Ministrul Agriculturii a discutat la Ankara cu omologul turc despre exportul de ovine și intensificarea cooperării în agricultură
În cadrul vizitei, Tánczos Barna s-a întâlnit cu ministrul turc al Agriculturii, İbrahim Yumaklı. Discuțiile au vizat consolidarea cooperării în sectorul agroalimentar, dezvoltarea schimburilor comerciale și aprofundarea colaborării în domeniul sanitar-veterinar. România urmărește accesul pe piețele din Orientul Mijlociu Unul dintre principalele subiecte abordate a fost facilitarea exportului și tranzitului prin Turcia al produselor românești din carne de ovine și al animalelor vii, în vederea accesului pe piețele din Orientul Mijlociu. „Am evidențiat importanța parteneriatului strategic dintre România și Turcia. Cooperarea dintre cele două state în domeniul agriculturii se consolidează și generează beneficii economice pentru ambele părți”, a declarat Tánczos Barna. Ministrul interimar al Agriculturii a precizat că obiectivul imediat al României este facilitarea tranzitului carcaselor de ovine, iar pe termen mediu și lung a animalelor vii, în vederea accesului pe piețele din Orientul Mijlociu. Tánczos Barna a arătat că cele două state se confruntă cu provocări similare în domeniul sănătății animalelor, în contextul în care Turcia s-a confruntat cu scrapie, iar România gestionează pesta micilor rumegătoare. „Putem învăța din experiența reciprocă și putem acționa împreună pentru prevenirea și combaterea acestor boli cu impact major asupra sectorului zootehnic”, a precizat Tánczos Barna. Negocierile tehnice vor continua săptămâna viitoare După întâlnirea la nivel ministerial, reprezentanții autorităților sanitar-veterinare din cele două țări au continuat discuțiile tehnice privind condițiile necesare pentru facilitarea tranzitului. Negocierile vor continua și săptămâna viitoare. În cadrul întrevederii au fost discutate și produsele agroalimentare românești de interes pentru piața din Turcia, în special legumele și produsele lactate. Partea turcă și-a manifestat, de asemenea, interesul pentru importul de bovine și carne de vită din România. Ministerul Agriculturii a anunțat că va sprijini fermierii români în stabilirea de contacte comerciale cu parteneri din Turcia.
Ambasadele SUA își îndeamnă cetățenii să ia în considerare părăsirea Orientului Mijlociu
Ambasadele SUA din Bahrain, Irak, Israel, Iordania, Kuweit, Liban, Oman, Qatar, Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite au transmis un mesaj cetățenilor americani aflați în aceste țări să „ia în considerare” părăsirea Orientului Mijlociu. „Cetățenii americani din regiune ar trebui să ia în considerare plecarea sau să fie pregătiți să plece în cazul unei escaladări”, se arată în alerta de securitate publicată de ambasadele SUA din țările menționate mai sus, notează France24. Cetățenii americani sunt îndemnați să verifice detaliile zborurilor, dar și să urmeze sfaturile de siguranță ale autorităților locale. „Cetățenii americani aflați în prezent în Orientul Mijlociu ar trebui să dea dovadă de prudență și vigilență sporită și să fie pregătiți pentru anulări de zboruri, închideri periodice ale spațiului aerian și posibile perturbări ale călătoriilor”, se mai precizează în alertă, potrivit sursei citate. Totodată, cetățenilor americani aflați în Iordania li s-a recomandat să nu viziteze bazele militare americane din țară, iar cei aflați în Israel au fost îndemnați să se intereseze unde se află cel mai apropiat adăpost antiaerian. „Regimul iranian este imprevizibil, după cum o demonstrează deciziile sale recente de a ataca zone din regiune fără avertisment sau provocări, precum și de a-și extinde atacurile către zone care nu au fost vizate anterior”, transmite ambasada SUA la Ierusalim. Iranul și Statele Unite se află în război din 28 februarie. După un armistițiu fragil, atacurile au fost reluate.
Primul atac cu dronă pe teritoriul Egiptului de la izbucnirea conflictului SUA-Iran. Două nave cu gaze naturale au fost lovite în portul Damietta
Conflictul din Orientul Mijlociu pare să intre într-o nouă etapă. Potrivit Euronews, Egiptul a confirmat oficial că incendiul izbucnit la două nave care transportau gaze naturale lichefiate (LNG) în portul Damietta a fost provocat de o dronă. S-a marcat astfel primul atac confirmat pe teritoriul egiptean de la începutul confruntării dintre Statele Unite și Iran. Atacul nu a fost revendicat până în prezent, iar autoritățile egiptene spun că ancheta este în desfășurare. Nava americană a fost prima lovită Potrivit autorităților și companiilor de securitate maritimă, drona a lovit nava Energos Winter, o unitate plutitoare de stocare și regazeificare a gazelor naturale, operată pentru compania americană New Fortress Energy și aflată în portul Damietta. În urma impactului a izbucnit un incendiu care s-a extins și la petrolierul LNG Gaslog Salem, aflat în apropiere. Echipajele celor două nave au fost evacuate în siguranță, iar incendiul a fost stins fără să existe victime. Ulterior, ambele nave au fost remorcate în larg pentru evaluarea pagubelor. Navă lovită de drona în portul Damietta, Egipt. Sursa foto: X Egiptul confirmă oficial atacul După primele informații apărute miercuri, Guvernul Egiptului a anunțat joi dimineață că investigațiile preliminare au stabilit că incendiul a fost provocat de o dronă. Autoritățile au precizat că sunt luate măsuri pentru protejarea securității naționale și a infrastructurii energetice, fără a indica, deocamdată, cine s-ar afla în spatele atacului. Contextul regional amplifică suspiciunile Incidentul are loc într-un moment în care tensiunile din Orientul Mijlociu au escaladat puternic. Scurtă recapitulare a ultimelor zile: Iranul a lansat rachete balistice asupra unor baze americane din Iordania; Statele Unite au anunțat lovituri asupra mai multor obiective ale Gardienilor Revoluției din Iran; SUA și Arabia Saudită au atacat poziții ale unor grupări proiraniene din Irak; rebelii Houthi din Yemen au anunțat noi restricții asupra traficului maritim din regiune. Pe fondul acestor evenimente, atacul asupra unei nave americane aflate într-un port egiptean ridică temeri privind extinderea conflictului către noi state și infrastructuri energetice. De ce este important portul Damietta Portul Damietta este unul dintre cele mai importante centre energetice ale Egiptului și joacă un rol esențial în importul și regazeificarea gazelor naturale lichefiate. În urmă cu doar câteva săptămâni, autoritățile egiptene anunțau extinderea capacităților terminalului și punerea în funcțiune a navei Energos Winter, în baza unui contract pe cinci ani destinat consolidării aprovizionării cu gaze naturale și susținerii sistemului energetic al țării. Egiptul, care în trecut exporta gaze naturale lichefiate, a devenit în ultimii ani importator net, pe fondul scăderii producției interne și al creșterii consumului. Un nou risc pentru securitatea energetică Atacul survine într-un moment delicat pentru comerțul mondial cu energie. Traficul prin Canalul Suez este deja afectat de tensiunile din regiune, iar orice nou incident care implică infrastructura de gaze naturale sau transportul maritim poate influența rutele comerciale și piețele energetice. Analiștii avertizează că extinderea atacurilor asupra infrastructurii energetice ar putea crește volatilitatea prețurilor la gaze și petrol și ar amplifica presiunea asupra aprovizionării Europei.
Noapte de foc în Orientul Mijlociu. SUA atacă Iranul, iar traficul prin Ormuz se prăbușește. UPDATE: Două petroliere au fost lovite
UPDATE Un mort și opt răniți după ce două petroliere au fost lovite în Strâmtoarea Ormuz. Emiratele amenință cu un răspuns Un membru al echipajului a murit, iar alte opt persoane au fost rănite după ce două petroliere au fost lovite de rachete iraniene în Strâmtoarea Ormuz, a anunțat Ministerul Apărării din Emiratele Arabe Unite. Atacul marchează o nouă escaladare a conflictului din regiune și coincide cu reluarea bombardamentelor americane asupra Iranului. SUA atacă Iranul pentru a treia noapte consecutivă Comandamentul Central al armatei americane, CENTCOM, a anunțat că a început luni, la ora României 23:45, o nouă serie de lovituri asupra Iranului, la ordinul președintelui Donald Trump. Potrivit unui oficial american citat de CNN, țintele includ sisteme iraniene de supraveghere a coastelor, instalații pentru drone și capacități de lansare a rachetelor. „Aceste atacuri vor continua să impună un cost ridicat forțelor iraniene și să le reducă posibilitatea de a ataca civili nevinovați și transportul comercial din Strâmtoarea Ormuz”, a transmis CENTCOM. În atacurile desfășurate în zilele precedente, forțele americane au vizat sute de obiective militare, între care sisteme de rachete și drone, capacități navale, depozite de muniții, rețele de comunicații și instalații de supraveghere de coastă. CENTCOM a afirmat că aproximativ 140 de ținte au fost lovite doar în cursul operațiunilor de sâmbătă. Blocada porturilor iraniene începe marți seară Armata americană va relua oficial blocada asupra porturilor și terminalelor petroliere iraniene marți, 14 iulie, la ora 20:00 GMT, respectiv ora 23:00 în România. Măsura se aplică navelor care încearcă să intre sau să plece din porturile iraniene, indiferent de pavilionul sub care navighează. Vasele care nu respectă avertismentele pot fi interceptate, deviate sau capturate, iar armata americană a avertizat că ar putea folosi forța împotriva celor care refuză să se conformeze. Washingtonul susține că blocada nu ar trebui să împiedice navele neutre care traversează Strâmtoarea Ormuz spre sau dinspre porturi aflate în alte state. Transporturile umanitare vor putea trece, însă numai după verificare. Blocada fusese aplicată inițial între 13 aprilie și 18 iunie. CENTCOM susține că, în acea perioadă, peste 140 de nave s-au conformat ordinelor americane, nouă vase au fost oprite, iar zeci de transporturi umanitare au fost autorizate să continue. Trump vrea o taxă de 20% pentru navele care trec prin Hormuz Donald Trump a declarat că Statele Unite vor deveni „gardianul Strâmtorii Hormuz” și că vor solicita o taxă echivalentă cu 20% din valoarea mărfurilor transportate de navele comerciale. „Strâmtoarea Hormuz este deschisă și va rămâne deschisă, cu sau fără Iran”, a transmis liderul de la Casa Albă, anunțând restabilirea blocadei asupra Iranului. Ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi, a ironizat propunerea și a afirmat că Iranul este adevăratul „gardian” al strâmtorii. Oficialul de la Teheran a sugerat că Iranul ar putea percepe propriile taxe, adăugând că procentul de 20% cerut de Trump este prea mare. Organizația Maritimă Internațională a respins însă ideea introducerii unor taxe obligatorii. Instituția ONU a subliniat că trecerea prin strâmtorile folosite pentru navigația internațională trebuie să rămână liberă, nediscriminatorie și fără taxe, în conformitate cu dreptul internațional. Nu este clar nici cum ar putea fi calculată și colectată taxa anunțată de Trump sau ce s-ar întâmpla în cazul în care proprietarii navelor ar refuza să o plătească. Iranul atacă baze americane din mai multe state Gardienii Revoluției au susținut că au atacat instalații militare americane din Bahrain și Kuweit, au distrus sisteme radar în Oman și au lovit rezervoare de combustibil și depozite de muniții de la baza aeriană Prince Hassan din Iordania. Autoritățile din Bahrain au anunțat că sistemele de apărare aeriană au interceptat mai multe rachete și drone iraniene. Teheranul avertizează că atacurile americane ar putea provoca extinderea războiului în întreaga regiune. Washingtonul afirmă, în schimb, că operațiunile sale urmăresc să reducă posibilitatea Iranului de a ataca nave comerciale și infrastructură militară americană. Schimburile de lovituri pun capăt, în practică, memorandumului încheiat luna trecută, care prevedea o perioadă de 60 de zile pentru negocieri asupra programului nuclear iranian și redeschiderea Strâmtorii Hormuz. Trump a descris documentul drept un „test” pe care Iranul nu l-ar fi respectat și a declarat ulterior că memorandumul „nu a însemnat mare lucru”. Traficul prin Strâmtoarea Hormuz s-a prăbușit Deși Statele Unite susțin că escortau aproximativ 20 de vase prin strâmtoare, datele platformelor de urmărire maritimă indică o reducere puternică a traficului comercial. Potrivit MarineTraffic, activitatea navală prin Hormuz a scăzut cu aproximativ 52% în perioada 10-12 iulie, comparativ cu săptămâna precedentă. Într-un interval de 24 de ore au fost identificate doar șase nave comerciale care au traversat strâmtoarea: două au intrat în Golful Persic, iar patru, inclusiv două petroliere, au ieșit. Înaintea războiului, aproximativ 110 vase traversau zilnic zona. Au fost semnalate și noi episoade de bruiaj sau falsificare a semnalelor GPS, care pot face ca pozițiile transmise de nave să apară în locuri diferite față de cele reale. Tensiunile au provocat deja o reducere dramatică a traficului prin Strâmtoarea Ormuz și o creștere de peste 9% a prețului petrolului. Înțelegerea interimară încheiată luna trecută între Washington și Teheran pare să se fi prăbușit complet. Strâmtoarea Hormuz este una dintre cele mai importante rute energetice din lume. Înaintea conflictului, aproximativ o cincime din fluxurile mondiale de petrol și gaze trecea zilnic prin acest coridor maritim.
Francezii au scris despre SUV-ul care este vărul Dacia Duster și costă sub 10.000 de euro: Are tot ce-i trebuie să fie HIT
Francezii au scris despre SUV-ul lansat recent de Nissan, pe care îl consideră „vărul” Daciei Duster și care are un preț imbatabil, de sub 10.000 de euro. Aceștia au tras o concluzie clară: „Are tot ce-i trebuie să fie HIT!”. Nissan a prezentat oficial noul Tekton, un SUV construit pe aceeași platformă tehnică folosită de Dacia Duster, iar noul model promite să atragă clienții cu un design modern, dotări generoase dar și cu prețul de pornire. Francezii, impresionați de „vărul” Daciei Duster Nissan a prezentat oficial noul Tekton, un SUV construit pe aceeași platformă tehnică folosită de Dacia Duster. Modelul promite să atragă clienții printr-un design modern, dotări generoase dar și prin prețul de pornire de sub 10.000 de euro. Jurnaliștii francezi au văzut noul Nissan Tekton și au reacționat imediat: „Ar putea deveni un HIT”. „Nissan lansează un SUV înrudit cu Dacia Duster. Costă sub 10.000 de euro și ar putea deveni un HIT”, au notat jurnaliștii francezi, după ce au văzut noul model lansat de Nissan. Chiar dacă seamănă destul de mult cu Dacia Duster, noul Nissan Tekton vine cu un design propriu și cu un interior diferit, fiind adaptat pentru piețele din Asia, Orientul Mijlociu și Asia. Partea frontală este complet redesenată, cu o grilă specifică mărcii, o semnătură luminoasă diferită și bare de protecție noi. În partea din spate, stopurile au fost redesenate și sunt unite printr-o bandă luminoasă, un detaliu tot mai întâlnit la modelele moderne. Cu toate acestea, noul Tekton păstrează proporțiile și liniile generale ale Dacia Duster, iar asemănarea și legătura dintre cele două modele este vizibilă. Când vine vorba despre interiori, Nissan a ales să se diferențieze destul de mult de Dacia Duster. Planșa de bord a noului autoturism seamănă cu cea utilizată de Renault pe modelele sale recente decât cu versiunea europeană a SUV-ului românesc. Modelul are două ecrane digitale amplasate unul lângă celălalt, iar sistemul multimedia este orientat către șofer pentru o utilizare mai facilă. Conform informațiilor oferite de Nissan, noul SUV va fi disponibil exclusiv cu motoare pe benzină, fără versiune hibridă.Versiunea de bază este echipată cu un motor turbo de 1,0 litri și trei cilindri, care dezvoltă aproximativ 100 de cai putere și poate fi asociat unei cutii manuale cu șase trepte. Totodată, Nissan oferă și un propulsor turbo de 1,3 litri, cu 160 de cai putere, disponibil atât cu transmisie manuală, cât și automată. Nu va fi vândut în Europa Nissan Tekton este destinat în special clienților din India, Orientul Mijlociu și Africa, unde constructorul japonez estimează că modelul va avea un succes important. Astfel, noul model nu va fi vândut pe piața din Europa. Prețul de pornire al acestui autoturism, considerat „vărul” Daciei Duster, este de 1,049 milioane de rupii indiene, echivalentul a aproximativ 9.600 de euro.
Hezbollah respinge acordul-cadru dintre Israel și Liban: Un acord umilitor, rușinos și o cedare a suveranității
Hezbollah a respins oficial acordul-cadru încheiat la Washington între Israel, Liban și Statele Unite, prin care forțele israeliene urmează să se retragă din două zone din sudul Libanului. „Acest acord este nul și neavenit, iar prevederile Memorandumului de Înțelegere irano-american trebuie puse în aplicare. Acordul-cadru de la Washington este umilitor, rușinos și reprezintă o cedare a suveranității”, a declarat Qassem, citat de Al Jazeera. „Condiționarea retragerii israeliene de dezarmarea rezistenței din Liban este o propunere foarte periculoasă care depășește toate liniile roșii”, mai spune liderul Hezbollah. Acesta a lansat atacuri și la adresa autorităților de la Beirut, subliniind că acest acord legitimează ocupația militară israeliană. „Acordul ar putea duce chiar la anexarea acestor teritorii către entitatea sionistă. Le transmitem autorităților libaneze: Este timpul să vă retrageți păcatele care distrug Libanul”, a mai declarat Qassem. Reacția grupării Hezbollah vine după ce Israel, Statele Unite și Liban au semnat un acord-cadru care prevede retragerea trupelor israeliene din două regiuni din sudul țării, demers descris drept baza unor negocieri viitoare care ar putea conduce la o înțelegere mai amplă între cele două țări.
Vance spune că speră să publice în această săptămână textul acordului pentru oprirea războiului din Iran
Declarația a fost făcută într-un interviu acordat postului CNBC, în contextul continuării negocierilor asupra detaliilor acordului, scrie Reuters. JD Vance a precizat că Statele Unite se așteaptă ca Strâmtoarea Ormuz, rută maritimă de importanță economică majoră, să fie redeschisă pe termen lung fără impunerea unor taxe de tranzit. „Așteptarea noastră este ca strâmtoarea să fie deschisă într-un mod fără taxe pe termen lung”, a afirmat vicepreședintele american. Negocieri asupra detaliilor tehnice Oficialul american a subliniat că numeroase aspecte tehnice ale acordului SUA Iran urmează să fie stabilite în cadrul unor negocieri suplimentare. Potrivit acestuia, părțile vor discuta „detalii foarte importante” care vor necesita întâlniri directe și un proces de negociere aprofundat pentru a identifica o soluție comună și o direcție clară de urmat. Statele Unite și Iran au confirmat că au convenit asupra unor termeni pentru a pune capăt războiului și pentru a redeschide Strâmtoarea Ormuz, un anunț care a adus un sentiment de ușurare pe piețele financiare. Totuși, acordul rămâne unul de tip cadru, iar aplicarea sa depinde de evoluția negocierilor ulterioare. Condiții și pașii următori În forma sa actuală, acordul SUA Iran ar putea fi condiționat de încetarea ostilităților din Liban și amână discuțiile referitoare la programul nuclear al Teheranului. Chiar și așa, înțelegerea este considerată cel mai important progres în direcția soluționării conflictului care a provocat mii de victime și a perturbat piețele energetice de la declanșarea sa, în urma atacurilor comune ale Statelor Unite și Israelului asupra Iranului, în luna februarie. JD Vance a mai declarat că Iranul va fi reprezentat la ceremonia de semnare a acordului de ministrul de externe și de președintele Parlamentului iranian. Semnarea este programată să aibă loc vineri, în Elveția. Vicepreședintele american nu a precizat cine va reprezenta Statele Unite la acest eveniment.
Trump promitea pace în Gaza, dar Consiliul pentru Pace se prăbușește înainte să înceapă
Deși inițiativa a fost prezentată ca un moment decisiv pentru pacea din Orientul Mijlociu, lipsa finanțării și problemele instituționale întârzie implementarea planurilor anunțate, scrie The Independent. Consiliul pentru Pace a fost lansat în ianuarie, în cadrul unei ceremonii organizate în Elveția, la care au participat reprezentanți din 19 state, inclusiv lideri din Ungaria, Azerbaidjan, Mongolia și state din Golf. Donald Trump a descris atunci proiectul drept un mecanism capabil să „facă aproape orice” în gestionarea crizelor internaționale. Consiliul pentru Pace al lui Trump, criticat pentru lipsa de transparență Încă de la început, proiectul a fost privit cu rezerve de mai multe state occidentale. Unele țări NATO, inclusiv Marea Britanie, au evitat să se implice, invocând temeri legate de extinderea atribuțiilor consiliului și de posibila asociere cu Rusia. Criticii susțin că documentul fondator al organizației este vag și că inițiativa seamănă mai degrabă cu o încercare a lui Trump de a crea o alternativă la Organizația Națiunilor Unite. În plus, mecanismul financiar ridică semne serioase de întrebare. Potrivit Financial Times, fondurile promise pentru reconstrucția Gazei nu au fost transferate în mecanismul oficial gestionat de Banca Mondială și aprobat de ONU. O parte dintre donații ar fi fost direcționate către un cont separat deschis la JP Morgan, fără mecanisme independente de transparență. Consiliul pentru Pace al lui Trump nu a reușit să implementeze proiectele promise Statele participante promiseseră aproximativ 7 miliarde de dolari pentru Gaza, iar Donald Trump anunțase o contribuție suplimentară de 10 miliarde de dolari din partea SUA. Cu toate acestea, până în prezent, proiectele concrete nu au fost puse în aplicare. Printre inițiativele blocate se numără formarea unei noi forțe de poliție în Gaza, finanțată de Emiratele Arabe Unite cu 100 de milioane de dolari, dar și activitatea comitetului tehnocratic palestinian creat pentru administrarea Fâșiei Gaza. În paralel, negocierile privind conflictul cu Iranul și extinderea Acordurilor Abraham complică și mai mult situația diplomatică. Probleme precum controlul Strâmtorii Hormuz, programul nuclear iranian și relațiile dintre Israel și statele musulmane din regiune rămân fără soluții clare. În acest context, criticii susțin că administrația Trump încearcă să domine scena internațională prin evenimente spectaculoase și declarații ambițioase, însă implementarea efectivă a proiectelor se dovedește mult mai dificilă decât promisiunile inițiale.
Statele Unite aprobă vânzări de echipament militar în valoare de peste 8,6 miliarde de dolari către Qatar, Kuweit, Emiratele Arabe Unite și Israel
Anunțurile au fost făcute în contextul în care războiul dintre SUA și Israel împotriva Iranului a împlinit nouă săptămâni de la început și mai mult de trei săptămâni de la intrarea în vigoare a unui armistițiu fragil, potrivit AlarabiyaEnglish. Anunțurile de vineri ale Departamentului de Stat au inclus aprobarea vânzărilor militare către Qatar de servicii de reaprovizionare pentru sistemul de apărare aeriană și antirachetă Patriot, în valoare de 4,01 miliarde de dolari, și de sisteme avansate de arme de precizie (APKWS), în valoare de 992,4 milioane de dolari. Acestea au inclus, de asemenea, aprobarea vânzării către Kuweit a unui sistem integrat de comandă de luptă în valoare de 2,5 miliarde de dolari și către Israel a sistemelor avansate de arme de precizie (APKWS) în valoare de 992,4 milioane de dolari. Departamentul de Stat a aprobat o vânzare către Emiratele Arabe Unite a sistemelor APKWS în valoare de 147,6 milioane de dolari. Contractantul principal în vânzările de sisteme APKWS către Qatar, Israel și Emiratele Arabe Unite a fost BAE Systems, a transmis Departamentul de Stat. RTX și Lockheed Martin au fost principalii contractori în vânzarea sistemului integrat de comandă de luptă către Kuweit și în vânzarea de rezerve pentru sistemul de apărare aeriană și antirachetă Patriot către Qatar, a adăugat Departamentul de Stat. Northrop Grumman a fost, de asemenea, unul dintre principalii contractori în vânzarea către Kuweit.
Iranul amenință SUA cu atacuri lungi și dureroase dacă Washingtonul reia ofensiva militară în Strâmtoarea Ormuz
La două luni de la debutul conflictului dintre SUA, Israel și Iran, Strâmtoarea Ormuz rămâne închisă traficului internațional, ceea ce afectează aproximativ 20% din livrările globale de petrol și gaze naturale. Blocajul a dus la creșteri semnificative ale prețurilor energiei și a amplificat temerile privind o posibilă încetinire economică globală. Iranul susține că menține controlul asupra acestei rute maritime strategice ca răspuns la blocada navală americană impusă exporturilor sale de petrol. Autoritățile iraniene consideră exporturile energetice drept o sursă vitală pentru economia țării, deja afectată de sancțiuni și conflict. Potrivit unor surse citate de Reuters, președintele american Donald Trump urma să primească un briefing privind opțiuni militare suplimentare pentru a forța Iranul să accepte negocieri privind încheierea conflictului. Informațiile privind posibile noi lovituri americane au influențat imediat piețele internaționale. Cotația petrolului Brent a depășit temporar pragul de 126 de dolari pe baril, înainte de a reveni la aproximativ 114 dolari. Oficiali iranieni au transmis că orice nou atac american, chiar și limitat, va avea consecințe majore. Un reprezentant al Gardienilor Revoluției a avertizat că bazele militare americane și navele de război din regiune ar putea deveni ținte directe. În paralel, apărarea antiaeriană iraniană a fost activată în mai multe zone din Teheran, după detectarea unor drone și aparate de supraveghere fără pilot. Agențiile de presă iraniene au relatat despre activitate militară intensă în capitală. Totodată, Emiratele Arabe Unite au recomandat cetățenilor lor să părăsească Iranul, Libanul și Irak, invocând deteriorarea situației de securitate din regiune. Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a avertizat că menținerea blocajului în Strâmtoarea Ormuz poate provoca efecte economice severe la nivel global, inclusiv inflație ridicată și creșterea numărului persoanelor afectate de sărăcie extremă. Negocierile rămân blocate Negocierile diplomatice dintre Washington și Teheran par să fie într-un impas. Oficialii iranieni au declarat că nu există perspective pentru o soluție rapidă, indiferent de mediatorii implicați. În același timp, Statele Unite discută formarea unei coaliții maritime internaționale menite să redeschidă Strâmtoarea Ormuz pentru transportul comercial. Mai multe state europene analizează posibilitatea unei implicări, însă condiționează participarea de încetarea conflictului. Persistența crizei riscă să transforme regiunea Golfului într-un nou punct critic pentru economia mondială și securitatea energetică globală.