Orban: Ungaria continuă cooperarea cu Moscova / Putin nu exclude un summit cu Trump la Budapesta
Prim-ministrul ungar Viktor Orban s-a întâlnit vineri la Moscova cu președintele rus Vladimir Putin, subliniind că țara sa continuă să dezvolte cooperarea cu Rusia, în ciuda presiunilor externe, scrie baha. Orban și-a exprimat, de asemenea, speranța că relațiile bilaterale dintre cele două națiuni se vor îmbunătăți în continuare, reiterând în același timp poziția Budapestei cu privire la necesitatea de a pune capăt conflictului ucrainean. Mai mult, Orban și-a reiterat disponibilitatea de a găzdui summitul dintre Putin și omologul său american, Donald Trump. Întâlnirea urma inițial să aibă loc la Budapesta, dar a fost ulterior anulată de Trump. Președintele rus Vladimir Putin a declarat, în timpul întâlnirii sale cu premierul ungar Viktor Orban, vineri, la Kremlin, că un summit între țara sa și Statele Unite ar putea avea loc în continuare la Budapesta. „Dacă în timpul negocierilor noastre vom decide să folosim amplasamentul de la Budapesta, voi fi foarte bucuros și aș dori să vă mulțumesc pentru disponibilitatea dumneavoastră de a mă ajuta”, i-a spus Putin lui Orban la Kremlin. Mai mult, Putin a dezvăluit că colegul său din Statele Unite, Donald Trump, a fost cel care a propus Budapesta ca loc de desfășurare a summitului lor. „El a spus imediat: «Avem relații bune cu Ungaria, voi aveți relații bune cu Viktor și eu am, așa că propun această opțiune». Desigur, am fi bucuroși să fim de acord”, a declarat liderul rus.
Mîndruță îi ia apărarea lui Orban: Un consilier al presedintelui trebuie să-l sfătuiască, nu să-l asculte și să-i ducă mai departe ordinele
Lucian Mîndruță îi apărarea lui Ludovic Orban și spune, într-o postare pe Facebook, că „un consilier al presedintelui trebuie să-l sfătuiască, nu să-l asculte și să-i ducă mai departe ordinele”. „Un consilier al președintelui trebuie să-l sfatuiască, nu să-l asculte si să-i duca mai departe ordinele. Ca nu e fi-su. Ideal ar trebui să joace rolul bunicului. Al prietenului. Prietenii te pot si contrazice. Și abia atunci stii ca sunt adevărați”, a scris jurnalistul pe Facebook, în contextul revocării lui Ludovic Orban, din calitatea sa de consilier prezidențial pe politică internă. De precizat este că, Administraţia Prezidenţială a anunţat astăzi că şeful statului şi consilierul prezidenţial Ludovic Orban „au decis de comun acord încheierea colaborării”. Ulterior, Ludovic Orban a spus că, în realitate, decizia de revocare a fost a lui Nicușor Dan. Pe tema acestui subiect s-a pronunțat și Andrei Caramitru, care a reacționat pe pagina de Facebook, după ce Nicușor Dan l-a revocat pe Ludovic Orban din funcția de consilier prezidențial. Andrei Caramitru a spus că Nicușor Dan nu ar fi ajuns acolo unde este acum, dacă nu ar fi avut susținerea lui Ludovic Orban și a PNL-ului. Citește mai departe AICI! Autorul recomandă: Andrei Caramitru sare în ajutorul lui Orban și-i bate obrazul lui Nicușor Dan: „Umilești public un om fără de care erai nimic”
Orban: Guvernul să adopte urgent legea pensiilor speciale critici dure la adresa magistraților
Ludovic Orban, consilier prezidențial, afirmă că Executivul trebuie să adopte de urgență legea pensiilor speciale, exact în forma asupra căreia s-a ajuns la un consens în timpul medierii de la Cotroceni. „Guvernul trebuie să adopte proiectul de lege în forma finală, la medierea făcută de președinte la Cotroceni. Ei s-au înțeles,” a declarat la Antena 3 CNN Orban. De ce au fost reluate discuțiile cu magistrații Potrivit acestuia, dialogul suplimentar dintre Guvern și magistrați, inclusiv cu Înalta Curte de Casație și Justiție, nu a avut ca scop modificarea acordului, ci evitarea unui posibil atac la CCR. „A existat încercarea de a dialoga cu magistrații, cu Înalta Curte de Casație și Justiție, în speranța că nu vor ataca la Curtea Constituțională. Acesta a fost, de fapt, motivul pentru care s-au deschis aceste discuții,” explică Orban. Consilier prezidențial: „Poziția magistraților este complet nerezonabilă” Consilierul prezidențial critică dur revendicările reprezentanților sistemului judiciar. „Poziția exprimată de reprezentanții magistraților este o poziție complet nerezonabilă, nu poate fi acceptată,” afirmă acesta. Orban subliniază că oferta negociată la Cotroceni – 15 ani perioadă de tranziție, vârstă standard de pensionare și pensie de 75% din salariul net – reprezintă, în opinia lui, „cele mai bune condiții din Uniunea Europeană pentru magistrați”. Realizatorul a amintit că o parte dintre magistrați cer ca pensia să fie stabilită la 65% din salariul brut, ceea ce ar însemna pensii uneori mai mari decât salariile aflate în plată. Orban respinge ferm această variantă: „E jenant, sincer vă spun. Magistrații sunt cei care trebuie să facă dreptate. Nu există absolut niciun fel de argument logic sau de altă natură care să justifice o asemenea pretenție.” Acesta amintește că forma discutată la Cotroceni este apropiată de cea din legislația adoptată în 1998. Orban spune că Executivul trebuie să adopte legea prin cea mai rapidă procedură, pentru a fi respectat termenul-limită de implementare. „Guvernul trebuie să adopte proiectul de lege, să aleagă cea mai rapidă cale de adoptare, probabil la angajarea răspunderii. Este singura șansă ca, în cazul în care Înalta Curte de Casație și Justiție nu atacă la Curtea Constituțională, să se poată respecta termenul de 28 noiembrie,” a conchis Orban.
Explicațiile lui Orban despre numirea lui Voiculescu: Cercetarea nu se închide să nu se facă de râs procurorul
Ludovic Orban a comentat la Antena 3 CNN numirea lui Vlad Voiculescu în funcția de consilier prezidențial onorific, subliniind în mod repetat că dosarul penal în care acesta este vizat nu a fost finalizat, deși urmărirea penală a fost anunțată public în urmă cu mult timp. Orban, suspiciuni privind menținerea dosarului lui Voiculescu într-un stadiu incert „Urmărit penal… S-a anunțat că a început urmărirea penală și de atunci nu s-a mai întâmplat nimic. Nu s-a închis dosarul prin clasare, nu știu din ce motiv,” a spus Orban, accentuând că ancheta se află într-o etapă care, în opinia lui, se prelungește artificial. El a sugerat chiar că dosarul ar putea fi ținut în acest stadiu pentru a evita compromiterea procurorului care a anunțat declanșarea cercetării. „E o cercetare care trenează, care nu se închide, probabil ca să nu se facă de râs procurorul care a anunțat declanșarea cercetării respective,” a declarat consilierul prezidențial. Întrebat despre propria decizie din 2016, când a renunțat la candidatura pentru Primăria Capitalei după deschiderea unui dosar penal, Orban a făcut o comparație directă: „A fost decizia mea personală. Am renunțat la toate funcțiile publice și m-am retras din cursa pentru Primăria Capitalei, pentru că așa cred eu că ar fi trebuit să procedeze orice om asupra căruia a început urmărirea penală.” Nicușor Dan, apărat de Orban: Este un om integru, preocupat de anticorupție În context, el a apărat integritatea lui Nicușor Dan, respingând ideea că șeful statului ar fi compromis prin acceptarea lui Voiculescu ca și consilier onorific. „Îl cunosc pe Nicușor Dan. Este un om integru, preocupat de intensificarea luptei anticorupție. Integritatea lui nu poate fi pusă sub semnul întrebării pentru o numire onorifică,” a afirmat Orban. În final, acesta a subliniat că responsabilitatea numirii îi aparține președintelui României: „E decizia președintelui. Eu sunt în echipa președintelui și nu îmi afectează în niciun fel încrederea în el. Președintele va rămâne consecvent în susținerea poziției anticorupție”.
Statele Unite ale Americii acordă Ungariei o derogare de un an de la sancțiunile împotriva Rusiei
Premierul Ungariei Viktor Orban s-a întâlnit vineri cu președintele american, Donald Trump la Casa Albă pentru prima dată de la realegerea președintelui american. În cadrul întâlnirii, liderul guvernului de la Budapesta și-a susținut cauza pentru a obține o derogarea de la sancțiunile americane impuse sectorului energetic rus. Un oficial de la Casa Albă a anunțat că Ungaria a primit excepția cerută și s-a angajat să cumpere gaze naturale lichefiate din SUA în valoare de aproximativ 600 milioane de dolari. De la începutul Războiului din Ucraina, Ungaria a contiuat să achiziționeze petrol și gaz din Rusia, mișcare ce a atras criticile Uniunii Europene, dar și ai Aliaților Nord-Atlantici. De asemenea, Ungaria s-a opus vehement planurilor Comisiei Europene de a elimina importurile de gaz rusesc până în 2027. Conform datelor FMI, în 2024 Ungaria depindea de Rusia pentru 74% din gaz și 86% din petrol, iar o oprire a importurilor rusești ar putea reduce PIB-ul cu peste 4%. În plus, privind alegerile parlamentare din Ungaria din 2026, președintele american și-a arătat susținerea față de Orban, declarând: „Nu a făcut nicio greșeală în privința imigrației. Așadar, este respectat de toată lumea, este plăcut de unii. Îl plac și îl respect. Sunt conduși cum trebuie și de aceea va avea mare succes la următoarele alegeri”.
Viktor Orban i-a prezentat lui Donald Trump argumentele în favoarea utilizării petrolului rusesc
Orban, un aliat de lungă durată al lui Trump, a stat lângă acesta în sala de ședințe a Cabinetului de la Casa Albă, cu ocazia primei lor întâlniri bilaterale de la revenirea republicanului la putere, și i-a explicat de ce țara sa are nevoie să utilizeze petrolul rusesc, într-un moment în care Trump presează Europa să renunțe la acest lucru. Orban a afirmat că această chestiune este vitală pentru Ungaria, care este o țară europeană, și s-a angajat să prezinte „consecințele pentru poporul maghiar și pentru economia maghiară ale renunțării la petrolul și gazul din Rusia”. Trump, care a făcut presiuni asupra Europei să evite utilizarea energiei rusești pentru a exercita presiuni asupra Moscovei să pună capăt războiului cu Ucraina, s-a arătat înțelegător față de poziția lui Orban. „Analizăm situația, deoarece pentru el este foarte diferit să obțină petrol și gaze din alte zone”, a declarat Trump. „După cum știți, ei nu au… avantajul de a avea ieșire la mare. Este o țară minunată, este o țară mare, dar nu are ieșire la mare. Nu are porturi”, potrivit Reuters. „Dar multe țări europene cumpără petrol și gaze din Rusia, și o fac de ani de zile”, a adăugat Trump. „Și eu am spus: «Ce înseamnă asta?»” Ungaria și-a menținut dependența de energia rusă de la începutul conflictului din Ucraina din 2022, ceea ce a stârnit critici din partea mai multor aliați din Uniunea Europeană și NATO. Oficialii maghiari au declarat în perioada premergătoare întâlnirii că Orban intenționează să discute o cale către o întâlnire între SUA și Rusia și să solicite scutiri de la sancțiunile energetice ale SUA.
Viktor Orban se va întâlni cu Trump în contextul sancțiunilor împotriva Rusiei
Statele Unite au impus sancțiuni celor mai mari doi producători de petrol ai Rusiei luna trecută, fiind primele astfel de măsuri care vizează Moscova de la revenirea lui Trump la Casa Albă, în încercarea de a pune capăt războiului din Ucraina. Ungaria, cel mai apropiat aliat din Uniunea Europeană atât al lui Trump, cât și al Kremlinului, depinde în mare măsură de petrolul și gazele rusești, în ciuda eforturilor UE de a se detașa de acestea, potrivit AFP. Orban, care va fi însoțit de o delegație numeroasă, inclusiv șase miniștri, a declarat că va solicita o derogare de la sancțiunile privind energia rusească, considerând că Trump a făcut o greșeală „din punctul de vedere al Ungariei”. „Voi fi în curând la Washington pentru a discuta acest lucru cu președintele Trump”, a declarat Orban pentru cotidianul italian La Repubblica într-un interviu recent. „Discutăm despre cum să construim un sistem sustenabil pentru economia țării mele, deoarece Ungaria depinde foarte mult de petrolul și gazele rusești. Fără ele, prețurile la energie vor crește vertiginos, provocând deficite în rezervele noastre.” Se așteaptă ca cei doi să discute și despre războiul din Ucraina. Budapesta fusese aleasă luna trecută pentru a găzdui un summit SUA-Rusia, dar Trump l-a anulat înainte de stabilirea unei date. Experții spun că întâlnirea cu președintele SUA este așteptată să ofere cel puțin o victorie „simbolică” lui Orban, care se confruntă cu o provocare fără precedent la adresa mandatului său de 15 ani înainte de alegerile din primăvara viitoare, pe fondul stagnării economice.
Războiul din Ucraina, ziua 1.347 | Rusia extinde lista cu europeni cărora li se interzice intrarea în țară / Lupte intense la Pokrovsk: armata Ucrainei afirmă că rezistă, Rusia susține că a încercuit orașul
Comandantul-șef al armatei ucrainene, generalul Oleksandr Sîrski, a declarat sâmbătă că trupele ucrainene rezistă în Pokrovsk, oraș aflat sub asediu, în regiunea Donețk. Moscova afirmă că forțele sale au reușit, după mai bine de un an de lupte, să încercuiască orașul. Zelenski, despre rachetele Oreshnik: Reprezintă o amenințare pentru toată Europa Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski a declarat că sistemul rus de rachete Oreshnik din Belarus reprezintă o amenințare pentru toată Europa. Potrivit oficialului din Ucraina, desfășurarea sistemului rus de rachete balistice cu rază medie de acțiune Oreshnik în Belarus creează noi riscuri pentru Europa, în special pentru vecinii imediați ai Belarusului. Ucraina va asigura integral fondurile necesare pentru importurile de gaze, spune Zelenski Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat că Ucraina va obține 100% din finanțarea necesară pentru importurile de gaze, în urma acordurilor cu partenerii europeni și cu sprijinul G7, după atacurile repetate ale Rusiei asupra infrastructurii energetice. Zelenski a declarat, sâmbătă seara, într-un videoclip publicat pe platforma X, că Ucraina va asigura integral fondurile necesare pentru importurile de gaze, mulțumind statelor care oferă deja sprijin financiar. Rusia extinde lista cu europeni cărora li se interzice intrarea în țară După ce UE a aprobat cel de-al 19-lea pachet de sancțiuni împotriva Moscovei, Ministerul rus al Afacerilor Externe a anunțat că a extins lista cetățenilor UE cărora li se interzice intrarea în Rusia. Într-un comunicat publicat vineri, Ministerul de Externe al Rusiei a acuzat că ultimul pachet de sancțiuni adoptat de UE este „ilegitim”, la fel ca și restul pachetelor de sancțiuni adoptate. Ca răspuns la „măsurile neprietenoase” adoptate de UE împotriva Federației Ruse, Ministerul rus al Externelor a precizat că țara își extinde lista de reprezentanți ai instituțiilor UE, state membre ale Uniunii sau chiar alte țări europene care au interdicție de intrare în Federația Rusă. Cel puțin patru morți și 48 de răniți în urma atacurilor rusești din ultimele 24 de ore în Ucraina Rusia a lansat peste 220 de drone asupra Ucrainei în ultimele 24 de ore, ucigând cel puțin patru civili și rănind alți 48, potrivit autorităților ucrainene. Atacurile au vizat mai multe regiuni, printre care Zaporojie, Herson, Mikolaiv, Sumî și Cernihiv. Cel puțin patru civili au fost uciși, iar 48 au fost răniți în ultimele 24 de ore în urma atacurilor rusești asupra Ucrainei, au anunțat oficialii de la Kiev sâmbătă. „Invincibile”, dar inutile. Cum devin armele nucleare ale Rusiei simbolul disperării Kremlinului Rusia a reluat testele cu două dintre cele mai controversate proiecte din arsenalul său strategic: drona subacvatică Poseidon și racheta de croazieră Burevestnik, ambele cu propulsie și capacitate nucleară. Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe rus, ar fi acumulat averi uriașe ascunse Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, este acuzată că ar fi acumulat, în secret, milioane de ruble în proprietăți și venituri nedeclarate, potrivit unei anchete publicate de Explainer și preluate de The Moscow Times. Ucraina a distrus peste noapte trei linii ale conductei strategice Ring din regiunea Moscovei Ucraina susâine că a distrus peste noapte trei linii ale conductei strategice Ring din regiunea Moscovei. Conducta, care transporta benzină, motorină și combustibil pentru aviație, era o rută de aprovizionare esențială pentru forțele ruse care desfășurau operațiuni împotriva Ucrainei. Trump spune că Orban a solicitat o scutire de la sancțiunile americane asupra petrolului rusesc, dar nu i s-a acordat încă una Președintele american Donald Trump a declarat pe 31 octombrie că premierul ungar Viktor Orban a solicitat Washingtonului o scutire de la sancțiunile recent anunțate care vizează sectorul petrolier al Rusiei, scrie Kyiv Independent. „Președintele — a cerut o scutire. Noi nu i-am acordat una, dar el a cerut-o. Este un prieten de-al meu”, a declarat Trump reporterilor de la bordul Air Force One. Administrația Trump a dezvăluit săptămâna trecută sancțiuni împotriva giganților petrolieri Rosneft și Lukoil, care sunt legați de statul rus, măsuri care ar putea expune cumpărătorii străini – inclusiv clienții din India, China și Europa Centrală – unor sancțiuni secundare. Orban, un apropiat al lui Trump, care urmează să viziteze Washingtonul săptămâna viitoare pentru prima sa întâlnire bilaterală cu președintele SUA de la revenirea la putere în ianuarie, a confirmat anterior că va solicita scutiri. G7 critică atacurile Rusiei asupra energiei, în timp ce Ucraina denunță „terorismul nuclear” Grupul a declarat că atacurile rusești au „consecințe sociale, de mediu și economice devastatoare” asupra Ucrainei, potrivit AL Jazeera. Miniștrii energiei din Grupul celor Șapte națiuni (G7) au emis o declarație comună prin care condamnă atacurile Rusiei asupra sistemului energetic al Ucrainei, după ce autoritățile de la Kiev au descris cel mai recent atac al Moscovei drept similar cu „terorism nuclear”. Într-o declarație de vineri, miniștrii energiei din G7 – reprezentând Canada, Franța, Germania, Italia, Japonia, Regatul Unit și Statele Unite – au declarat că atacurile Rusiei „continuă să aibă consecințe sociale, de mediu și economice devastatoare asupra poporului ucrainean”. „Atacurile recente ale Rusiei asupra infrastructurii de gaze naturale a Ucrainei au creat riscuri pentru comunități și vieți omenești, slăbind infrastructura civilă și securitatea energetică a poporului ucrainean”, se arată în comunicat. Declarația G7 a precizat că G7 continuă să sprijine reconstrucția sectorului energetic al Ucrainei „prin asistență financiară directă, facilități de credit, asigurări de risc, alinierea politicilor și resurselor, precum și prin stabilirea condițiilor pentru investițiile pe termen lung din sectorul privat”. În ultimele săptămâni, Ucraina a acuzat Rusia că atacă în mod repetat infrastructura energetică civilă critică înainte de lunile extrem de reci de iarnă, pentru a provoca suferință populației sale.
Războiul din Ucraina, ziua 1.347 | Trump spune că Orban a solicitat o scutire de la sancțiunile americane asupra petrolului rusesc /G7 critică atacurile Rusiei asupra energiei, în timp ce Ucraina denunță terorismul nuclear
Președintele american Donald Trump a declarat pe 31 octombrie că premierul ungar Viktor Orban a solicitat Washingtonului o scutire de la sancțiunile recent anunțate care vizează sectorul petrolier al Rusiei, scrie Kyiv Independent. „Președintele — a cerut o scutire. Noi nu i-am acordat una, dar el a cerut-o. Este un prieten de-al meu”, a declarat Trump reporterilor de la bordul Air Force One. Administrația Trump a dezvăluit săptămâna trecută sancțiuni împotriva giganților petrolieri Rosneft și Lukoil, care sunt legați de statul rus, măsuri care ar putea expune cumpărătorii străini – inclusiv clienții din India, China și Europa Centrală – unor sancțiuni secundare. Orban, un apropiat al lui Trump, care urmează să viziteze Washingtonul săptămâna viitoare pentru prima sa întâlnire bilaterală cu președintele SUA de la revenirea la putere în ianuarie, a confirmat anterior că va solicita scutiri. G7 critică atacurile Rusiei asupra energiei, în timp ce Ucraina denunță „terorismul nuclear” Grupul a declarat că atacurile rusești au „consecințe sociale, de mediu și economice devastatoare” asupra Ucrainei, potrivit AL Jazeera. Miniștrii energiei din Grupul celor Șapte națiuni (G7) au emis o declarație comună prin care condamnă atacurile Rusiei asupra sistemului energetic al Ucrainei, după ce autoritățile de la Kiev au descris cel mai recent atac al Moscovei drept similar cu „terorism nuclear”. Într-o declarație de vineri, miniștrii energiei din G7 – reprezentând Canada, Franța, Germania, Italia, Japonia, Regatul Unit și Statele Unite – au declarat că atacurile Rusiei „continuă să aibă consecințe sociale, de mediu și economice devastatoare asupra poporului ucrainean”. „Atacurile recente ale Rusiei asupra infrastructurii de gaze naturale a Ucrainei au creat riscuri pentru comunități și vieți omenești, slăbind infrastructura civilă și securitatea energetică a poporului ucrainean”, se arată în comunicat. Declarația G7 a precizat că G7 continuă să sprijine reconstrucția sectorului energetic al Ucrainei „prin asistență financiară directă, facilități de credit, asigurări de risc, alinierea politicilor și resurselor, precum și prin stabilirea condițiilor pentru investițiile pe termen lung din sectorul privat”. În ultimele săptămâni, Ucraina a acuzat Rusia că atacă în mod repetat infrastructura energetică civilă critică înainte de lunile extrem de reci de iarnă, pentru a provoca suferință populației sale.
Victor Ponta: Un consilier trebuia să-i zică lui Nicușor Dan să se vadă cu Orban
În cadrul unei ediții transmise live de Gândul, Victor Ponta a discutat despre întâlnirile politice bilaterale care contează în diplomație. Ponta subliniază că, în politică externă, „se vede toată lumea cu toată lumea”, iar refuzurile sau ezitările au costuri. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Victor Ponta: „A venit Viktor Orban la București să se vadă cu Ciolacu” Ponta a relatat întâlnirea dintre Orban și Marcel Ciolacu. Dacă inițial Ciolacu era sceptic și nu știa care va fi reacția liderului ungar, în cele din urmă întrevederea a avut loc la București. „Tot așa, venea Viktor Orban în Ardeal. Și Ciolacu a zis: «Bă, ar fi bine să mă văd sau nu?» Da, dom’le, e bine să te vezi cu Orban. «Păi și să mă duc eu acolo?» Stai un pic, să vină la București. «Nu vine.» Întrebați. A venit, dom’le, Viktor Orban la București. Deci de acolo, el era la școala aia la care se duce în fiecare an. Dom’le, a venit Viktor Orban, a venit la București să se vadă cu Ciolacu. Bă, ai văzut că se poate? Foarte bine că vă vedeți.”, afirmă Ponta. Dacă Nicușor Dan l-ar fi chemat, Orban ar fi venit Ponta critică ezitarea din jurul lui Nicușor Dan. Dacă unul dintre consilierii președintelui i-ar fi sugerat să îl sune pe Orban, întâlnirea s-ar fi putut aranja. „Dacă cineva dintre consilierii lui Nicușor Dan i-ar fi spus: «Șefu, hai dom’le să-l sunăm pe Orban să-l întrebăm dacă nu vine până la București înainte de congres.» Orban ar fi venit la București. Că-i deștept, știe. Ar fi venit să se vadă cu noul președinte. Probabil că cei din jur i-au zis: «Doamne ferește, să nu cumva să te vezi cu satanele.» Ceea ce-i foarte rău în politica internațională. Nu există așa ceva. S-au văzut Hamas cu Israelul. Cum să nu te vezi? Se vede toată lumea cu toată lumea.”, spune invitatul.