Companiile se pregătesc pentru tarifele suplimentare ale lui Trump asupra importurilor de oţel
Companiile americane mici, mijlocii şi mari au solicitat Departamentului de Comerţ al SUA să adauge aproximativ 700 de articole pe o listă din august de 407 produse care se confruntă deja cu tarife suplimentare din cauza conţinutului lor de oţel, care afectează articole precum mesele Ikea cu piuliţe şi şuruburi metalice şi combinele de recoltat germane. Cererile trag semnale de alarmă în întreaga Europă, unde liderii industriei se tem de o listă continuă şi tot mai mare de „derivate din oţel” care vor fi acum supuse unor taxe deoarece conţin metalul. Producătorii din Europa s-au împăcat cu reticenţă cu taxe vamale mai mari în cadrul noilor cadre comerciale încheiate cu Trump. Acordul cu Marea Britanie a inclus un tarif de bază de 10% pentru toate mărfurile şi unul de 25% pentru oţel, în timp ce UE a convenit asupra unor rate de 25%, respectiv 50%. Cu toate acestea, exportatorii spun că noile tarife derivate bat joc de aceste acorduri, deoarece înseamnă că multe mărfuri ar putea fi în curând supuse plăţii unei rate mai mari pentru conţinutul lor de oţel – pe lângă rata de bază aferentă costului întregului articol. Cele mai recente solicitări de tarife pentru produsele cu elemente din oţel au venit înainte de termenul limită de 21 octombrie stabilit de Departamentul Comerţului al SUA, fiind a doua consultare în trei luni. Experţii au declarat că firmele care au solicitat adăugarea de produse pe prima listă de tarife pentru produsele derivate din oţel în august au avut o rată de succes de aproape 100%, alimentând temerile că majoritatea articolelor propuse acum vor ajunge pe ultima listă şi vor ajunge la exportatori în decembrie sau ianuarie.
Bruxelles-ul solicită reducerea importurilor de oțel scutite de taxe vamale și o taxă de 50% pentru alte tipuri de oțel
„Pentru a salva oțelul și locurile noastre de muncă , propunem reducerea la jumătate a cotei pentru oțelul importat și dublarea tarifelor (pentru oțelul în afara cotei) de la 25% la 50%”, a declarat Stéphane Séjourné, vicepreședintele Comisiei Europene pentru Prosperitate și Strategie Industrială, într-o postare pe rețelele de socializare în care a anunțat măsura, scrie BusinessInsider.es. Inițiativa a fost adoptată marți de Colegiul Comisarilor, dar forma sa finală urmează să fie negociată între Consiliu (guverne) și Parlamentul European. Bruxelles-ul speră că va intra în vigoare la timp pentru a înlocui actuala măsură de siguranță, care expiră în iunie anul viitor. Serviciile UE estimează că, datorită măsurii de salvgardare provizorii care permite UE să impună un tarif de 25% pentru oțelul străin , importurile au fost reduse cu 15% față de aprilie anul trecut. Cu toate acestea, aceste cifre sunt insuficiente pentru industrie, iar mecanismul nu se va mai aplica vara viitoare. Prin urmare, executivul UE propune acum ca această garanție să devină permanentă, cu procente mai mari, astfel încât UE să poată impune o taxă de 50% asupra importurilor de oțel odată ce sunt depășite cotele scutite de taxe vamale stabilite. În plus, dorește să reducă drastic la jumătate cota de import, care permite intrarea oțelului fără taxe vamale. Scopul este de a ridica tariful de import la un nivel similar cu cel aplicat deja de Statele Unite și Canada produselor chinezești. Principalii furnizori de oțel către UE, alături de China, sunt Turcia, India, Coreea, Vietnam, Japonia, Regatul Unit și Ucraina. Într-o apariție în fața Comitetului mixt pentru UE al Congresului și Senatului spaniol, săptămâna trecută, Séjourné a avertizat că în Europa „nu există competitivitate pentru oțel”, deoarece la scară globală acesta concurează pe o piață „complet liberă” în care China poate oferi o tonă de oțel la un preț cuprins între 200 și 300 de euro grație subvențiilor de stat, în timp ce Europa îl vinde cu 500 sau 600 de euro. De asemenea, el considera că oțelul face parte din suveranitatea națională și justifica măsurile protecționiste deoarece „fără oțel”, alte industrii cheie, precum industria auto și cea de apărare, nu ar funcționa.
Probleme majore pentru care cel mai mare producător de oțel din RUSIA. Motivul vrea să sisteze activitatea
Scăderea cererii de oţel în Rusia, pe fondul încetinirii economiei, ca urmare a sancțiunilor internaționale aplicate celor mai importante sectoare de activitate ruse, determină producătorii să oprească activitatea. Cererea pentru oţelul produs de ruși ar putea scădea cu 10% în acest an, până la aproximativ 39 de milioane de tone, estimează specialiștii. În acest context, unele fabrici și-ar putea închide definitiv porțile, din cauza lipsei rentabilității. „Închiderea unor unități de producţie metalurgică în Rusia nu poate fi exclusă. Această modalitate va permite echilibrarea cererii cu oferta”, a declarat directorul Severstal, Alexander Shevelev Severstal este unul dintre cei mai mari producători de oţel din Rusia, astfel că afirmațiile directorului său scot la iveală provocările cu care se confruntă economia rusă. Aceasta începe să arate semne de tensiune după o perioadă de creştere robustă, alimentară de explozia cheltuielilor militare, după debutul invaziei din Ucraina. Majorările de dobândă adoptate de Banca Centrală a Rusiei pe parcusul anului trecut, în ideea de a ţine sub control inflaţia şi a evita supraîncălzirea economiei, au contribuit la declinul pieței. Preţul oţelului este la cel mai redus nivel din ultimii ani, în timp ce rubla s-a devalorizat puternic. În acest condiţii, majoritatea producătorilor de oțel din Rusia operează mai mult în pierdere, relatează Bloomberg. CITEȘTE ȘI: Donald Trump a DUBLAT taxele vamale pentru majoritatea importurilor de oțel și aluminiu în Statele Unite Rusia este pe punctul de a intra în RECESIUNE, conform ministrului rus al Economiei Cine este Anghel Ion? Un tânăr redactor, aflat la început de carieră. Scrie cu pasiune pe subiecte ce țin de sport, cultură, economic și relații internaționale. Este mereu în pas cu … vezi toate articolele
Canada: Companiile din domeniul oțelului și aluminiului anunță concedieri ca urmare a taxelor vamale impuse de Trump
Sute de muncitori canadieni, mulți din sectoarele oțelului și aluminiului, au fost disponibilizați ca urmare a taxelor vamale impuse de președintele SUA, Donald Trump, potrivit unui sindicat și unor companii din aceste domenii. Economiștii au avertizat că acesta este doar începutul, deoarece impactul taxelor ar urma să se extindă. Incertitudinea din jurul politicilor lui Trump a adus temeri în ceea ce privește economia și piața muncii din Canada, informează Reuters. Trump a impus taxe vamale pentru oțelul și aluminiul pe 12 martie, iar acestea ar putea crește și mai mult pe 2 aprilie. Marty Warren, directorul United Steelworkers, cel mai mare sindicat din sectorul privat din America de Nord, cu peste 225.000 de membri în Canada, a spus că a auzit de la mai mulți membri că aproximativ 200 dintre ei deja au rămas fără loc de muncă și se așteaptă ca numărul să creadă. Canada este principalul furnizor de oțel pentru SUA Printre companiile afectate se numără Canada Metal Processing Group, care a emis un comunicat de presă pe 24 februarie în care anunță o reducere a forței de muncă cu 140 de angajați, în parte din cauza „amenințării cu taxele percepute din Statele Unite la oțel și derivate din oțel”. De atunci, taxele au intrat deja în vigoare. Reducerea forței de muncă este o combinație de disponibilizări permanente, disponibilizări temporare și pensionări, a declarat un purtător de cuvânt al companiei pentru Reuters. Potrivit acestuia, compania îngheață și angajările pentru posturi noi sau vacante. Canada este principalul furnizor de oțel pentru SUA, mai arată sursa citată. CITEȘTE ȘI: BLOOMBERG: Ministrul de Externe al Ungariei merge iar la Moscova. Este a treisprezecea vizită a acestuia în Rusia de la invadarea Ucrainei Mark Rutte: Cei patru militari americani dați dispăruți în Lituania ar fi MURIT Secretarul american pentru Securitate Internă vizitează cea mai mare închisoare din El Salvador, unde se află migranți venezueleni expulzați de SUA Sursa foto: Shutterstock Andrei Văcaru a absolvit studiile de licență la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității din București în anul 2013, dar și un master în Comunicare în cadrul … vezi toate articolele