Vance spune că speră să publice în această săptămână textul acordului pentru oprirea războiului din Iran
Declarația a fost făcută într-un interviu acordat postului CNBC, în contextul continuării negocierilor asupra detaliilor acordului, scrie Reuters. JD Vance a precizat că Statele Unite se așteaptă ca Strâmtoarea Ormuz, rută maritimă de importanță economică majoră, să fie redeschisă pe termen lung fără impunerea unor taxe de tranzit. „Așteptarea noastră este ca strâmtoarea să fie deschisă într-un mod fără taxe pe termen lung”, a afirmat vicepreședintele american. Negocieri asupra detaliilor tehnice Oficialul american a subliniat că numeroase aspecte tehnice ale acordului SUA Iran urmează să fie stabilite în cadrul unor negocieri suplimentare. Potrivit acestuia, părțile vor discuta „detalii foarte importante” care vor necesita întâlniri directe și un proces de negociere aprofundat pentru a identifica o soluție comună și o direcție clară de urmat. Statele Unite și Iran au confirmat că au convenit asupra unor termeni pentru a pune capăt războiului și pentru a redeschide Strâmtoarea Ormuz, un anunț care a adus un sentiment de ușurare pe piețele financiare. Totuși, acordul rămâne unul de tip cadru, iar aplicarea sa depinde de evoluția negocierilor ulterioare. Condiții și pașii următori În forma sa actuală, acordul SUA Iran ar putea fi condiționat de încetarea ostilităților din Liban și amână discuțiile referitoare la programul nuclear al Teheranului. Chiar și așa, înțelegerea este considerată cel mai important progres în direcția soluționării conflictului care a provocat mii de victime și a perturbat piețele energetice de la declanșarea sa, în urma atacurilor comune ale Statelor Unite și Israelului asupra Iranului, în luna februarie. JD Vance a mai declarat că Iranul va fi reprezentat la ceremonia de semnare a acordului de ministrul de externe și de președintele Parlamentului iranian. Semnarea este programată să aibă loc vineri, în Elveția. Vicepreședintele american nu a precizat cine va reprezenta Statele Unite la acest eveniment.
Trump promitea pace în Gaza, dar Consiliul pentru Pace se prăbușește înainte să înceapă
Deși inițiativa a fost prezentată ca un moment decisiv pentru pacea din Orientul Mijlociu, lipsa finanțării și problemele instituționale întârzie implementarea planurilor anunțate, scrie The Independent. Consiliul pentru Pace a fost lansat în ianuarie, în cadrul unei ceremonii organizate în Elveția, la care au participat reprezentanți din 19 state, inclusiv lideri din Ungaria, Azerbaidjan, Mongolia și state din Golf. Donald Trump a descris atunci proiectul drept un mecanism capabil să „facă aproape orice” în gestionarea crizelor internaționale. Consiliul pentru Pace al lui Trump, criticat pentru lipsa de transparență Încă de la început, proiectul a fost privit cu rezerve de mai multe state occidentale. Unele țări NATO, inclusiv Marea Britanie, au evitat să se implice, invocând temeri legate de extinderea atribuțiilor consiliului și de posibila asociere cu Rusia. Criticii susțin că documentul fondator al organizației este vag și că inițiativa seamănă mai degrabă cu o încercare a lui Trump de a crea o alternativă la Organizația Națiunilor Unite. În plus, mecanismul financiar ridică semne serioase de întrebare. Potrivit Financial Times, fondurile promise pentru reconstrucția Gazei nu au fost transferate în mecanismul oficial gestionat de Banca Mondială și aprobat de ONU. O parte dintre donații ar fi fost direcționate către un cont separat deschis la JP Morgan, fără mecanisme independente de transparență. Consiliul pentru Pace al lui Trump nu a reușit să implementeze proiectele promise Statele participante promiseseră aproximativ 7 miliarde de dolari pentru Gaza, iar Donald Trump anunțase o contribuție suplimentară de 10 miliarde de dolari din partea SUA. Cu toate acestea, până în prezent, proiectele concrete nu au fost puse în aplicare. Printre inițiativele blocate se numără formarea unei noi forțe de poliție în Gaza, finanțată de Emiratele Arabe Unite cu 100 de milioane de dolari, dar și activitatea comitetului tehnocratic palestinian creat pentru administrarea Fâșiei Gaza. În paralel, negocierile privind conflictul cu Iranul și extinderea Acordurilor Abraham complică și mai mult situația diplomatică. Probleme precum controlul Strâmtorii Hormuz, programul nuclear iranian și relațiile dintre Israel și statele musulmane din regiune rămân fără soluții clare. În acest context, criticii susțin că administrația Trump încearcă să domine scena internațională prin evenimente spectaculoase și declarații ambițioase, însă implementarea efectivă a proiectelor se dovedește mult mai dificilă decât promisiunile inițiale.
Statele Unite aprobă vânzări de echipament militar în valoare de peste 8,6 miliarde de dolari către Qatar, Kuweit, Emiratele Arabe Unite și Israel
Anunțurile au fost făcute în contextul în care războiul dintre SUA și Israel împotriva Iranului a împlinit nouă săptămâni de la început și mai mult de trei săptămâni de la intrarea în vigoare a unui armistițiu fragil, potrivit AlarabiyaEnglish. Anunțurile de vineri ale Departamentului de Stat au inclus aprobarea vânzărilor militare către Qatar de servicii de reaprovizionare pentru sistemul de apărare aeriană și antirachetă Patriot, în valoare de 4,01 miliarde de dolari, și de sisteme avansate de arme de precizie (APKWS), în valoare de 992,4 milioane de dolari. Acestea au inclus, de asemenea, aprobarea vânzării către Kuweit a unui sistem integrat de comandă de luptă în valoare de 2,5 miliarde de dolari și către Israel a sistemelor avansate de arme de precizie (APKWS) în valoare de 992,4 milioane de dolari. Departamentul de Stat a aprobat o vânzare către Emiratele Arabe Unite a sistemelor APKWS în valoare de 147,6 milioane de dolari. Contractantul principal în vânzările de sisteme APKWS către Qatar, Israel și Emiratele Arabe Unite a fost BAE Systems, a transmis Departamentul de Stat. RTX și Lockheed Martin au fost principalii contractori în vânzarea sistemului integrat de comandă de luptă către Kuweit și în vânzarea de rezerve pentru sistemul de apărare aeriană și antirachetă Patriot către Qatar, a adăugat Departamentul de Stat. Northrop Grumman a fost, de asemenea, unul dintre principalii contractori în vânzarea către Kuweit.
Iranul amenință SUA cu atacuri lungi și dureroase dacă Washingtonul reia ofensiva militară în Strâmtoarea Ormuz
La două luni de la debutul conflictului dintre SUA, Israel și Iran, Strâmtoarea Ormuz rămâne închisă traficului internațional, ceea ce afectează aproximativ 20% din livrările globale de petrol și gaze naturale. Blocajul a dus la creșteri semnificative ale prețurilor energiei și a amplificat temerile privind o posibilă încetinire economică globală. Iranul susține că menține controlul asupra acestei rute maritime strategice ca răspuns la blocada navală americană impusă exporturilor sale de petrol. Autoritățile iraniene consideră exporturile energetice drept o sursă vitală pentru economia țării, deja afectată de sancțiuni și conflict. Potrivit unor surse citate de Reuters, președintele american Donald Trump urma să primească un briefing privind opțiuni militare suplimentare pentru a forța Iranul să accepte negocieri privind încheierea conflictului. Informațiile privind posibile noi lovituri americane au influențat imediat piețele internaționale. Cotația petrolului Brent a depășit temporar pragul de 126 de dolari pe baril, înainte de a reveni la aproximativ 114 dolari. Oficiali iranieni au transmis că orice nou atac american, chiar și limitat, va avea consecințe majore. Un reprezentant al Gardienilor Revoluției a avertizat că bazele militare americane și navele de război din regiune ar putea deveni ținte directe. În paralel, apărarea antiaeriană iraniană a fost activată în mai multe zone din Teheran, după detectarea unor drone și aparate de supraveghere fără pilot. Agențiile de presă iraniene au relatat despre activitate militară intensă în capitală. Totodată, Emiratele Arabe Unite au recomandat cetățenilor lor să părăsească Iranul, Libanul și Irak, invocând deteriorarea situației de securitate din regiune. Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a avertizat că menținerea blocajului în Strâmtoarea Ormuz poate provoca efecte economice severe la nivel global, inclusiv inflație ridicată și creșterea numărului persoanelor afectate de sărăcie extremă. Negocierile rămân blocate Negocierile diplomatice dintre Washington și Teheran par să fie într-un impas. Oficialii iranieni au declarat că nu există perspective pentru o soluție rapidă, indiferent de mediatorii implicați. În același timp, Statele Unite discută formarea unei coaliții maritime internaționale menite să redeschidă Strâmtoarea Ormuz pentru transportul comercial. Mai multe state europene analizează posibilitatea unei implicări, însă condiționează participarea de încetarea conflictului. Persistența crizei riscă să transforme regiunea Golfului într-un nou punct critic pentru economia mondială și securitatea energetică globală.
Războiul din Orientul Mijlociu, ziua 51. Trump: Israelul este un mare aliat al SUA și știe cum să câștige / Spațiul aerian al Iranului va fi redeschis în patru etape
Pakistanul întărește măsurile de securitate în perspectiva unui eventual al doilea tur de negocieri Deși Iranul a anunțat sâmbătă că nu a fost stabilită nici o dată pentru un al doilea tur de negocieri de pace, în această dimineață s-au intensificat măsurile de securitate în capitala Pakistanului, Islamabad. Donald Trump a afirmat vineri că al doilea tur de negocieri directe ar putea avea loc în acest weekend. Astăzi au fost mobilizați mai mulți polițiști și au fost instalate puncte de control, deși pregătirile nu au atins nivelul înregistrat în weekendul trecut, potrivit imaginilor apărute în presa internațională. Armata libaneză lucrează la refacerea podurilor și a drumurilor din sud Armata din Liban anunță că unitățile specializate au redeschis complet drumul Khardali-Nabatieh și au redeschis parțial podul Burj Rahal-Tyre. „De asemenea, sunt în curs lucrări de reabilitare a podului Tayr Falsay-Tyre, în colaborare cu Autoritatea Națională pentru Râul Litani, în urma pagubelor provocate de agresiunea israeliană”, se arată într-un comunicat al armatei, potrivit Al Jazeera. Un soldat israelian a fost ucis, iar alți nouă au fost răniți în sudul Libanului Armata israeliană a declarat că soldatul a fost ucis în timpul unor lupte din sudul Libanului. Dintre cei nouă răniți, unul se află în stare critică, iar alți patru sunt în stare moderată, a precizat sursa. Ceilalți patru au suferit răni ușoare, a mai adăugat aceasta, potrivit Al Jazeera. Agenția de știri Tasnim, citându-l pe directorul adjunct al Organizației Aviației Civile din Iran, afirmă că spațiul aerian al țării va fi redeschis, zborurile de la est la vest urmând să fie reluate treptat. Aceasta a precizat că redeschiderea spațiului aerian al Iranului se va desfășura în patru etape. În prima etapă, spațiul aerian va fi deschis pentru zborurile de tranzit, apoi vor fi reluate zborurile de pe aeroporturile din estul țării. În a treia etapă, vor fi permise zborurile de pe aeroporturile Mehrabad și Imam Khomeini, urmate de zborurile de pe alte aeroporturi din vest. Un ministru din Emiratele Arabe Unite solicită „redeschiderea completă și necondiționată” a Strâmtorii Hormuz Un înalt oficial din Emiratele Arabe Unite a condamnat închiderea Strâmtorii Ormuz de către Iran și a afirmat că orice soluție la conflict trebuie să abordeze „întreaga gamă de amenințări” reprezentate de Teheran. Saeed Bin Mubarak Al Hajeri, ministru de stat în cadrul Ministerului Afacerilor Externe al Emiratelor Arabe Unite, a declarat pentru ziarul Indian Express că închiderea Strâmtorii Ormuz de către Iran „reprezintă un act de terorism economic care trebuie abordat imediat de comunitatea internațională”. El a adăugat că un armistițiu în războiul cu Iranul „nu este suficient în sine”, scrie Al Jazeera. O posibilă extindere a blocadei impuse de SUA asupra navelor iraniene Comandamentul Central al SUA afirmă că peste 12 nave de război sunt implicate în blocada americană a porturilor iraniene. Se spune că sunt peste 10.000 de aviatori, pușcași marini și soldați, precum și numeroase aeronave care survolează zona, scrie Al Jazeera. Trump afirmă că Israelul este un „mare aliat al SUA” și „știe cum să câștige” Președintele SUA, Donald Trump, a lăudat Israelul prin intermediul unei postări pe Truth Social. „Indiferent dacă oamenilor le place sau nu Israelul, acesta s-a dovedit a fi un MARE aliat al Statelor Unite ale Americii”, a scris el. „Sunt curajoși, îndrăzneți, loiali și inteligenți și, spre deosebire de alții care și-au arătat adevărata față într-un moment de conflict și stres, Israelul luptă cu înverșunare și știe cum să CÂȘTIGE!”, a mai scris Trump. Comentariile vin la o zi după ce le-a spus israelienilor că le este „interzis” să bombardeze Libanul și că „ajunge”. Totuși, martorii spun că au mai avut loc atacuri sâmbătă. Turcia dorește o prelungire a contractului de gaze cu Iranul, afirmă ministrul energiei Turcia dorește să prelungească contractul de furnizare a gazelor naturale cu Iranul, care urmează să expire în următoarele luni, însă negocierile nu au început încă din cauza războiului, a declarat ministrul turc al energiei, Alparslan Bayraktar, scrie Al Jazeera. În declarațiile făcute reporterilor în marja Forumului Diplomatic de la Antalya, Bayraktar a afirmat că Ankara rămâne interesată de asigurarea aprovizionării cu gaze iraniene pentru a garanta continuitatea aprovizionării. „Nu există negocieri în acest moment, dar s-ar putea să ne așezăm la masă și să discutăm o potențială prelungire”, a declarat Bayraktar reporterilor. Ghalibaf critică dur decizia „nesăbuită și ignorantă” a SUA de a bloca porturile iraniene Președintele Parlamentului iranian, Mohammad Bagher Ghalibaf, a vorbit presei iraniene despre situația armistițiului și negocierile cu Washingtonul. Acesta a spus că Iranul nu are încredere în SUA și consideră că acestea ar putea relua ostilitățile în orice moment, astfel încât forțele armate iraniene „de pe teren sunt pe deplin pregătite”. Strâmtoarea Ormuz se află sub controlul Iranului, iar decizia SUA de a bloca porturile iraniene este „nesăbuită” și „ignorantă”. Dacă SUA nu ridică blocada, „traficul în Strâmtoarea Ormuz va fi cu siguranță restricționat”, a mai spus Ghalibaf. „Am căutat întotdeauna normalizarea traficului în Strâmtoarea Hormuz și continuăm să o facem. Dacă acesta s-a oprit acum, este pentru că încetarea focului în Liban nu a fost pe deplin stabilită”, a completat acesta, notează Al Jazeera.
Christine Lagarde avertizează asupra riscurilor pentru inflație generate de conflictul din Iran
Președinta Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, a atras atenția vineri, în cadrul unei conferințe a Fondului Monetar Internațional, asupra riscurilor pe care conflictul din Iran le aduce pentru evoluția inflației, relatează DPA. Declarațiile sale vin cu puțin timp înainte de următoarea ședință de politică monetară a BCE, programată pentru 30 aprilie. Lagarde a declarat că instituția europeană este pregătită să intervină dacă situația o va impune. Potrivit acesteia, efectele războiului din Orientul Mijlociu se vor resimți rapid, mai ales prin creșterea prețurilor la energie. Totuși, impactul pe termen mediu va depinde de cât de intens și de lung va fi conflictul. „Războiul din Orientul Mijlociu a făcut mult mai nesigure perspectivele și a creat riscuri ridicate la adresa inflației și riscuri negative în privința evoluției economiei”, a declarat Lagarde. În același timp, președinta BCE a precizat că instituția nu își asumă dinainte un traseu definitiv pentru dobânzi, lăsând loc de ajustări în funcție de evoluțiile economice. Datele recente arată că inflația în zona euro a urcat la 2,6% în martie, față de 1,9% în februarie, pe fondul scumpirii energiei, potrivit Eurostat. Ținta BCE rămâne de 2%, însă analiștii estimează că dobânzile ar putea crește de două ori în acest an, fiindcă inflația ar putea rămâne peste acest nivel în perioada următoare. Deși luna trecută Banca Centrală a decis să păstreze dobânzile neschimbate, ea a transmis că urmărește efectele creșterii prețului petrolului asupra economiei și este pregătită să acționeze. Scenariile BCE indică o inflație medie de 2,6% în acest an. Într-o variantă mai pesimistă, aceasta ar putea trece de 4% în a doua parte a lui 2026, înainte de a reveni spre țintă. Într-un scenariu foarte grav, inflația ar putea depăși 6% la începutul anului viitor și ar rămâne ridicată mai mult timp. „Dacă ne așteptăm ca rata inflației să devieze semnificativ și persistent de țintă, răspunsul trebuie să fie corespunzător de puternic sau persistent. Altfel, riscul de-ancorării așteptărilor inflaționiste va deveni acut”, a avertizat recent șefa BCE. În acest context, instituția trebuie să urmărească atent dacă scumpirile din energie se propagă în restul economiei, inclusiv în salarii și în așteptările populației privind inflația. „Dacă deviațiile așteptate de la ținta noastră de inflație sunt mai mari și mai persistente, necesitatea de a acționa devine mai puternică”, a declarat Lagarde.
Război în Orientul Mijlociu, ziua 49. Armistițiul dintre Israel și Liban a intrat în vigoare. Trump spune că SUA și Iran sunt foarte aproape de un acord
Șeful ONU cere ca armistițiul dintre Israel și Liban să fie respectat „pe deplin”, după intrarea sa în vigoare Șeful ONU, António Guterres, a salutat armistițiul anunțat joi între Israel și Liban și a cerut „tuturor actorilor” să respecte pe deplin încetarea focului.„Secretarul general salută anunțul unui armistițiu de 10 zile între Israel și Liban și apreciază rolul Statelor Unite în facilitarea acestuia”, a declarat purtătorul de cuvânt al lui Guterres, Stephane Dujarric, într-un comunicat, adăugând că speră ca pauza temporară a luptelor să „deschidă calea pentru negocieri”. Armistițiul a intrat în vigoare la miezul nopții. Condițiile armistițiului, potrivit Departamentului de Stat al SUA, interzic Israelului acțiuni militare ofensive în Liban, dar par să lase mai mult spațiu pentru „autoapărare”. Marea Britanie și Franța vor prezida o reuniune privind Strâmtoarea Ormuz Marea Britanie și Franța vor conduce, vineri, o reuniune cu aliații pentru a discuta cum poate fi reluată libertatea de navigație în Strâmtoarea Ormuz. Iranul a închis, în mod efectiv, această rută maritimă esențială, după loviturile SUA și Israelului, iar SUA au impus la rândul lor restricții asupra porturilor iraniene, ceea ce a dus la creșterea prețurilor globale la energie. Aproximativ 40 de țări sunt așteptate la reuniunea din această după-amiază, a transmis biroul premierului britanic Keir Starmer. Liderii vor discuta „sprijinirea armistițiului fragil din regiune și asigurarea redeschiderii și securizării pe termen lung a rutelor de transport maritim prin strâmtoare”. Potrivit Downing Street, Starmer urmează să spună că „redeschiderea necondiționată și imediată” a strâmtorii „este o responsabilitate globală”. De asemenea, va fi analizată posibilitatea desfășurării „unei misiuni militare multinaționale strict defensive, pentru a asigura libertatea de navigație”, potrivit invitației trimise de Palatul Élysée, consultată de AFP. Trump numește această zi una „istorică” pentru Liban Donald Trump a descris această zi drept una „istorică” pentru Liban. „Se întâmplă lucruri bune!!!”, a scris el într-o postare pe Truth Social. Într-o postare separată, publicată anterior, el a spus că „speră ca Hezbollah să se comporte frumos și corect în această perioadă importantă”. Prețurile petrolului au scăzut ușor, după anunțarea unui armistițiu fragil între Israel și Liban Prețurile petrolului au înregistrat o ușoară scădere vineri dimineață, în Asia, după intrarea în vigoare a unui armistițiu între Liban și Israel. Conflictul a pus presiune pe armistițiul condiționat, valabil de două săptămâni, dintre SUA și Iran, Teheranul afirmând că atacurile Israelului asupra Libanului reprezintă o încălcare a acordului. Prețul petrolului Brent, reperul global, a scăzut cu aproape 1%, la 98,50 dolari pe baril, în timp ce petrolul tranzacționat în SUA a coborât cu 1,2%, la 93,60 dolari. Trump spune că războiul din Iran „ar trebui să se încheie destul de curând” Președintele SUA, Donald Trump, a abordat pe scurt războiul din Iran în timpul unui eveniment în Nevada. Trump a declarat: „Voi spune că războiul din Iran merge foarte bine” și că acesta „ar trebui să se încheie destul de curând”. Nu a oferit detalii suplimentare, dar a lăudat armata americană pentru eficiența în interceptarea rachetelor. În weekend, discuțiile desfășurate la Islamabad între SUA, Iran și mediatori nu au reușit să ducă la un acord. Casa Albă a transmis că discuțiile privind o posibilă a doua rundă de negocieri de pace sunt „în desfășurare”, însă nu a fost confirmată nicio dată sau locație.
Cinci avioane americane de realimentare au decolat din București spre Orientul Mijlociu
Potrivit datelor analizate de platforma specializată în știri din aviație și transport aerian, BoardingPass, care a semnalat informațiile, cele mai recente misiuni au avut o durată de aproximativ zece ore, mai mare decât în cazul zborurilor anterioare, care durau în jur de șase-șapte ore. O mare parte din timpul petrecut în aer este ocupată de zborul dintre București și zona din estul Mării Mediterane și/sau Orientul Mijlociu, precum și de întoarcerea în România. Avioanele de tip KC-135 sunt utilizate pentru realimentarea în aer a altor aeronave militare, ceea ce permite extinderea razei de acțiune a operațiunilor aeriene. Ultimatumul lui Trump Cele cinci aeronave au decolat în ziua în care expiră ultimatumul dat Iranului de Donald Trump, într-un moment de tensiune ridicată în Orientul Mijlociu. Mișcările au loc în ziua în care expiră ultimatumul dat Iranului de Donald Trump, în plin conflict din Orientul Mijlociu. Trump: Iranul „va trăi în iad” Potrivit informațiilor publicate în exclusivitate de Mediafax, activitatea de la Baza 90 Otopeni s-a intensificat în acest context, mai multe aeronave militare fiind implicate în misiuni de sprijin. Liderul american a transmis Teheranului un termen-limită pentru a accepta un acord care să ducă la reducerea tensiunilor și la redeschiderea Strâmtoarea Ormuz, o rută esențială pentru transportul global de petrol. Washingtonul a avertizat că, în lipsa unui acord, reacția ar putea fi una dură, iar riscul unei escaladări militare rămâne ridicat. Donald Trump a transmis duminică, prin intermediul rețelelor sociale, că Iranul „va trăi în iad” dacă nu respectă cererea. Ulterior, el a publicat un alt mesaj, fără explicații: „Marți, 8.00 PM ora de Est!” (miercuri, ora României 03.00 n.r.)”.
Războiul din Orientul Mijlociu, ziua 39. Trump: Avionul de vânătoare F-15 american a fost doborât de o rachetă lansată de pe umăr / Mojtaba Khamenei: Eliminarea liderilor de rang înalt nu va descuraja luptătorii iranieni
Crucea Roșie anunță că zonele civile au fost vizate de atacurile americano-israeliene din Iran în această dimineață Societatea Crucii Roșii Iraniene a publicat o listă cu ceea ce consideră a fi zone civile vizate de atacurile americano-israeliene din această dimineață. Acestea includ mai multe zone din capitala Teheran și părți din provincia Fars din sud-vestul țării. „Nu există nicio justificare pentru a ataca civilii; dreptul internațional umanitar a afirmat explicit acest lucru – atacarea civililor lipsiți de apărare este o crimă de război”, se arată în comunicat. Agenția de știri Human Rights Activists, cu sediul în SUA, a declarat că cel puțin 49 de civili au fost uciși ieri în Iran, iar alți 58 au fost răniți, ceea ce reprezintă „cea mai mare rată de atacuri înregistrată în ultimele zece zile”. Criza combustibililor este mai gravă decât cea din 1973, 1979, 2002 la un loc, declară șeful AIE Actuala criză a petrolului și gazelor, declanșată de blocada impusă de Iran asupra Strâmtorii Ormuz, este „mai gravă decât cele din 1973, 1979 și 2002 la un loc”, a avertizat șeful Agenției Internaționale pentru Energie. Într-o declarație acordată ziarului francez Le Figaro, Fatih Birol a declarat că lumea „nu a experimentat niciodată o întrerupere a aprovizionării cu energie de o asemenea amploare”. El a spus că țările cele mai expuse riscului sunt națiunile în curs de dezvoltare, ale căror populații vor fi puternic afectate de creșterea prețurilor la petrol și gaze și de creșterea prețurilor la alimente, precum și de creșterea generală a inflației. Acest lucru se întâmplă în contextul în care țările membre ale AIE au convenit luna trecută să elibereze o parte din rezervele lor strategice în contextul blocadei asupra strâmtorii Ormuz, prin care circulă aproximativ 20% din petrolul mondial. Birol a declarat că o parte din acestea au fost deja eliberate, dar a adăugat că procesul este încă în desfășurare. Un pod important care leagă Arabia Saudită de Bahrain a fost redeschis după amenințări. Un pod cheie care leagă Arabia Saudită și Bahrain s-a redeschis în această dimineață, după ce a fost închis timp de ore din cauza unor posibile amenințări din partea Iranului, notează Sky News. Autoritatea Regelui Fahd Causeway a făcut anunțul într-o postare pe X, spunând că singura rută rutieră dintre Bahrain și Peninsula Arabică s-a redeschis. Închiderea, care a durat câteva ore, a avut loc după ce un atac cu rachete balistice din partea Iranului a vizat Arabia Saudită. Pezeshkian spune că el și 14 milioane de iranieni sunt gata să „își sacrifice viața” Președintele Iranului spune că el și alte 14 milioane au răspuns apelurilor de a se oferi voluntari pentru a lupta în cazul unei invazii terestre din partea SUA sau a Israelului, titrează Sky News. Masoud Pezeshkian a scris pe X: „Peste 14 milioane de iranieni mândri și-au declarat, până în acest moment, disponibilitatea de a-și sacrifica viața în apărarea Iranului. Și eu am fost, sunt și voi fi un sacrificiu pentru Iran.” Mass-media de stat și campaniile de mesaje text au îndemnat oamenii să se ofere voluntari în armată. Soldații retrași au fost, de asemenea, chemați de guvern să-și exprime interesul de a lupta. Iranul are o populație de aproximativ 90 de milioane de locuitori. BREAKING Schimb armat mortal în apropierea consulatului israelian din Istanbul Trei persoane au fost ucise după un incident armat în apropierea consulatului israelian din Istanbul, relatează presa turcă. Curtea de presă Haberturk a declarat că doi ofițeri de poliție au fost, de asemenea, răniți. Nu au existat informații imediate despre identitatea atacatorilor sau care ar fi putut fi motivele acestora. Surse au declarat pentru agenția de știri Reuters că niciun diplomat israelian nu este staționat în Turcia, nici la consulatul din Istanbul, nici la ambasada din Ankara. Ministrul justiției din Turcia a declarat că a fost lansată o anchetă. Istanbulul și-a unit eforturile pentru a negocia un armistițiu în războiul din Iran. Un muzician iranian își instalează tabăra în fața unei centrale electrice după amenințarea lui Trump Un muzician iranian spune că și-a instalat tabăra în fața unei centrale electrice responsabilă pentru furnizarea a jumătate din energia electrică a Teheranului pentru a ajuta la prevenirea atacurilor asupra infrastructurii Iranului. Ali Ghamsari, compozitor și interpret de gudron, a îndemnat artiștii internaționali să se alăture campaniei și să ajute la „menținerea luminilor aprinse în fiecare casă”, scrie Sky News. Acest lucru vine după ce un oficial iranian i-a încurajat pe tineri să formeze „lanțuri umane” în jurul centralelor electrice ale țării, în urma amenințărilor cu noi atacuri din partea SUA. Armata israeliană avertizează populația din Iran să evite să folosească trenurile Armata israeliană a emis un „avertisment urgent” către iranieni, cerându-le să nu călătorească cu trenul pe teritoriul Iranului până în această seară. „Dragi cetățeni, pentru siguranța dumneavoastră, vă rugăm ca din acest moment și până la ora 21:00, ora Iranului, să evitați folosirea și deplasarea cu trenul în întreaga țară”, a transmis, într-un comunicat, purtătorul de cuvânt în limba persană al IDF, potrivit The Times of Israel. „Prezența dumneavoastră în trenuri și în apropierea liniilor ferate vă pune viața în pericol”, adaugă acesta. În cursul nopții, Israelul a efectuat mai multe lovituri aeriene în Iran, având ca țintă ceea ce a descris drept „infrastructură a regimului”. Avionul de vânătoare F-15E al Forțelor Aeriene Americane, doborât deasupra Iranului în weekend, a fost lovit de o rachetă cu căutare termică lansată de pe umăr, a declarat președintele american Donald Trump la Casa Albă, luni, scrie CNN. „Aceasta era o rachetă cu căutare de căldură, de umăr, portabilă, lansată de pe umăr… a trebuit să ai noroc, dar au tras-o și a fost aspirată direct de motor”, a spus Trump. Doborârea, primul F-15 american doborât vreodată de foc ostil, a dus la salvarea dramatică atât a pilotului, cât și a ofițerului de sistem de armament din adâncul teritoriului iranian. SUA au pierdut și un avion de atac A-10, două aeronave de misiune specială MC-130J Hercules și cel puțin un elicopter în timpul operațiunilor. Înseamnă sute de milioane de dolari
Ministrul Apărării: Facem analize la milimetru de trei ori pe zi privind Iranul. Nu există riscuri actuale pentru securitatea României
Ministrul Apărării, Radu Miruță, a declarat luni, la RFI, că în prezent nu există riscuri asupra securității României, în contextul conflictului din Orientul Mijlociu. „Asupra securității României nu există riscuri în acest moment generate de acest război care a început în Iran. Există însă o stare de vigilență sporită atunci când începe un conflict militar oriunde în lume, toate sistemele armatei române, toate structurile armatei române se uită la fiecare mișcare pe care o observăm acolo și se fac scenarii despre cum mișcarea de acolo influențează planurile de apărare ale armatei române, capacitatea noastră de apărare”, a spus Radu Miruță la RFI. Întrebat despre temerea privind un eventual atac al Iranului asupra României, în contextul trupelor și echipamentelor militare americane dislocate la noi în țară, Radu Miruță a spus: „Nu e suficient să spun da sau nu, pentru că unii zic că e justificată (temerea – n.r.), unii zic că nu este justificată și atunci am nevoie să explic. Răspunsul este sigur nu, dar ca ministru al Apărării încerc să aduc niște argumente prin care să-i conving și pe cei care ar putea să creadă că este da”. El a menționat faptul că Ministerul Apărării face analize de trei ori pe zi privind situația din Iran și că alți parteneri NATO fac același demers în actualul context geopolitic. „În fiecare zi, de trei ori pe zi, Ministerul Apărării face analize, la milimetru, cu ce se întâmplă acolo. Analizele pe care noi le facem sunt dublate, sunt triplate de analizele pe care le fac și alte țări, pentru a ne asigura ca nu cumva noi să luăm în calcul niște lucruri care sunt irelevante, poate, având în vedere conflictul de acolo. Într-un procent aproape complet, analizele noastre se suprapun cu analizele făcute de alți parteneri NATO. Nici unul dintre indicatorii acestor analize nu arată o creștere a riscului la adresa securității naționale a României”, a explicat Radu Miruță la RFI. Cum s-ar putea implica România în Iranul post-conflict? În ceea ce privește implicarea României în contextul post-conflict, Miruță a precizat că țara nu este parte în actualele ostilități, însă a oferit sprijin logistic Statelor Unite. „România în baza parteneriatului strategic pe care îl avem cu SUA a răspuns pozitiv solicitării Statelor Unite ca de pe teritoriul național să-și tragă sufletul (…) aceste avioane-cisternă”, a spus el. „Am enumerat pentru acele situații în care România s-ar implica post-conflict în eliberarea Strâmtorii Ormuz care sunt lucrurile tehnice pe care România le-ar putea pune pe masă, neînsemnând că vreuna dintre ele va fi pusă, neînsemnând că este suficient (…). Armata română are două divizii de scafandri foarte profesioniști, de mare adâncime, care bănuiesc că ar putea avea ceva de făcut acolo post-conflict, are ofițeri de Stat Major, care au coordonat astfel de activități oarecum, dacă vreți, similare, dacă nu identice, are vânători de mine, are un serviciu secret al armatei foarte conectat la nivel internațional și de multe ori informația face diferența. Lucrurile astea se înscriu în șirul de potențiale metode care ar putea fi utilizate acolo. România nu mai stă deoparte”, a completat ministrul. „România nu mai stă deoparte”, a mai subliniat Miruță, adăugând că țara „joacă la masa mare” și își respectă angajamentele internaționale, consolidând astfel credibilitatea parteneriatelor strategice. Avertismentul Iranului pentru România La jumătatea lunii martie, Iranul a avertizat România că punerea bazelor sale militare la dispoziția Statelor Unite ar echivala, în opinia Teheranului, cu participarea la o agresiune militară împotriva Republicii Islamice. „În ceea ce privește unele țări din Europa de Est, în mod special România, pe care ați menționat-o, da, am auzit că există interviuri și declarații pe acest subiect. Fără îndoială, o asemenea acțiune ar însemna participarea la agresiunea militară împotriva Iranului. Această acțiune este complet inacceptabilă din punct de vedere al dreptului internațional și ar atrage responsabilitatea internațională a statului român dacă ar fi pusă în practică”, spunea, la momentul respectiv, purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Esmaeil Baghaei.