limitare semnificativă: viteza internetului este de maximum 1.5 Mbps, suficientă doar pentru streaming în 480p. Astfel, în practică, „nelimitat” înseamnă acces restricționat la conținut multimedia de calitate. Vodafone, din păcate cea mai slabă ofertă raportat la preț Vodafone vine cu abonamentul RED Start, care costă 5 euro/lună în primele 6 luni, apoi 6.5 euro/lună. Include: Minute și SMS-uri naționale nelimitate 75 GB de internet 5G 6.46 GB pentru roaming SEE 100 de minute internaționale 3 luni gratuite de Max Chiar și cu aceste beneficii, Vodafone rămâne în urma concurenței. Prețul e mai mare, iar resursele nu justifică diferența.
Începând cu 28 iunie, toate telefoanele primesc o funcție nouă. Fie că ești la Digi, Orange, Vodafone sau Telekom, vei putea activa opțiunea RTT
O nouă funcție este disponibilă pentru toate telefoanele mobile începând cu 28 iunie 2025, iar vestea bună este că nu costă nimic. Este vorba despre RTT (Real Time Text), o opțiune inovatoare care permite trimiterea de mesaje text în timp real, chiar în timpul unui apel vocal. Funcția este disponibilă indiferent de rețeaua folosită – Digi, Orange, Vodafone sau Telekom – și nu necesită conexiune la internet sau aplicații speciale. Ce este RTT și cum funcționează RTT (Real Time Text) este o funcție de accesibilitate gândită inițial pentru persoanele cu dificultăți de auz sau vorbire, dar care se dovedește utilă pentru oricine are nevoie să comunice rapid și discret în timpul unui apel. Practic, în loc să aștepți să trimiți un mesaj complet, fiecare literă scrisă este transmisă imediat interlocutorului, în timp real – exact ca într-un chat live, dar fără a avea nevoie de internet. Pentru a activa RTT, utilizatorii trebuie să intre în setările telefonului, unde această funcție este listată de regulă la categoria „Accesibilitate” sau „Asistență”. Dacă ambii participanți la apel au activată funcția, apare un buton verde pe ecran care permite începerea sesiunii de chat. Funcția funcționează prin rețelele 4G, 5G sau Wi-Fi (dacă este activată opțiunea de apelare prin rețea wireless) și este compatibilă cu toate telefoanele care au Android 10 sau versiuni mai noi, respectiv iOS 11.2 și ulterior. La ce ajută și cine o poate folosi RTT a fost dezvoltat în principal pentru a ajuta persoanele cu dizabilități, dar poate fi utilă și în alte situații, cum ar fi cererea discretă de ajutor în cazuri de urgență, oferirea de informații suplimentare în timpul convorbirilor de asistență tehnică sau pentru a transmite date atunci când nu poți vorbi. Funcția este deja implementată în multe țări occidentale. În SUA, de exemplu, RTT este activă din 2017, iar din 2018 este inclusă în toate telefoanele noi. În Uniunea Europeană, introducerea ei a fost grăbită de intrarea în vigoare a European Accessibility Act, un regulament care obligă operatorii să ofere astfel de soluții de comunicare accesibilă. Termenul-limită pentru implementare: 28 iunie 2025. Deși operatorii sunt obligați să o ofere, disponibilitatea concretă depinde și de producătorul telefonului: Apple a introdus deja suportul pentru RTT în iOS 18.5, în timp ce unele modele Android ar putea avea întârziere până la actualizarea aplicației de apelare. Ce trebuie să știi înainte să folosești RTT Pentru ca funcția să meargă, este nevoie de: o conexiune activă prin LTE, 5G sau apel Wi-Fi; un telefon compatibil (Android 10+ sau iOS 11.2+); ca și interlocutorul tău să aibă funcția activată, dacă vrei să beneficiezi de toate avantajele RTT. Dacă suni în străinătate, funcția va funcționa doar dacă și rețeaua parteneră acceptă RTT. Astfel, este posibil ca în unele țări să nu beneficiezi de toate funcționalitățile. În România, marii operatori sunt deja pregătiți pentru activarea funcției pe scară largă.
David Popovici și Orange lansează un manifest pentru sănătatea digitală: ce înseamnă cu adevărat #ForGoodConnections
Într-o eră în care dependența de ecrane și hărțuirea online afectează tot mai mulți tineri, Orange România face un pas curajos pentru a redefini modul în care ne raportăm la tehnologie. Sub umbrela inițiativei globale #ForGoodConnections, compania lansează în România o platformă dedicată educației digitale și siguranței online, cu sprijinul unuia dintre cei mai apreciați sportivi ai momentului, David Popovici. Inițiativa nu vine doar ca o campanie de CSR, ci ca un răspuns real la o problemă acută: cum ne protejăm copiii într-o lume dominată de rețele sociale, conținut nelimitat și presiuni sociale în mediul virtual. Prezent la lansarea oficială organizată în București, David Popovici și-a asumat un rol activ în noua campanie Orange. Alegerea lui nu este întâmplătoare: sportivul este perceput ca un model de echilibru între ambiție, disciplină și luciditate – calități esențiale într-un context digital haotic. Foto: Orange David va promova teme precum prevenirea cyberbullying-ului, reducerea dependenței de ecrane și încurajarea utilizării conștiente a tehnologiei în rândul adolescenților. Declarația lui e clară: „Cred că performanța nu înseamnă doar medalii, ci și capacitatea de a-ți urma pasiunile cu responsabilitate. Tehnologia poate fi un aliat, dacă este folosită corect”. Conform datelor Organizației Mondiale a Sănătății, 22% dintre adolescenți petrec zilnic peste patru ore în fața ecranelor, în special pentru jocuri video. Mai mult, 15% dintre aceștia au fost victime ale hărțuirii online, iar părinții se declară adesea depășiți de situație. Statisticile din România sunt și mai alarmante: 22% dintre tineri prezintă semne ale utilizării problematice a rețelelor sociale, dublu față de media Uniunii Europene. În acest context, implicarea unei figuri publice ca David Popovici nu este doar inspirațională, ci și strategică: el devine un ambasador credibil al schimbării. Ce aduce concret platforma #ForGoodConnections Campania #ForGoodConnections nu se oprește la mesaje inspiraționale, ci propune soluții tangibile. Orange România colaborează deja cu organizații precum Asociația Telefonul Copilului, oferind sprijin psihologic gratuit pentru victimele abuzului online. De asemenea, vor fi dezvoltate materiale educaționale pentru elevi și părinți, workshopuri și sesiuni de informare în școli și comunități. Această abordare integrată vizează nu doar informarea, ci și transformarea reală a comportamentelor. Pentru tineri, campania vine cu alternative de petrecere a timpului liber în afara mediului digital, iar pentru părinți – cu un ghidaj clar în fața unei lumi tehnologice tot mai complexe. CEO-ul Orange România, Julien Ducarroz, a subliniat intenția companiei de a deveni „un catalizator al schimbării”: „Ne dorim să susținem tinerii și părinții în navigarea sigură în spațiul online. David este mai mult decât un simbol al performanței – este un model autentic pentru generația tânără.” De ce contează această inițiativă și ce poți face tu Într-o societate în care tehnologia pare să ne conducă mai degrabă decât să ne ajute, inițiativa Orange vine ca un semnal de alarmă binevenit. Nu este vorba despre demonizarea digitalului, ci despre găsirea unui echilibru – între online și offline, între conectare și introspecție. Dacă ești părinte, ai ocazia să participi la aceste programe și să înveți cum îți poți proteja copilul. Dacă ești adolescent, poate e momentul să reevaluezi cât de mult timp petreci pe telefon și ce impact are asta asupra ta. Iar dacă lucrezi în educație sau comunicare, ai responsabilitatea să promovezi exemple pozitive, precum cel oferit de David Popovici. În cele din urmă, #ForGoodConnections este un apel la normalitate într-o lume digitală care și-a pierdut reperele. Iar faptul că un brand de talia Orange și un sportiv de calibrul lui David Popovici și-au unit forțele pentru această cauză arată că schimbarea nu mai e doar o idee bună, ci o urgență. E momentul să te implici și tu. Începe cu o conversație sinceră despre cum folosești tehnologia și ce ai putea schimba. Pentru că o lume digitală mai bună începe cu alegerile fiecăruia dintre noi.
Cum îți poți transforma cartela SIM fizică într-un eSIM pe iPhone și Android, în doar câțiva pași
Dacă ai obosit să tot scoți și să bagi cartele fizice din telefon sau pur și simplu vrei să te adaptezi la noile tehnologii, trecerea de la o cartelă SIM fizică la un eSIM poate fi exact ce îți trebuie. Vestea bună este că procesul este mai simplu decât pare și nu necesită vizite la magazinul operatorului. În rândurile de mai jos, îți explicăm cum să faci conversia atât pe iPhone, cât și pe Android, indiferent dacă vrei să folosești același telefon sau te muți pe unul nou. Ce este un eSIM și de ce ai vrea să faci trecerea eSIM-ul este un SIM digital, integrat direct în circuitele telefonului tău. Spre deosebire de o cartelă SIM fizică, nu trebuie să o inserezi manual, iar configurarea se face printr-un cod QR sau direct din setări, în funcție de operatorul mobil. Trecerea la eSIM îți oferă mai multă flexibilitate. Poți avea mai multe profile pe același telefon, poți comuta rapid între rețele sau poți activa un nou abonament fără să aștepți livrarea unei cartele fizice. Totodată, telefoanele mai noi, precum iPhone 14 în SUA, nu mai au deloc slot pentru SIM, fiind compatibile exclusiv cu eSIM. Cum se face conversia SIM–eSIM pe iPhone Toate modelele de iPhone începând cu iPhone XS și XR suportă eSIM, iar dacă ai un telefon mai nou, șansele sunt mari să ai deja această opțiune la dispoziție. Dacă vrei să faci conversia pe același telefon: Deschide aplicația Setări și mergi la Cellular sau Date mobile. Dacă operatorul tău permite, vei vedea opțiunea Convert to eSIM. Apasă pe Convert Cellular Plan, apoi pe Convert to eSIM. Urmează pașii de pe ecran pentru activare. Dacă treci pe un alt iPhone: Pe noul dispozitiv, accesează Setări > Cellular > Add eSIM. Ai două opțiuni: Transfer from a nearby iPhone (ambele telefoane trebuie să aibă iOS 16 sau mai nou) sau Scanare cod QR, dacă ai primit un cod de la operator. Poți, de asemenea, să introduci manual datele dacă ai aceste informații de la furnizor. iPhone-urile cu iOS 17.4 și mai noue permit și recunoașterea codurilor QR printr-o simplă apăsare lungă pe imagine, fără a mai deschide camera manual. Cum faci conversia SIM–eSIM pe Android La Android, lucrurile variază în funcție de producător. Google Pixel, Samsung Galaxy și alte modele recente acceptă eSIM, dar interfața diferă de la un brand la altul. Cea mai sigură variantă este să contactezi operatorul tău și să ceri trecerea pe eSIM. De obicei, primești un cod QR sau ți se oferă instrucțiuni detaliate. Pentru telefoane Android generice: Deschide Setări, apoi Conexiuni sau Rețea și internet. Accesează Manager SIM sau SIM-uri. Apasă pe Adaugă plan mobil sau Descarcă cartelă SIM. Scanează codul QR primit și urmează pașii de pe ecran. Pe telefoanele Samsung: Mergi la Setări > Conexiuni > Manager cartele SIM. Selectează cartela fizică activă. Apasă Convert to eSIM și confirmă alegerea. În cazul în care transferi eSIM-ul de la un iPhone la un Android (sau invers), trebuie să iei legătura direct cu operatorul, pentru că procedura nu este automatizată între platforme diferite. Ce trebuie să știi înainte de a începe Înainte de conversie, asigură-te că telefonul tău este compatibil cu eSIM și că operatorul tău suportă acest tip de activare. Nu toți furnizorii din România au implementat încă funcționalitatea completă, iar în unele cazuri ar putea fi necesar un drum la sediul lor pentru validare. În plus, este bine de știut că unii operatori limitează numărul de eSIM-uri active simultan sau solicită pași suplimentari pentru dezactivarea celor vechi. Merită să faci trecerea? Dacă vrei mai multă flexibilitate, un telefon mai curat (fără slot fizic de cartelă) sau ai planuri să călătorești și vrei să adaugi un profil local fără bătăi de cap, eSIM-ul este soluția viitorului. Conversia nu doar că este ușoară, dar și reversibilă în unele cazuri – ceea ce îți oferă control complet asupra conectivității tale. Pe scurt: câțiva pași simpli, un pic de atenție la detalii și te poți bucura de avantajele unui eSIM direct din buzunar.