Toni Neacșu, dezlănțuit la adresa guvernului Bolojan: Noaptea, ca hoții /Conduce țara prin OUG, așa cum în starea de urgență țara era condusă prin ordonanțe militare
Toni Neacșu s-a dezlănțuit la adresa felului în care guvernul Bolojan a trecut Ordonanța de urgență referitoare la reforma administrativă, fără avizul CES și al Consiliului Legislativ. El asociază actul brutal a lui Bolojan cu situația stărilor de urgență în care țara era condusă prin ordonanțe militare. În opinia sa, nu se mai poate face nimic, pentru că OUG-urile vor intra în vigoare imediat și, chiar dacă prin absurd, Avocatul Poporului atacă la CCR Ordonanța, efectele ei juridice nu sunt suspendate. Mai mult, CCR e de partea premierului, consideră Neacșu. Noaptea, ca hoții!, postează Toni Neacșu. Nici nu știți ce pregătesc. Avizele interguvernamentale sunt haotice, zeci de pagini, inclusiv cu critici de neconstituționalitate, însă au reușit sa forțeze avizele cerute formal, ale Consiliului Legislativ și ale CES. OUG-urile întra în vigoare imediat și chiar dacă prin absurd Avocatul Poporului atacă la CCR efectele ei juridice nu sunt suspendate. Oricum, Ilie Bolojan nu de CCR se sperie, e de partea lui. În realitate, Guvernul, care de altfel înseamnă doar voința unui singur om, conduce țara prin ordonanțe de urgență și angajări de răspundere la fel cum în timpul stării de urgență țara era condusă prin ordonanțe militare. Că așa e în democrație, când Parlamentul face doar figurație (OUG-ul intră în vigoare după depunerea în Parlament în vederea aprobării. Parlamentul, dacă dorește, până vineri poate respinge sau modifica ordonanța, ceea ce ar însemna să-și asume rolul constituţional de legiuitor unic in statul român. Nu ai să vezi, încheie postarea Toni Neacșu. Ce conține reforma propusă de Guvern Potrivit documentelor de lucru, reforma administrativă prevede: Concedierea a aproximativ 13.000 de funcționari publici din administrația centrală și locală; Reducerea bugetelor de salarii cu 10% pentru majoritatea instituțiilor publice; Majorarea amenzilor neplătite cu până la 60% și posibilitatea reținerii taxelor din datorii sociale; Dublarea impozitului pentru proprietățile construite fără autorizație, pe o perioadă de cinci ani; O inițiativă prin care vârsta de pensionare pentru militari, polițiști și angajați din serviciile de informații ar urca la 65 de ani, printr-un proiect de lege ce trebuie depus de MAPN și MAI în 30 de zile de la adoptare. Premierul Bolojan a subliniat necesitatea acestor măsuri ca răspuns la provocările bugetare ale statului. „Mai multe măsuri au fost discutate la propunerea Ministerului de Finanțe, deci a fost o discuție legată de ipoteze de lucru, iar celelalte aspecte care sunt cuprinse sunt legate de reducerea de cheltuieli de aproximativ 10% în administrație, că ne place, că nu ne place. Aici nu e vorba de tăieri, ci e vorba de a face un audit de personal în fiecare instituție și acolo unde se constată că există posibilități de a reduce cheltuielile, acolo unde personalul este supradimensionat, este rațional, pur și simplu, să reduci aceste cheltuieli, pentru că ele sunt cheltuieli de bază care se multiplică an de an și cât timp România nu are bani din veniturile proprii să asigure echilibrele bugetare și trebuie să se împrumute cu sume foarte mari de bani, în fapt, noi risipim acești bani și deci această măsură este una care se va pune în practică și ar trebui să aibă efecte în anii următori”, a spus Bolojan.
Stop temporar la finanțările PNRR. Ce proiecte mai pot continua
Potrivit proiectului de ordonanţă de urgenţă, se suspendă încheierea sau emiterea contractelor/deciziilor/ordinelor de finanţare în cadrul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă de către coordonatorii de reforme şi/sau investiţii, agenţiile de implementare şi responsabilii de implementarea investiţiilor specifice locale. Măsura se aplică până la aprobarea de către Comisia Europeană a Deciziei de modificare a Deciziei de punere în aplicare a Consiliului din 3 noiembrie 2021 de aprobare a evaluării planului de redresare şi rezilienţă al României modificată prin Decizia de punere în aplicare a Consiliului din 5 decembrie 2023. Prin excepţie, în scopul eficientizării şi accelerării implementării investiţiilor, precum şi pentru atingerea jaloanelor şi ţintelor ce fac obiectul renegocierii în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, în cazuri temeinic justificate, prin memorandum iniţiat de ordonatorii principali de credite cu rol de coordonatori de reformă şi/sau investiţii, cu avizul Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene şi al Ministerului Finanţelor, Guvernul poate autoriza încheierea sau emiterea de contracte/decizii/ordine de finanţare. „După aprobarea de către Comisia Europeană a Deciziei de modificare a Deciziei de punere în aplicare a Consiliului din 3 noiembrie 2021 de aprobare a evaluării planului de redresare şi rezilienţă al României, modificată prin Decizia de punere în aplicare a Consiliului din 5 decembrie 2023, coordonatorii de reforme şi/sau investiţii, agenţiile de implementare şi responsabilii de implementarea investiţiilor specifice locale, după caz, încheie sau emit contracte/decizii/ordine de finanţare numai pentru atingerea jaloanelor şi ţintelor ce fac obiectul Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă modificat în urma renegocierii. Începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, se suspendă încheierea de angajamente legale în cadrul reformelor şi investiţiilor finanţate prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă de către beneficiari sau structurile de implementare, după caz, instituţii şi autorităţi publice”, se arată în proiectul pus în consultare publică. Începând cu data intrării în vigoare a proiectului, se suspendă atribuirea de contracte de prestări de servicii, de execuţie de lucrări în cadrul reformelor şi investiţiilor finanţate prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, de către beneficiari sau structurile de implementare şi operatorii economici aflaţi în subordinea/coordonarea/sub autoritatea unei autorităţi publice centrale şi locale. Prin excepţie, în cazuri temeinic justificate, prin memorandum iniţiat de ordonatorii principali de credite cu rol de coordonatori de reformă şi/sau investiţii, cu avizul MIPE Guvernul poate autoriza beneficiarii şi structurile de implementare, să încheie angajamente legale sau, după caz, să atribuie contracte de prestări de servicii, de execuţie de lucrări. Contractele/deciziile/ordinele de finanţare finanţate din PNRR, pentru care beneficiarii instituţii şi autorităţi publice, precum şi operatorii economici aflaţi sub autoritatea acestora, şi/sau structurile de implementare nu au iniţiat proceduri de atribuire a contractelor de achiziţie la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, sunt denunţate unilateral de către coordonatorii de reforme şi/sau investiţii, agenţiile de implementare şi responsabilii de implementarea investiţiilor specifice locale. Prevederile se aplică şi pentru procedurile de achiziţie publică pentru care nu a fost parcursă etapa de comunicare a rezultatului procedurii de achiziţie publică la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, care este pusă în consultare publică. Denunţarea unilaterală se realizează prin notificare care se transmite în termen de 10 zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă. Prin excepţie, în cazuri temeinic justificate, înainte de expirarea termenului prevăzut la alin.(3) din OUG pusă în consultare, prin memorandum iniţiat de ordonatorii principali de credite cu rol de coordonatori de reformă şi/sau investiţii, cu avizul Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene şi al Ministerului Finanţelor, Guvernul poate autoriza continuarea implementării contractelor/deciziilor/ordinelor de finanţare. Începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă până la 31 decembrie 2026, contractele/deciziile/ordinele de finanţare finanţate din PNRR pentru care au fost parcurse etapele pregătitoare referitoare la elaborarea studiilor de fezabilitate, şi/sau obţinerea de avize şi autorizaţii iar procedurile de achiziţie de lucrări au fost finalizate fără emiterea ordinului de începere a lucrărilor se suspendă unilateral, prin notificare, de către coordonatorii de reforme şi/sau investiţii, agenţiile de implementare şi responsabilii de implementarea investiţiilor specifice locale. Notificarea se transmite în termen de 10 zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă. Prin excepţie, după aprobarea de către Comisia Europeană a Deciziei de modificare a Deciziei de punere în aplicare a Consiliului din 3 noiembrie 2021 de aprobare a evaluării planului de redresare şi rezilienţă al României modificată prin Decizia de punere în aplicare a Consiliului din 5 decembrie 2023, Guvernul poate aproba prin memorandum iniţiat de ordonatorii principali de credite cu rol de coordonatori de reformă şi/sau investiţii, cu avizul Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene şi al Ministerului Finanţelor, continuarea proiectelor aferente investiţiilor rămase în PNRR. Ordonanţa pusă în consultare mai prevede şi faputl că acele contracte/decizii/ordine de finanţare finanţate din PNRR încheiate cu beneficiarii instituţii şi autorităţi publice, indiferent de sistemul de finanţare şi de subordonare, precum şi cu operatorii economici aflaţi sub autoritatea acestora, în cadrul cărora progresul fizic al obiectivului de investiţii, certificat prin situaţii de lucrări este cel mult 30% se derulează în baza unui memorandum aprobat de Guvern, iniţiat de către coordonatorul de reforme şi/sau investiţii cu privire la oportunitatea continuării investiţiei şi a impactului bugetar total, avizat de Ministerul Finanţelor şi Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene în calitate de coordonator naţional al PNRR . Memorandumul va cuprinde următoarele elemente obligatorii: a) evaluarea impactului bugetar total, inclusiv a creditelor de angajament şi creditelor bugetare repartizate pe ani, până la finalizarea investiţiei b) relevanţa strategică a proiectului în contextul actual c) riscurile asociate neimplementării proiectului în raport cu continuarea acestuia, inclusiv cele de natură financiară. În anul 2025, începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă pusă în consultare publică, nu se încheie angajamente legale pentru proiecte de investiţii nou finanţate prin Programul naţional de dezvoltare locală etapa I şi etapa a II-a, Programul naţional de investiţii „Anghel Saligny” şi Programul naţional de construcţii de interes public sau social. Şi în aceste cazuri sunt prevăzute excepţii: se pot încheia contracte de finanţare pentru proiectele aferente investiţiilor legate de mobilitatea militară incluse